REVISTA PRESEI 04.08.2016

• ADEVARUL

• Transportatorii ameninţă cu proteste spontane faţă de scumpirea RCA

Cele cinci asociaţii ale transportatorilor care au participat miercuri la discuţii cu cei doi vicepremieri, Costin Borc şi Vasile Dâncu, pe tema îngheţării tarifelor asigurărilor obligatorii RCA, se declară dezamăgite de rezultatul negocierilor şi ameninţă cu declanşarea unor noi proteste spontane. Reprezentanţii a cinci asociaţii ale transportatorilor au discutat miercuri, la sediul Guvernului, despre situaţia pieţei RCA şi au cerut din nou îngheţarea preţurilor. Transportatorii sugerează că în perioada următoare vor avea loc proteste spontane. "Dacă vor exista proteste spontane, de la blocat de drumuri, frontiere sau la simplul mers cu 30 km/h de către fiecare camion o oră pe zi, generând mari blocaje de trafic, autorităţile să nu fie surprinse", se arată într-un comunicat al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

• Modul mafiot în care Vîntu trăgea sforile în Guvernul Tăriceanu

Judecătorii care au decis arestarea la domiciliu a viceguvernatorului Băncii Naţionale, Bogdan Olteanu, arată în motivarea acestei sentinţe cum a tras Sorin Ovidiu Vîntu sforile pentru numirea jurnalistului Liviu Mihaiu în fotoliul de guvernator al Deltei Dunării. Ziaristul nu şi-a dorit funcţia pe motiv că salariul era mic, însă mogulul l-a făcut să accepte demnitatea publică. Mogulul Sorin Ovidiu Vîntu (61 de ani) ştia cu două săptămâni înainte de anunţul oficial că jurnalistul Liviu Mihaiu (53 de ani) urma să fie pus de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu în funcţia de guvernator al Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

• Reforma monetară a secolului 21. Vor înlocui complet banii virtuali monedele şi bancnotele?

Sfârşitul banilor cash ar putea fi mai apropiat decât credem, iar trecerea la moneda digitală nu mai este considerată o ficţiune. Bănci centrale, comerciale şi economişti de marcă propun interzicerea tranzacţiilor cash în principal pentru a se accelera creşterea economică. După ce au fost utilizaţi timp de patru milenii, banii sub forma monedelor şi a hârtiilor de valoare au ajuns să fie percepuţi ca fiind sursă de infecţii, perisabili, greu de utilizat şi costisitori. Într-un cuvânt, depăşiţi în faţa modernelor carduri de plastic şi ale tranzacţiior electronice. Sesizând cererea de pe piaţă pentru alternativa la banii clasici, întreprinzătorii au lansat zeci de valute digitale în ultimii ani, dintre care bitcoin a reuşit să se impună cel mai bine în plăţile digitale. De remarcat că în 2015, bitcoin-ul a fost singura valută care s-a apreciat în raport cu dolarul. Acum, bănci centrale ca cele din Ecuador, Filipine, Marea Britanie şi Canada cochetează cu ideea trecerii la bani virtuali.

• Mai e posibilă o Turcie europeană?

Turcia a dobândit statutul de candidată la aderare europeană în acelaşi moment cu România. Se întâmpla la Consiliul European de la Helsinki, din decembrie 1999. Turcii au început negocierile când noi le încheiasem deja, iar până astăzi nu au fost deschise nici jumătate din cele 35 de capitole, care trebuie să îngăduie sincronizarea cu europenii. In noiembrie anul trecut, când dialogul Ankara-Bruxelles a cunoscut o bruscă revigorare. Europenii au realizat câtă nevoie au să coopereze cu turcii în dosarul imigranţilor veniţi din Siria şi de la Est de Siria, în căutarea unui refugiu. Erdogan a blocat cu bună ştiinţă îndeplinirea unei ultime condiţii solicitate de UE, şi anume schimbarea legii anti-teroriste. Reproşul formulat de către europeni era următorul: definirea vagă a terorismului îngăduie guvernului turc ca, sub această rubrică, să-şi vâneze adversarii, fie ei politicieni ori jurnalişti. Ceea ce s-a întâmplat după puciul militar din 15 iulie confirmă că europenii au avut dreptate.

• Guvernul ucrainean vrea să transforme Cernobîlul într-un parc cu panouri solare

Ucraina vrea să transforme zona iradiată din jurul centralei nucleare distruse, aşa-numita zonă de excludere, în cel mai mare parc solar din lume. Planul Kievului prevede ca pe o suprafaţă de 6.000 de hectare să fie montate panouri fotovoltaice, care pot produce peste 1.000 de megawaţi de energie - prin comparaţie, cel mai mare parc fotovoltaic din România are o capacitate de doar 79 de megawaţi. "Există potenţial pentru energia regenerabilă", a transmis ministrul Mediului de la Kiev, Ostap Semerak, relatează Business Insider. "Deja avem linii de transmisie de înaltă tensiune care erau folosite de reactoarele nucleare, terenul e foarte ieftin şi avem foarte multe persoane care au experienţă în domeniul energetic", a adăugat oficialul ucrainean.

• O companie chineză a construit un autobuz care circulă peste maşinile din trafic

Confruntaţi cu problema traficului inernal din marile metropole chineze, care în multe cazuri încurcă semnificativ transportul în comun, inginerii companiei Jinchuang Corp au venit cu o soluţie inedită pentru eficientizarea transportului public: un autobuz care poate trece deasupra traficului. Denumit Autobuz Elevat pentru Tranzit (TEB), vehiculul se deplasează pe şine speciale iar toată partea din mijloc este suspendată pentru a putea trece peste maşinile parcate sau prinse în ambuteiaje. Conceptul vehiculului a fost propus la o expoziţie internaţională de tehnologie desfăşurată la Beijing, în luna mai, iar Jinchuang a estimat că proiectarea autobuzului ar dura aproximativ un an. Săptămâna aceasta, noul autobuz a avut parte de primul drive test, pe o porţiune de 300 de metri în oraşul Qinhuangdao, din provincia Hebei, trecând cu brio deasupra mai multor automobile parcate.

• Cel mai puternic om din Moldova, "vânat" pentru "jaful secolului"

Oligarhul moldovean Vlad Plahotnic este în vizorul autorităţilor din SUA, Marea Britanie, România şi Rusia, iar în lunile următoare ar putea fi emise mandate de arestare pe numele său şi al complicelui său, Serghei Iaralov, implicaţi în furtul miliardului de dolari, scrie revista americană "Forbes" într-o serie de articole consacrate situaţiei din Republica Moldova. Pe 25 iulie, omul de afaceri moldovean Kobalev Platon a fost arestat la Kiev, împins pe bancheta din spate a unei maşini de poliţie, şi aruncat în închisoare. Mărturia lui ar putea dezvălui traseul banilor furaţi în "jaful secolului" care ar duce la fostul său partener în afaceri bancare, Vlad Plahotniuc. Viaceslav Liş, avocatul lui Platon a declarat că al său clint "doreşte să coopereze cu orice agenţie guvernamentală SUA interesată de investigarea infracţiunilor comise de grupul infracţional organizat condus de Plahotniuc".

• Becali a pus, iarăşi, mâna pe milioanele UEFA: Steaua, calificare entuziasmantă

Fără Steaua, fotbalul românesc la nivel de cluburi ar fi de râsul Europei. Rezultatele de miercuri au confirmat, din nou, această situaţie tristă. După 1-1, la Praga, cu vicecampioana Cehiei, Steaua a avut o evoluţie şi mai bună, la Bucureşti, pe "Arena Naţională". Împinşi de la spate de un public numeros, revenit, din nou, alături de Steaua, bucureştenii s-au năpustit asupra cehilor. Iar răsplata a venit, în minutul 31, atunci când Nicuşor Stanciu, eroul din tur, a marcat iarăşi, de această dată cu un şut fabulos, fără preluare. Pentru această performanţă, Steaua are asigurată suma de zece milioane de euro, fiindcă, în cel mai rău caz, va juca în grupele Ligii Europa. Dacă va trece însă şi de play-off-ul Ligii Campionilor şi va ajunge în grupele acestei întreceri, atunci Gigi Becali va încasa, minimum, 20 de milioane de euro.

