REVISTA PRESEI 05.11.2011

• ADEVARUL

• Giorgios Papandreou a obţinut încrederea Parlamentului

Premierul elen, Giorgios Papandreou, a câştigat încrederea Parlamentului, în urma votului desfăşurat sâmbătă dimineaţă. Preşedintele de şedinţă a anunţat că din cei 298 de deputaţi prezenţi, 153 au votat în favoarea guvernului, în timp ce împotrivă au votat 145 de parlamentari. "Mâine voi merge să-l văd pe preşeinte şi să-i aduc la cunoştinţă că sunt dispus să discut şi cu alte partide pentru a forma un guvern de coaliţie. Ultimul lucru la care mă gândesc este funcţia. Nu mă interesează dacă nu voi mai fi ales vreodată", a declarat liderul vineri seară, într-un discurs în faţa Parlamentului, potrivit CNN.

• Giorgios Papandreou cere formarea unei coaliţii guvernamentale mai largi pentru acordul european

Premierul Greciei a cerut, vineri seară, formarea unei coaliţii guvernamentale pentru a asigura susţinerea acordului european de reducere a datoriilor Greciei, pe care nu o va conduce el, potrivit CNN. "Votul de încredere este un mandat pentru un acord politic mai larg în vederea susţinerii acordului european", a spus Papandreou, într-o dezbatere în Parlament. Prim-ministrul elen a mai declarat că acordul european de salvare financiară a Greciei este determinant pentru viitorul ţării şi este ultima şansă de evitare a falimentului ţării. Giorgios Papandreou a mai spus că partidele politice din Grecia trebuie să coopereze pentru a proteja poporul. "Un acord care ne permite să ştergem o mare parte a împrumuturilor noastre şi să plătim dobânzi foarte mici pentru acestea. Ne uşurează mult drumul în următorii ani", a spus Papandreou.

• Referendumul grecesc a căzut, criza rămâne

Grecia a renunţat ieri, oficial, la ideea organizării unui plebiscit pe tema planului european de susţinere financiară, însă neînţelegerile politicienilor de la Atena continuă să ţină Europa ostatică. "Luminile rampei" au fost aţintite pe tot parcursul summitului G20 de la Cannes pe Grecia, care nici măcar nu face parte din G20. Reuniunea a fost dominată de schimbările rapide ale crizei politice din Grecia. Ieri, guvernul elen a renunţat oficial la ideea organizării unui referendum pe tema planului european de susţinere financiară. Anunţul a fost făcut de ministrul grec al Finanţelor, Evangelos Venizelos, care privea cu reticenţă ideea acestui plebiscit.

• Fapte, nu vorbe

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat că aşteaptă de la Grecia fapte mai degrabă decât anunţuri. "Pentru noi contează faptele. E important să existe rapid o aprobare pentru deciziile din 27 octombrie", a afirmat ea. Merkel a repetat că a şasea tranşă de împrumut nu va fi plătită Greciei dacă aceasta nu adoptă planul european. Faptele se lasă însă aşteptate, deoarece, la Atena se contura ieri un blocaj politic. În contrast cu declaraţiile anterioare, liderul opoziţiei de dreapta, