REVISTA PRESEI 05.07.2017

• ADEVARUL

• Kövesi a câştigat prima rundă cu procurorii Ţuluş şi Moraru

Procurorii care lucrează în structurile specializate ale Ministerului Public au o "mai mare uzură mentală, emoţională", a caracterizat marţi procurorul general al României, Augustin Lazăr, scandalul de la DNA. Tot ieri, CSM a avizat revocarea din funcţia de procuror la DNA a magistraţilor Mihaiela Iorga Moraru şi Doru Ţuluş. Kövesi a anunţat marţi că cei doi sunt vizaţi în dosare penale. Avizul este consultativ, decizia finală urmând să fie luată de Laura Codruţa Kövesi, procurorul-şef DNA care a cerut acest aviz pe motiv că cei doi nu mai îndeplinesc condiţia bunei reputaţii.

• Iohannis, mulţumit de activitatea DNA

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, ieri, că este foarte mulţumit de activitatea Parchetului General şi a DNA şi de activitatea conducerii acestor instituţii şi că nu vede niciun motiv pentru suspendarea din funcţie a şefei DNA, Codruţa Kövesi. Şeful statului a precizat că este bine că se fac verificări în legătură cu "abordările media" privind activitatea DNA. "Dacă voi semna sau nu (demiterea lui Kövesi - n.r.), asta e din filmul dacă şi parcă. Când vom avea o concluzie discutăm pe ea", a spus Iohannis. Şeful statului a subliniat însă că "aceste scandaluri nu sunt bune, pentru că ele zguduie încrederea cetăţenilor în instituţii şi pun mari semne de întrebare partenerilor şi aliaţilor noştri". "Lupta anticorupţie se desfăşoară la viteza ei intrinsecă, normal", a explicat preşedintele României.

• Lazăr vorbeşte despre "uzura mentală, emoţională"

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, care a susţinut-o pe şefa DNA în demersul ei faţă de cei doi procurori pentru care a cerut revocarea, a declarat marţi că un procuror care îi reprezenta pe Ţuluş şi Moraru a mers la un moment dat la Parchetul General "pentru a se plânge, în esenţă, pentru actele de urmărire penală care se efectuau", această plângere urmând să fie soluţionată. "Eu cred că ei (cei doi procurori -n.r.) sunt într-o stare emoţională şi sper să îşi revină în timp util. Nu ar trebui să se escaladeze această situaţie. Procurorii care lucrează în structurile specializate ale Ministerului Public au o mai mare uzură mentală, emoţională", este de părere Lazăr.

• Fabrica de handicapaţi închipuiţi care se lăfăie pe banii statului

Sute de prahoveni, care timp de şase ani au primit pe nedrept indemnizaţii speciale pentru handicap sau pentru însoţitori ai persoanelor cu dizabilităţi, sunt nevoiţi acum să dea înapoi banii, în urma unor anchete declanşate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Persoanele aflate în această situaţie au reuşit să obţină indemnizaţiile în baza unor documente false emise de medici care au fost trimişi în judecată pentru fals şi complicitate la înşelăciune. Prejudiciul total adus bugetului statului depăşeşte, doar în Prahova, duma de 5 milioane de lei, bani pe care Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova (DGASPC) trebuie să-i recupereze de la bolnavii închipuiţi.

• Cât de bogaţi sunt capii partidelor. Dragnea a primit o maşină de lux de la rude. Băsescu investeşte în ceasuri

Preşedinţii formaţiunilor politice din Parlament au averi considerabile, cel mai bogat fiind liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, iar cel mai lipsit de resurse, şeful demisionar al USR, Nicuşor Dan. Călin Popescu-Tăriceanu, preşedinte al Senatului şi lider al ALDE, este cel mai avut dintre liderii politici, în condiţiile în care are în conturi aproape jumătate de milion de euro, numeroase proprietăţi şi o impresionantă colecţie de maşini. Liviu Dragnea, preşedinte al PSD şi al Camerei Deputaţilor, a câştigat în 2016, conform declaraţiei de avere depuse în luna iunie la Parlament, 850.000 de lei făcuţi dintr-un contract de închiriere pe 2016. Liderul PSD deţine o Skoda Superb şi un BMW X5, provenit prin donaţie de la rude.