• BANCHERUL

• Primele doua bănci care si-au prezentat rezultatele, BRD si UniCredit, au obţinut profituri frumoase in primul semestru

BRD si UniCredit, primele doua bănci care si-au prezentat rezultatele financiare la jumătatea acestui an, au obţinut profituri foarte bune, in creştere substanţială atât fata de trimestrul precedent, cat si fata de anul trecut. Profiturile băncilor romaneşti au crescut simţitor începând de anul trecut, după ce in 2014 si-au curăţat bilanţurile de creditele neperformante, marcând o pierdere record de 4,6 miliarde lei, urmata însă de un profit, de asemenea un record, de 4,8 miliarde lei in 2015. Băncile romaneşti au ajuns astfel mult mai profitabile decât cele europene. Câştigurile băncilor vin in primul rând din dobânzile încasate pentru creditele acordate, volumele acestora fiind destul de ridicate, pe fondul creşterii consumului populaţiei, in primul rând. Profiturile băncilor cresc si in urma creşterii marjei de dobândă, in condiţiile in care in prima jumătate din acest an dobânda medie la credite a crescut cu o jumătate de punct, in timp ce dobânda la depozite a continuat sa scadă.

• CURENTUL

• "Arivista cu nuanţe erotice", Corina Creţu minte cu neruşinare pe Facebook

Lipsită de orice ruşine, Creţu postează pe contul său Facebook o minciună: "Pentru perioada 2014-2020, asa cum am spus in repetate randuri, ma ingrijoreaza startul lent in implementarea proiectelor. Până în momentul de faţă, România are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene din exerciţiul bugetar 2014-2020 insa stiu ca autoritatile din Romania depun eforturi sustinute in acest sens iar in ceea ce ne priveste, Comisia Europeana a fost si va ramane un sprijin pentru Romania, asa cum o facem de altfel, pentru toate celelalte state membre cand intampina dificultati." Cele mai recente cifre publicate de Comisia Europeană arată însă că Ungaria, Malta şi au avut rata 0% de absorbţie, Bulgaria 0.07% iar România 0,18%, în timp ce Italia a absorbit 0,39%. Evident că 0.18% este foarte puţin dar nu e ZERO aşa cum scrie PSD-ista care în loc să citeze cu acurateţe, în calitate de comisar european, cifrele oficiale, ia cifrele dintr-un comunicat de-al lui Codrin Ştefănescu.

• CURIERUL NATIONAL

• Riscul de neplată s-a îmbunătăţit puţin

Coface a anunţat ieri că a îmbunătăţit riscul de ţară (risc ce se referă la riscul de neplată din mediul economic) de la B la A4, dar că ratingul A4 arată un istoric al plăţilor mediocru, ce se poate înrăutăţi din cauza unui mediu economic şi politic fragil. Cu toate acestea, probabilitatea de neplată este acceptabilă. "Vedem că este o fiesta a consumului. Vedem creşteri de salarii, scăderi de TVA, acestea aducând lichiditate în piaţă, dar trebuie să ne uităm şi la fundamente, care nu arată că ar fi la fel de sustenabile şi în perioada viitoare. Spaţiul fiscal se cam termină şi ar trebui să fim mai prudenţi", a spus Eugen Anicescu. La rândul său, Iancu Guda, senior economist al Coface, a afirmat că este vorba despre un "consum neproductiv, orientat cu precădere către importuri". Potrivit Coface, România are câteva puncte forte, cum ar fi piaţa domestică relativ mare, forţa de muncă calificată şi ieftină, o rezervă valutară semnificativă şi moneda locală relativ stabilă, în comparaţie cu EUR, un grad de îndatorare publică sub media UE şi o dependenţă energetică redusă pe plan extern.

• Modernul şi "invizibilul" F-35A, declarat gata de luptă de US Air Force

Air Force a declarat F-35A Joint Strike Fighter operaţional şi gata de luptă, a afirmat, marţi, generalul Hawk Carlisle, şeful Comandamentului Air Combat. Carlisle a precizat că, după mai multe teste care s-au întins pe o perioadă destul de mare, versiunea pentru Air Force a îndeplinit toate criteriile pentru a a fi declarat la "capacitate operaţională iniţială", inclusiv capacitatea sa de a distruge apărarea inamicului aerian. El a declarat că departamentul F-35A are încadraţi piloţi, ingineri şi mecanici şi că dispune de logistica necesară pentru o escadrilă operaţională formată din 12-24 de avioane.. Totuşi, în timpul declaraţiei de marţi, Carlisle a precizat că F-35 nu va fi dislocat în Orientul Mijlociu, în viitorul apropiat, dar că în plan îndepărtat el va ajunge în Europa şi Pacific. Programul costisitorului avion de luptă - 100 de milioane de dolari pe unitate - a fost contestat din cauza depăşirilor de bugete a termenelor de predare de predare încălcate.

• ANCPI: Numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut cu 40.000

Numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut în primul semestru cu 40.000 faţă de perioada ianuarie-iunie 2015, la nivel naţional fiind înregistrate 456.070 de tranzacţii imobiliare, a informat ieri Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), precizând că numai în luna iunie au fost tranzacţionate 80.173 de imobile în toată ţara, în creştere cu aproximativ 1.000 faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna iunie 2015, numărul tranzacţiilor a crescut cu aproape 7.000. Cele mai multe tranzacţii imobiliare, în primul semestru al anului 2016, au fost înregistrate în Bucureşti - 45.260, Ilfov - 25.905 şi Timiş - 22.029.

• SUA şi-ar putea muta militarii din Incirlik la Kogălniceanu

Americanii ar putea renunţa la folosirea bazei din Incirlik şi muta avioanele şi militarii la Mihail Kogălniceanu, cred tot mai mulţi analişti. Chiar dacă este mai departe cu 1.000 de kilometri, baza din România ar beneficia de stabilitate politică. În prezent, Statele Unite ale Americii folosesc baza din Incirlik pentru atacuri împotriva grupării teroriste Stat Islamic, arată http://ştiri.tvr.ro. Mulţi analişti militari sunt de părere că după ce baza din Incirlik a stat câteva zile fără curent electric şi cu personalul american blocat în cazarmă, Pentagonul ar putea lua în calcul mutarea avioanelor şi a militarilor staţionaţi acolo. Baza de lângă oraşul Adana este foarte importantă pentru americani datorită apropierii de multe zone fierbinţi din Orientul Mijlociu. La Incirlik sunt depozitate inclusiv arme tactice nucleare.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Generalul Pahonţu, acuzat de împuşcarea unui om!

Mihai Gâdea şi senatorul Daniel Savu, fost ofiţer SRI, au părut că, din studioul Antenei 3, forţează demiterea şefului SPP, generalul Lucian Pahonţu. Ei au susţinut că omul care se ocupă de protecţia preşedintelui este acuzat de un subordonat că a împuşcat un om în cap, fiind principalul suspect într-un dosar aflat în lucru la Parchet. Gâdea a prezentat mărturia filmată a unui "înalt ofiţer din SPP", cunoscut al lui Daniel Savu. Acesta din urmă a declarat că îl cunoaşte fiindcă i-a fost coleg la SRI înainte de a fi angajatul SPP. In 4 ianuarie 2012, a participat împreună cu generalul Pahonţu şi cu câţiva oameni de afaceri prahoveni, la o vânătoare organizată în pădurea Turbatu de lângă Drăgăneşti. Unul dintre ei, Ion Popa, a fost împuşcat în cap. Anonimul ofiţer a spus că bărbatul decedat era prietenul lui. Acelaşi martor, care timp de peste patru ani a tăcut şi, brusc, invocă acum "teama de exterminare fizică", nu a afirmat clar că generalul Lucian Pahonţu a tras şi l-a ucis pe Ion Popa.

• Se construiesc sedii noi pentru 55.000 de corporatişti

Principalele proiecte de birouri aflate acum în diferite etape de construcţie în Bucureşti vor găzdui la finalizare peste 55.000 de corporatişti, ceea ce reprezintă un sfert din numărul angajaţilor care lucrează acum în clădiri de sticlă şi oţel. Aproape jumătate dintre aceştia se vor muta în sedii noi până la sfârşitul anului. Numărul mediu de salariaţi din Bucureşti este de circa 824.000 de persoane, potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică. Mai bine de un sfert dintre ei lucrează în clădiri de birouri moderne, pondere care va creşte până la finalul anului la aproape 30%, conform calculelor Capital pe baza datelor companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.