• "Regele pirandelor" a reînviat escrocheriile de altădată

Celebrul Paul Iova, alias Ion Petrişor, alias "Regele manelelor", a acţionat neglijent şi a picat pe filajul procurorilor DIICOT atunci când punea la punct escrocheriile care au făcut furori în Bucureşti în anii '90. "Maradona" şi "şmenul" două dintre cele mai populare escrocherii din anii '90 au fost folosite de Ion Petrişor, atunci când îi jefuia pe contrabandiştii de ţigări. Denumită "Maradona" de la numele celebrului fotbalist argentinian Diego Armando Maradona, metoda consta în acostarea victimei de către escroci care se legitimează ca politişti sau comisari ai Gărzii Financiare. Ei fură o parte din bani sau alte bunuri, în timp ce complicii regizează o diversiune. Atunci când victima realizează ce s-a întâmplat, infractorii sunt deja departe.

• Să moară casa vecinului: cum şi de ce au apărut "turbo-casele" din Ţara Oaşului, Maramureş şi Bucovina

Casa este unitatea de măsură a succesului în zone precum Ţara Oaşului, Maramureş şi Bucovina, care au rămas pustiite după ce sute de mii de români au plecat la muncă "în afară". Banii strânşi sunt "îngropaţi" în case uriaşe, kitsch-oase, cu faţade din sticlă, spoturi luminoase şi covoare pufoase, care au apărut în peisajul rural cu "viteză turbo". Proiectul "Minunata lume nouă" aduce în discuţie originea şi efectele acestui fenomen. Cercetătorii germani care au studiat fenomenul boom-ului imobiliar datorat emigranţilor din Kosovo au botezat casele acestea care au apărut "ca ciupercile după ploaie" - "turbo houses" (turbo-case). Un venit bun într-o ţară Vestică le-au permis să-şi construiască rapid casele la care visau. Asta s-a întâmplat şi în zone din Nordul Româiei.

• Liderii Rusiei şi Chinei strâng legăturile în faţa SUA

Preşedintele chinez Xi Jinping a sosit luni în Rusia pentru o vizită de două zile şi avut imediat o întâlnire informal urmată de o cină la Kremlin, în compania omologului său rus Vladimir Putin. Ieri, cei doi lideri au avut o zi plină de întâlniri al căror obiectiv a fost întărirea legăturilor între cele două puteri. Rusia şi China şi-au consolidat relaţiile economice şi diplomatice în ultimii ani, în contextul legăturilor tensionate cu SUA, care s-au opus planurilor geopolitice ale Moscovei şi Beijingului. Schimburile comerciale între Rusia şi China au crescut cu 33% în primele cinci luni ale anului, la aproximativ 32 de miliarde de dolari, a relatat agenţia oficială de ştiri chineză Xinhua, înaintea vizitei de două zile a lui Xi Jinping.

• BANCHERUL

• Statul a plătit BNR dobânzi negative pentru buffer-ul de 7 miliarde de euro aproape cat tot profitul încasat de la Banca Naţională

Statul nu a făcut o afacere profitabila cu BNR in 2016. Conform legii, bugetul public a încasat 80% din profitul BNR obţinut anul trecut, care însă a fost de şase ori mai mic decât in anul precedent, respectiv 124 milioane lei, astfel ca la trezorerie au intrat doar 100 milioane lei. Pe de alte parte însă, Ministerul Finanţelor a trebuit să plătească BNR pe parcursul anului trecut dobânzi negative pentru resursele in euro in valoare de 30,8 miliarde lei (aproape 7 miliarde euro) ale Trezoreriei statului păstrate la Banca Naţională, pentru care s-a aplicat dobânda EONIA - dobândă overnight a Băncii Centrale Europene (BCE), in jur de - 0,30%.

• COTIDIANUL

• Pieţarii, Videanu şi acad. Răzvan Theodorescu

Mai zilele trecute, academicianul Răzvan Theodorescu, o bună bucată de vreme comentator exclusiv al subiectelor aiuritoare de la RTV, a apărut şi la Antena 3. Nu pe un subiect de artă medievală sau de istorie, ci despre dificultăţile financiare, personalitatea şi "opera" (a se citi averea) lui Adriean Videanu. Ce să vezi!? Academicianul specialist în artă şi istorie medievală, om cunoscut pentru apropierea sa (cel puţin nişte ani) de PSD, a sărit să-l spele şi să-l parfumeze la credibilitate pe Adriean Videanu. Cică în mandatul său la primărie, acesta a sprijinit arta (nouă ne-a scăpat comportamentul de Mecena al politicianului specializat în afaceri cu marmură şi piatră).

• Coreenii vând şantierul naval de la Mangalia

Compania coreeană Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering va vinde Şantierul Naval Mangalia constructorului naval olandez Damen, prezent în ţara noastră la Galaţi, susţine publicaţia Korea Economic Daily. Daewoo a început discuţiile privind vânzarea încă de anul trecut că parte a unui efort de a-şi restructura la nivel global activele comerciale. Suma vehiculată pentru tranzacţie ar fi undeva între 40 şi 60 de milioane de euro. Întrucât constructorul de nave coreean a reuşit să-şi vândă activele la preţuri mai mari decât era de aşteptat, compania se aşteaptă să îşi îmbunătăţească situaţia financiară mai devreme decât era programată. Până la sfârşitul primei jumătăţi a acestui an, Daewoo Shipbuilding a recuperat 76,2% din cele 2,71 trilioane de woni pe care îi avea datorie (cca. 2 miliarde de euro).

• S-a aflat numărul migranţilor care au traversat Marea Mediterană

Reprezentanţii Naţiunilor Unite au anunţat marţi după-amiază că peste 100.000 de migranţi au traversat de la începutul acestui an Marea Mediterană, în încercarea de a ajunge pe ţărmurile Europei. Acest anunţ vine în urma creşterii tensiunilor dintre ţările europene, cu privire la gestionarea crizei migranţilor, care ar putea să blocheze porturile Italiei, transmite France Presse. De asemenea, aproape 2.250 de persoane şi-au pierdut viaţa în prima jumătate a anului pe ruta migratorie din Marea Mediterană. Italia a primit aproximativ 85% dintre migranţi - dintre care cei mai mulţi provin din ţările sub-sahariene şi au traversat cu ajutorul traficanţilor din Libia. Autorităţile italiene au cerut ajutor urgent din partea celorlalte ţări europene, întrucât porturile sunt depăşite de numărul ambarcaţiunilor care salvează migranţi din Mediterană.

• Se cunoaşte numele noului şef al DGPI

Premeierul Mihai Tudose a semnat, marţi, decizia de numire în funcţia de director general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă din cadrul MAI a colonelului Mihai-Cristian Mărculescu. Colonelul Mihai-Cristian Mărculescu exercita deja atribuţiile de director general al DGPI încă din noiembrie 2016, prin decizia de împuternicire a premierului de atunci, Dacian Cioloş. Mărculescu a lucrat în DIPI, transformată ulterior în DGPI, din 2001. Senatul a adoptat, pe 15 mai, cu majoritate de voturi, în calitate de cameră decizională, Ordonanţa de Urgenţă 76/2016 prin care guvernul Cioloş a înfiinţat Direcţia Generală de Protecţie Internă (DGPI), eliminând din textul actului normativ obligativitatea ca directorul general al instituţiei de a fi militar precum şi pe aceea ca el să fie numit în funcţie cu avizul CSAT.

• CURIERUL NATIONAL

• Multinaţionalele ar trebui să publice informaţii fiscale în fiecare ţară unde au activităţi

Companiile mari trebuie să publice informaţii despre taxele pe care le plătesc în fiecare ţară din lume, spun deputaţii după dezbaterea şi votul de marţi în plen. Ei au susţinut o propunere care cere companiilor multinaţionale să raporteze impozitele pentru fiecare stat în care desfăşoară activităţi - cu posibila excepţie a informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial. Obiectivul acestei măsuri este creşterea transparenţei fiscale prin publicarea unei imagini a taxelor plătite de multinaţionale, precum şi a locurilor de impozitare. Informaţiile privind taxele pe venit aplicate companiilor multinaţionale cu o cifră globală de afaceri de minimum 750 milioane EUR ar trebui publicate într-un format comun pentru fiecare jurisdicţie fiscală unde firma sau subsidiara ei activează.

• 4 iulie, Ziua Americii

Ieri a fost Ziua Independenţei Statelor Unite ale Americii. S-au împlinit 241 de ani de la adoptarea Declaraţiei de independenţă. În 4 iulie 1776, a fost declarată independenţa faţă de Regatul Marii Britanii. Cu acest prilej, ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm, a adresat un mesaj românilor: "Anul acesta aniversăm şi 20 de ani de Parteneriat Strategic între România şi Statele Unite. Acest parteneriat a fost recent ferm reconfirmat de preşedintele Trump şi preşedintele Iohannis, la Casa Albă de la Washington. Priorităţile noastre rămân promovarea securităţii, promovarea democraţiei şi statului de drept şi promovarea prosperităţii. Vă invităm să sărbătoriţi alături de noi Ziua Independenţei SUA", a spus ambasadorul SUA la Bucureşti.