• În timp ce sindicaliştii îşi urlă sărăcia, cineva se îmbogăţeşte din cotizaţiile lor

EVZ a luat la puricat declaraţiile de avere ale sindicaliştilor-şefi , iar supriza e că veniturile lor sunt mult mai mari decât s-a vehiculat. Primii patru dintre ei, în ordinea câştigurilor sunt: Eugen Luha şi Leonard Bărăscu, urmaţi, la distanţă, de Marius Nistor şi Marius Sepi. Deţin, fiecare, între patru şi opt locuri de muncă, cu salariile aferente, ba chiar şi diurne şi alte bonusuri. Eugen Luha, a avut, în 2015, opt locuri de muncă! El este preşedinte şi manager de proiect la Federaţiei Sindicatelor Gaz-România (FSGR) şi vicepreşedinte la CNSLR Frăţia. Mureş. Pentru fiecare funcţie deţinută primeşte salariu. În conturile lui Eugen Luha au intrat, în 2015, în total, 401.793 de lei (adică vreo 89.287 de euro). Dacă împarţi totul la 12 luni, câştigul lui înseamnă 22.392 de euro lunar! Îl urmează Leonard Bărăscu. De profesie asistent medical, el are, practic, şase locuri de muncă. Cumulat, lunar îi intră în buzunar aproape 9.360 de euro, un salariu demn de un director de bancă.

• PMP a mai făcut o alianţă. Băsescu a bătut palma cu transportatorii

Nu doar fost preşedinte, ci şi fost ministru al Transporturilor, liderul PMP Traian Băsescu a anunţat ieri că s-a aliat cu transportatorii. Este a doua mişcare strategică a lui Traian Băsescu în vederea alegerilor parlamentare făcută în mai puţin de o lună. În partid se pregătesc noi mutări electorale până la toamnă. Traian Băsescu şi ceilalţi lideri ai partidului au în plan să coalizeze în jurul lor cât mai multe grupări profesionale. "Practic, avem două protocoale, unul de colaborare pe probleme ale transportatorilor, - de la infrastructură, RCA, legislaţie şi aşa mai departe, - şi altul legat de implicarea politică a acestui patronat în activitatea PMP. Asta înseamnă că vor avea reprezentanţi în toate structurile noastre, naţională şi locală, de la judeţ până la ultima organizaţie", a anunţat, ieri, preşedintele PMP, Traian Băsescu.

• JURNALUL NATIONAL

• Marii rechini îşi caută ape liniştite la parlamentare

Cu patru luni înainte de alegerile parlamentare, partidele au început să alcătuiască deja listele cu pretendenţii la un post de senator sau deputat în viitorul Legislativ. Liderii politici îşi fac şi ei calcule electorale, mai ales că noul Parlament va fi mai mic cu 122 de aleşi după modificarea normei de reprezentare. Liberalii au deschis primii discuţia despre locurile pe liste la parlamentare. Copreşedintele Alina Gorghiu susţine că va candida într-o circumscripţie în care va trage după ea lista partidului. "O să fiu pe o listă într-o circumscripţie unde va fi foarte greu pentru PNL. Nu mă duc într-o filială unde este uşor", a anunţat liderul PNL. Imediat, au apărut zvonuri că va candida în Vrancea, cunoscută ca un fief tradiţional al PSD-ului. "Am crezut că e o glumă acest zvon, că eu voi candida în Vrancea. Am zis clar însă că nu merg intr-o filială bună, o să merg undeva unde o să încerc să maximizez rezultatul, undeva unde PNL-ului i-a fost mai greu.

• Fonduri pentru arii protejate

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a aprobat, prin ordine de ministru, 210 planuri de management pentru arii naturale protejate, în urma acestui demers fiind absorbită suma de aproximativ 200 milioane de euro din fonduri europene, a anunţat, ieri, ministerul de resort Cristiana Paşca Palmer. În cazul în care planurile nu ar fi fost aprobate în cursul acestui an, sumele s-ar fi pierdut. În plus, aprobarea planurilor de management va genera deschiderea liniei de finanţare pentru Biodiversitate din Programul Operaţional Infrastructură Mare. În ceea ce priveşte comunităţile, cei care deţin terenuri în arii naturale protejate şi nu pot desfăşura anumite activităţi, vor putea primi compensări financiare.