• Statul vrea să acceseze 3,4 miliarde euro până în decembrie 2018

Guvernul a modificat, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 49/2017, mai multe acte normative, în scopul de a accelera absorbţia de fonduri europene şi de a facilita implementarea proiectelor pe infrastructura de transport şi pe celelalte programe operaţionale, a informat Ministerul Dezvoltării (MDRAPFE). "Întrucât, până la data de 31 decembrie 2018, România trebuie să transmită Comisiei Europene aplicaţii de plată în valoare de minimum 3,4 miliarde euro, am considerat necesară urgentarea măsurilor care să asigure condiţiile recuperării întârzierilor înregistrate în absorbţia fondurilor europene", afirmă Rovana Plumb, ministru delegat pentru fonduri europene.

• Deputaţii europeni vor să combată strategia companiilor de a scoate produse cu uzura planificată

Multe produse din viaţa de zi cu zi au o foarte scurtă durată de viaţă. În medie, un telefon mobil este înlocuit după unul sau doi ani, iar un computer după trei până la patru ani. PE vrea să combată uzura planificată, adică faptul de a proiecta un produs astfel încât acesta să nu mai fie utilizabil după o anumită perioadă de timp sau după un număr definit de cicluri de utilizare. Deputaţii europeni doresc ca produsele pe care le folosim zi de zi să fie proiectate pentru a avea o viaţă mai lungă şi pentru a fi mai uşor de reparat.

• Hidroelectrica are doi noi membri în Consiliul de Supraveghere

Acţionarii Hidroelectrica au decis luni, într-o şedinţă extraordinară, să numească doi noi membri provizorii în Consiliul de Supraveghere: Radu Spiridon Cojocaru (69 de ani) şi Karoly Borbely (41 de ani). Astfel, Ministerul Energiei, principalul acţionar, a reuşit să întregească echipa Consiliului de Supraveghere, după ce acesta a funcţionat un timp doar cu cinci membri în loc de şapte, fapt care a dus şi la un blocaj decizional la nivelul companiei. Radu Cojocaru este cunoscut ca apropiat al liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. În primăvară, acesta a fost numit şi membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom, fiind propus de către Ministerul Energiei. Karoly Borbely este director de strategie în cadrul Hidroelectrica. Membru UDMR, a fost secretar de stat în Departamentul pentru Energie.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Iohannis reconfirmă că vom primi imigranţi conform cotelor UE

După şedinta CSAT de ieri, preşedintele Klaus Iohannis a declarat: "Am analizat un raport al MAI privind evoluţia fenomenului migraţiei, în special migraţia ilegală. Acest fenomen migraţionist, care s-a intensificat neaşteptat de mult în 2015, (...) a devenit ceva cu ce trebuie să ne confruntăm zilnic". El a precizat că MAI trebuie să fie pregătit pentru fenomenul imigraţiei ilegale, confirmând indirect că România are de gând să se conformeze deciziei UE şi să primească imigranţi conform cotelor stabilite la Bruxelles: "Nu avem din păcate semnale pozitive în ce priveşte războiul din Siria, aşadar ceea ce trebuie să facă MAI este să fie bine pregătit şi pentru cei care vor încerca ilegal să pătrundă pe teritoriul ţării noastre, dar şi pentru cei care vor fi relocaţi în baza deciziei care s-a luat la nivel european", a precizat Iohannis.

• Impozitul pe cifra de afaceri a pus pe jar coaliţia PSD-ALDE

Potrivit surselor EVZ, bâjbâielile lui Mihai Tudose sunt cauzate de faptul că Liviu Dragnea - prins între "nicovala" oprobriului public (şi al mediului de afaceri) şi "ciocanul" nemulţumirilor ALDE (întrucât o astfel de măsură este inacceptabilă din perspectiva oricărei politici de dreapta) - intenţionează să îngroape rapid această problemă delicată, cel puţin până în toamnă. La câteva ore după întrevederea cu Hans Klemm, ambasadorul SUA la Bucureşti, premierul Mihai Tudose s-a sucit şi a comandat un studiu de impact cu scopul de a salva aparenţele şi a detensiona situaţia.

• JURNALUL NATIONAL

• Procurorii recunosc nevoia pragului dar nu sunt de acord cu el

Prima dezbatere cu asociaţiile profesionale, organizată ieri de Ministerul Justiţiei, pe tema introducerii unui prag valoric la infracţiunea de abuz în serviciu a adunat reprezentanţii mai multor asociaţii profesionale din sistemul judiciar. Cu acest prilej, atât reprezentantul DNA, cât şi cel al DIICOT, au recunoscut că CCR obligă legiutoriul să introducă acest prag, însă opiniile exprimate de aceştia au fost în sensul unui prag modic. Prezent la dezbaterile de la Ministerul Justiţiei, Ciprian Coandă, reprezentantul Asociaţiei Forumului Judecătorilor din România, a declarat că deciziile CCR nu pot fi ignorate. Însă este de părere că pragul pentru abuzul în serviciu ar trebui stabilit la o sumă minimă, care să nu încurajeze încalcarea legii.

• Investitorii americani, proiecte de miliarde de dolari în România

4 iulie, Ziua Independenţei Statelor Unite ale Americii, coincide în acest an cu aniversarea a două decenii de parteneriat strategic între cea mai puternică ţară din lume şi România. Cele două state împărtăşesc cel mai favorabil context politic din istoria relaţiilor lor diplomatice, iar acest lucru trebuie fructificat şi din punct de vedere economic. Investiţiile făcute până acum în România de cele mai mari companii americane sunt de notorietate, iar în prezent se derulează noi proiecte impresionante, de miliarde de dolari. Premierul Mihai Tudose a avut ieri, la Palatul Victoria, o întâlnire de lucru cu ambasadorul SUA, Hans Klemm. Prim-ministrul Tudose a subliniat că a dorit ca prima întâlnire cu un diplomat străin să fie cea cu ambasadorul american tocmai pentru a transmite un mesaj puternic.

• Ţuluş despre Kovesi: Nu m-a iubit foarte tare niciodată

Procurorul DNA Doru Ţuluş a declarat marţi, după ce a fost audiat la CSM, că Laura Codruţa Kovesi nu l-a "iubit foarte tare niciodată", iar după apariţia în presă a înregistrărilor şefa DNA "a prins ocazia să epureze pe criterii exclusiv subiective". El a subliniat că nimeni nu i-a "comandat" vreodată în DNA să facă dosare "într-un anumit fel". "De iubit, nu m-a iubit foarte tare niciodată, dar după ce au apărut înregistrările alea în presă a prins ocazia să epureze pe criterii exclusiv subiective", a spus Ţuluş. Răspunzând întrebărilor puse de jurnalişti, Doru Ţuluş a subliniat că nu el este cel care a făcut înregistrările apărute în presă.

• O bancă a decis să se retragă de pe piaţa din România

National Bank of Greece (NBG), al doilea grup bancar elen, va vinde mai multe active în Balcani, inclusiv operaţiunile din România, a anunţat marţi directorul general Leonidas Fragiadakis într-un interviu acordat Reuters. Vânzarea subsidiarelor NBG face parte din planul Comisiei Europene de restructurare a principalelor bănci elene, ce vizează majorarea capitalului şi reducerea prezenţei lor peste hotare. "Suntem foarte aproape de anunţarea unui cumpărător pentru Banca Românească (subsidiara NBG din România). ", a afirmat Leonidas Fragiadakis, adăugând că tranzacţia este consiliată de Credit Suisse. Pe lângă achiziţionarea băncii, cumpărătorul va rambursa şi un împrumut de 550 de milioane de euro pe care Banca Românească l-a luat de la NBG, ceea ce va majora nivelul lichidităţilor grupului.

• NATIONAL

• Tombolă cu facturi la vârful Politiei!

Un nou scandal ameninţă să incendieze Ministerul de Interne, "focul" fiind de această dată pus in urma comasării mai multor informaţii incendiare privind practicile de-a dreptul halucinante ale unor şefi de structuri. Informaţiile ar fi fost puse cap la cap de-abia după mediatizatul "incident Boureanu". Când, o dată cu declanşarea unei anchete interne privind situaţia de la Rutieră, s-ar fi descoperit date concrete privind existenta anumitor "frăţii ale pulanelor". Care nu s-ar fi sinchisit prea mult pana acum de eventualele mustrări ale şefilor, întrucât pur si simplu le achitau acestora diverse plăţi personale. Iar după cum subliniază rapoartele informative, unul dintre şefi ar organiza lunar, in biroul sau, un fel de tombolă, aşezând pe masa diverse facturi pe care le are de achitat, de la cele pentru plata energiei electrice sau cablului TV si păna la rata bancară.