• Fructele de pădure, comoara ignorată a României

Culturile de fructe de pădure în România ar putea ar putea fi o şansă pentru agricultorii români. Zeci de mii de tone de fructe de pădure pleacă anual la export, dar producţia este departe de a asigura cererea.Liviu Dumitraşcu este unul dintre întreprinzătorii care ştie ce înseamnă munca pe o plantaţie mixtă de coacăze, mure, zmeură şi afine. Are jumătate de hectar, în comuna Traian, judeţul Bacău, şi spune că cine vrea să se apuce de o astfel de afacere să o facă după ce mai întâi a cules primul kilogram de zmeură sau coacăze. Totul ar însemna între 5-10.000 euro investiţia iniţială. Se intră pe producţie abia din anul 3. Liviu scoate 2-3 tone de fructe de pe jumătatea de hectar şi majoritatea producţiei o vinde în piaţă sau la cofetării. Mare parte din producţia la nivel naţional ajunge ca materie primă în Germania. România produce anual în jur de 27.000 de tone de fructe de pădure.

• NATIONAL

• Preşedintele Veneto Banca, arestat!

Anchetatorii italieni au efectuat zeci de percheziţii la foşti manageri si persoane ce aveau legătură cu conducerea băncii, confiscând, într-o prima faza si importanta suma de 45 de milioane de euro. Iar "bomboana pe coliva" de la "Veneto" este reprezentata de arestarea fostului preşedinte al băncii, controversatul bancher Vincenzo Consoli. Scandalurile in care a fost implicata banca italiana in ultimii ani au atras atenţia organelor de ancheta din mai multe tari. Garda Financiara din Italia a reuşit să strângă multe probe in urma activităţii băncii din Republica Moldova, acolo unde "Veneto Banca" deţine pachetul majoritar de acţiuni al "EXIMBANK MOLDOVA". De remarcat ca, doar intre 2014 si 2015, "Veneto Banca" a declarat pierderi de peste un miliard de euro, in urma unor investiţii suspecte in alte tari. Pe lângă arestarea preşedintelui Vincenzo Consoli mai sunt audiaţi zeci de alţi şefi ai filialelor "Veneto Banca".

• Începe Jihadul intre procurori!

Pana acum s-a vorbit până la saturaţie despre o aşa-numită "republica a procurorilor". Însă, chiar dacă aceasta există cu adevărat, atunci ea este mai dezbinată decât orice altă "frăţie" din Romania zilelor noastre. Iar situaţia se va agrava si mai mult, cu fiecare zi cu care se apropie declanşarea campaniei pentru alegerea noii formule a Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru că se apropie vertiginos declanşarea unui adevărat "jihad" intre diversele grupări de procurori care se lupta pe viata si pe moarte nu doar pentru preluarea controlului asupra CSM, a Inspecţiei Judiciare si a conducerii Parchetelor, dar mai ales pentru a-si impune propria viziune cu privire la aplicarea prevederilor legale.

• Liberalii cer transport gratuit pentru elevii navetişti

PNL solicita Guvernului revenirea la decontarea integrală a navetei pentru elevi. Măsura trebuie luată printr-o ordonanţă de urgentă astfel încât viitoarea rectificare bugetara să prevadă banii necesari in bugetul Ministerului Educaţiei, spune vicepreşedintele PNL Raluca Turcan. Conform acesteia, celor 160.000 de elevi care fac naveta in prezent li se încalcă "dreptul constituţional la învăţătură gratuită" din moment ce statul decontează doar un sfert din costul real al abonamentului. Măsura, care a fost luată de fostul guvern, a dus la creşterea alarmantă a abandonurilor şcolare, acuză Raluca Turcan: "In 2013 Guvernul Ponta a plafonat costul abonamentelor elevilor navetişti la 26 lei/3 km + 2 lei/km, iar acum vedem ca rata de abandon şcolar a crescut. Doar in primul an de la aplicarea acestei plafonări s-au înregistrat 35.000 de copii care au abandonat şcoala. Este o cifră enormă", a conchis Turcan.

• PUTEREA

• Dosarul CNAS - HP e UN MARE FÂS! DNA a greşit ţinta, de data asta

Declanşarea urmării penale, cu tot tam-tamul de rigoare, la sfârşitul penultimei săptămâni a lunii mai, împotriva HP România şi a nouă persoane care au ocupat sau mai ocupă (trei dintre ele) funcţii de conducere în cadrul Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), este una dintre marile erori judiciare ale procurorilor DNA. În loc să-i incrimineze pe cei care au organizat, în 1999, licitaţia pentru informatizarea sistemului public de Sănătate, pe cei care au desemnat câştigătorul, compania Compaq Computer BDG, la începutul anului 2000, şi pe cei care au întocmit şi semnat contractul cu Compaq, în iulie 2002, sunt incriminaţi cei care, mulţi ani mai târziu (2007-2009), semnează acte adiţionale la contract, obligaţi fiind de termenii contractului din 2002, de legislaţia în vigoare, de Curtea de Conturi şi de necesitatea de a evita blocarea sistemului public de sănătate şi plata unor daune de multe zeci de milioane de euro.

• 90.000 de angajaţi au ajuns pe drumuri din cauza insolvenţelor, în 2016

In ultimii cinci ani, 100.000 de firme înregistrate în România au intrat în insolvenţă. Companiile intrate în acest an în insolvenţă au înregistrat pierderi între 13 şi 14 miliarde lei, în anul anterior intrării în insolvenţă, şi au disponibilizat între 80 şi 90.000 de angajaţi. Cele mai mari fime, după cifra de afaceri intrate în insolvenţă în acest an au fost Interagro SA, Complexul Energetic Hunedoara şi CET Govora. O analiză a Coface România arată că, în acest an, circa 7.800 de companii vor intra în insolvenţă. În primul semestru al acestui an, 4.291 de firme au intrat în insolvenţă, cu 25% mai puţine faţă de primele şase luni ale anului trecut, când au fost deschise 5.759 de insolvenţe.

• Guvern: 13 august, zi de doliu naţional

Purtătorul de cuvânt al Executivului, Liviu Iolu, a declarat, miercuri, că Guvernul a declarat ziua de 13 august, când va fi înmormântată Regina Ana, zi de doliu naţional. "În memoria personalităţii celei care a fost Ana de România, Guvernul a declarat 13 august 2016 zi de doliu naţional. În această zi, toate instituţiile, autorităţile publice centrale şi locale vor arbora drapelul României în bernă. Drapelul va fi arborat în bernă şi la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituţiilor de învăţământ, instituţiilor de cultură şi misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, aeroporturi, porturi, gări şi aerogări, precum şi ca pavilion pe navele şi ambarcaţiunile care navighează sub pavilion românesc", a afirmat Liviu Iolu.

• ROMANIA LIBERA

• PMP, arbitrul puterii la nivel local

Majoritatea în Consiliul General al Capitalei depinde de PMP, formaţiune care decide soarta proiectelor propuse de primarul Gabriela Firea (PSD). În restul ţării, PMP s-a aliat fie cu PSD, fie cu PNL, în încercarea de a se întări la nivel local. Conducerea interimară a RADET a fost validată de Consiliul General al Capitalei, cu voturile PSD, ALDE şi PMP în timp ce USB şi PNL au votat împotrivă. Cei şase membrii ai CA vor avea un mandat de cel mult şase luni, ei fiind propuşi de PSD şi de ALDE. Dincolo de controversele privind conducerea RADET, votul din Consiliul General este un exemplu concret al modului în care PMP poate înclina balanţa. PSD are 22 de consilieri şi se află în alianţă cu ALDE (4), mizând pe 26 de voturi sigure. De cealaltă parte a baricadei, în opoziţie, se află USB, cu 15 consilieri, PNL, cu opt, adică 23 de consilieri. PMP, care are şase consilieri, decide majoritatea.

• Olteanu şi-a adus aminte de bunica nomenklaturistă ca să îşi justifice "economiile"

În urma dezvăluirilor RL, fostul viceguvernator al BNR susţine că banii în plus din declaraţia de avere provin de la bunica sa, fostă activistă comunistă. Ghizela Vass ar fi primit banii drept compensaţie ca fostă deţinută în lagărele naziste.

• Ministrul Cristian Ghinea îi răspunde comisarului european Corina Creţu

Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, i-a răspuns comisarului european Corina Creţu, care a semnalat că România are o rată de absorbţie extrem de redusă a acestor fonduri. O informare a Comisiei arăta că România avea la data de 31 mai o rată oficială a absorbţiei de 0,18%, în condiţiile în care Bulgaria a avut 0,07%, Cipru 0,23%, Spania 1,87%, Ungaria 0%, Italia 0,39% iar Polonia 0,87%. În schimb, ministrul Ghinea susţine că, în luna mai 2016, implementarea programelor finanţate din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii alocate statelor membre în perioada 2014-2020 a înregistrat un nivel de absorbţie de 1,7 la sută. "Asta nu scuză faptul că Guvernul Ponta nu a mişcat pe subiect, România stă mai prost decât media europeană, dar recuperăm - Facebook-ul doamnei Creţu nu s-a îngrijorat pe subiect la timpul potrivit", spune ministrul Fondurilor Europene.

• ZIARUL FINANCIAR

• Prăbuşirea vânzărilor de credite ipotecare i-a făcut pe bancheri să reducă avansurile

Revolta băncilor împotriva legii dării în plată prin impunerea unor avansuri minime la creditele ipotecare standard în lei de 30-35% nu a durat decât două luni, în condiţiile în care standardele ridicate de creditare nu au făcut altceva decât să trimită vânzările noi în cădere liberă şi implicit şi veniturile ban­che­rilor de pe acest segment. Acum aproape toate băncile se gândesc cum să intre din nou în piaţă şi analizează posibilitatea reducerii avansului, conform reprezentanţilor asociaţiei băncilor (ARB), iar alte precum BCR şi Piraeus au făcut deja pasul înapoi. BCR, cea mai mare bancă locală, a redus avansul minim de la 35% la 25% doar pentru imobilele ipotecate din 20 de oraşe mari ale României, precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi sau Constanţa.

• Societe Generale trimite în România un nou şef la BRD cu experienţă în retail

BRD-SocGen, subsidiara locală a grupului francez Societe Generale, va avea din toamna acestui an un nou director general, François Bloch, fost prim vicepreşedinte executiv la Rosbank, subsidiara din Rusia a grupului francez Societe Generale, urmând să-l înlocuiască de la 1 noiem­brie pe Philippe Lhotte. BRD-SocGen, a doua bancă de pe piaţa locală după active, a avut după 2008 trei directori. După retragerea veteranului Patrick Gelin în 2009, la conducerea BRD s-au succedat Guy Poupet, care nu a fost menţinut în funcţie decât doi ani şi Philippe Lhotte, care conduce banca românească cu capital francez de aproximativ patru ani. François Bloch are experienţă internaţională în retail şi în investment banking, în Franţa, Germania, SUA şi Rusia. În primul semestru din 2016, BRD a obţinut un profit net de 381 mil. lei, în creştere cu 64%.

• Un nou lider în piaţa de asigurări: Asirom a devansat Allianz

Piaţa locală de asigurări are un nou lider, în condiţiile în care Asirom, companie deţinută de grupul austriac Vienna Insurance Group (VIG), a raportat afaceri de 375 de milioane de lei în primul trimestru din acest an, cu circa 78 de milioane de lei mai mult decât Allianz-Ţiriac, liderul de anul trecut. Asirom a crescut spectaculos în primele trei luni din acest an, mizând puternic pe vânzările de asigurări auto obligatorii (RCA) după falimentul Astra. Asirom a ajuns să deţină o felie de 26% din piaţa RCA, ceea ce înseamnă practic o dublare a cotei de piaţă în doar trei luni, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Topul din primul trimestru conţine mai multe mişcări surprinzătoare. Una dintre ele este căderea asigurătorului francez Groupama de pe poziţia a treia până pe poziţia a şasea. Asigurătorul francez a pierdut teren în faţa companiilor cu probleme precum Carpatica Asig şi Euroins.