• Spitalul familiei lui Sorin Oprescu a intrat in insolventa

Medicable Life Hospital, firma prin care familia fostului primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, operează spitalul Metropolitan Hospital din Bucureşti, a intrat in insolventa la propria cerere după doar 3 ani de funcţionare, interval in care a înregistrat însă pierderi in continua creştere si a atins datorii de aproape 27 milioane lei. In 2014, primul an de funcţionare, firma a avut o pierdere de 1,9 milioane lei, ridicate la 5,1 milioane lei in 2015 si la 7,8 milioane lei in 2016. Firma este administrata de Dorin Oprescu, fratele lui Sorin Oprescu. Spitalul a obţinut autorizaţia de funcţionare in octombrie 2014, este situat in centrul Bucureştiului, are o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi, un bloc operator general cu 4 săli de operaţie, un bloc de naştere si un bloc operator oftalmologie.

• PUTEREA

• Procuror DNA dezvăluie presiunile lui Kovesi pentru ARESTAREA Elenei Udrea

Procurorul DNA Mihaela Iorga a declarat marţi, la ieşirea de la şedinţa CSM, că i s-ar fi transmis din partea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, că ar trebui să o reţină pe Elena Udrea pentru 24 de ore, într-un dosar, deşi Parlamentul nu încuviinţase cererea de arestare a acesteia. Mihaela Iorga a precizat că a refuzat acest lucru, având în vedere că decizia în cazul respectiv a fost de control juduciar, "că altfel nu făceam decât circ mediatic". "În dosarul Elenei Udrea, când a dat Parlamentul aviz doar pentru reţinere, nu şi pentru arestare, am ieşit şi am spus că dacă nu se cere arestarea, nu putem face reţinerea doar pentru un circ mediatic", a declarat Mihaela Iorga.

Trei foşti MINIŞTRI, numiţi în Guvernul Tudose

Şerban-Constantin Valeca si Eugen-Orlando Teodorovici au fost desemnaţi consilieri onorifici ai premierului Mihai Tudose, posturile fiind neremunerate. La rândul sau, Pavel Năstase, fost ministru al Educaţiei, in guvernul Grindeanu, a fost numit preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Institutului National de Administraţie, relatează News.ro. Senatorul PSD Şerban Valeca a fost ministru al Cercetării in guvernele Năstase si Grindeanu, iar acum a fost numit consilier onorific "pe probleme nucleare". Eugen-Orlando Teodorovici a fost ministru in doua guverne ale lui Victor Ponta: ministru al Fondurilor Europene (decembrie 2012-martie 2015) si ministru de Finanţe (martie 2015-noiembrie 2015).

• ROMANIA LIBERA

• Noul primar al Sectorului 5, Daniel Florea, continuă tradiţia Vanghelioanelor pe bani publici

O firmă cu activitate în comerţul cu fructe şi legume a primit, în patru luni, trei contracte în valoare de patru milioane de lei pentru a organiza evenimente sub egida Primăriei Sectorului 5. Despre cel mai mare dintre aceste contracte, atribuit în luna aprilie a.c., reprezentantul uneia dintre cele mai mari firme de pe piaţă a declarat că a avut bugetul umflat de şapte ori şi că a avut un caiet de sarcini întocmit cu dedicaţie. Ioan Florea, administratorul societăţii cu lipici la contractele de la Sectorul 5, respinge toate acuzaţiile. RL a descoperit, însă, o legătură între firma sa, D&L Pro Business, şi Modus Production Art, cea care a organizat Revelioanele de la Romexpo pe vremea fostului edil din sector, Marian Vanghelie: cele două societăţii au acelaşi sediu.

• Cazul "Roşia Montană" se 
prăfuieşte de 15 ani în sertarele procurorilor, în vreme ce România riscă să plătească despăgubiri de 4,4 miliarde dolari

Contribuabilul român ar urma să achite o notă de plată foarte piperată în urma neînceperii proiectului exploatării aurifere de la Roşia Montană. În tot acest timp, procurorii refuză să redeschidă un dosar pe această temă. Gabriel Resources Ltd. a solicitat ţării noastre despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari în procesul de arbitraj, sub formă de compensaţii pentru pierderile suferite. Acţiunea a fost depusă la un tribunal arbitral constituit sub auspiciile Centrului Internaţional al Băncii Mondiale pentru reglementarea disputelor legate de investiţii (ICSID). O decizie nu poate fi pronunţată mai devreme de toamna anului 2019.

• Andreea Pora: Demolarea DNA. Va supravieţui Kövesi?

Lui Kövesi i se pot reproşa multe, însă în actuala criză trebuie admis că nu poate fi tolerată existenţa în DNA a unor procurori-cârtiţă, care îşi înregistrează pe furiş colegii şi şefii şi îi dau în primire televiziunilor moguleşti. Instalarea la Palatul Victoria a creaturii numite Guvernul Dragnea 2 coincide, nicio mirare, cu ofensiva împotriva şefei DNA, Laura Codruţa Kövesi. Evenimentele din ultimele două săptămâni arată o instituţie aflată sub un dublu asalt: obişnuitele deja presiuni politice şi campanii de linşaj, combinate cu un război declanşat chiar în interiorul DNA. Văzând că n-o rezolvă pe Kövesi cu Black Cube-ul, "cucuveaua mov" ,întâlnirile virtuale din vie-sufragerie, comiţiile parlamentare, ordonanţele de urgenţă, modificările codurilor penale şi decizii ale CCR, frăţia borfaşilor de pretutindeni a trecut la acţiunea, testată deja de alţii mai deştepţi decât ei, "divide et impera".

• ZIARUL FINANCIAR

• Bancherii către mediul de business: Capitalizaţi-vă înainte să veniţi la bancă

Companiile antreprenoriale se confruntă cu o lipsă de capitalizare, iar de multe ori antreprenorii vor să folosească creditul bancar ca pe o resursă de capital. Antreprenorii vor ca băncile să îşi asume riscuri care nu sunt din categoria riscurilor bancare. Există business nou în zona de corporate. Sistemul bancar româneasc a depăşit provocările crizei şi este pregătit să finanţeze economia reală în condiţiile în care este bine capitalizat, are lichiditate şi business bancabil există, însă pentru creşterea susţinută a creditării băncile trebuie să facă progrese pentru înţelegerea în profunzime a afacerilor clienţilor. Pe de altă parte, băncile cer companiilor să se capitalizeze afirmând că sectorul bancar nu poate să joace rolul de finanţator de ultimă instanţă şi nu îşi poate asuma aceleaşi riscuri ca şi antreprenorii.

• Ping-pong cu vânzarea celui mai mare şantier naval din România

Şantierul naval Daewoo-Mangalia Heavy Industries (DMHI), cel mai mare constructor de nave din România, controlat de grupul sud-coreean Daewoo şi indirect de statul român, ar putea fi vândut până la finalul acestei luni către constructorul de nave olandez Damen, care deţine şantierul naval din Galaţi, potrivit presei din Coreea de Sud. Ministerul Economiei, care deţine indirect 49% din acţiunile şantierului naval din Mangalia, a spus însă pentru ZF că "nu există nicio informaţie referitoare la o eventuală vânzare a pachetului majoritar de actiuni în Daewoo-Mangalia Heavy Industries, pachet deţinut de firma coreeană Daewoo".

• Unu din doi copii români nu promovează fie examenul de evaluare naţională, fie cel de bacalaureat

Peste 100.000 de copii dintr-o generaţie de 200.000 nu reuşesc să treacă fie de examenul de la finalul clasei a VIII-a, fie de bacalaureatul din clasa a XII-a, potrivit calculelor ZF. Mulţi dintre ei se "pierd" pe drum pentru că fie nu sunt înscrişi într-o formă de învăţământ, nu promovează examenele, nu se înscriu la aceste teste sau rămân în urmă faţă de ceilalţi copii la învăţătură. Cu cât nivelul de şcolarizare este mai scăzut, cu atât nivelul de salarizare al viitorilor angajaţi va fi mai redus, iar găsirea unui loc de muncă va fi dificilă. De altfel, statisticile arată că peste 82% dintre cei 380.000 de şomeri înregistraţi în România sunt fără studii sau cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional.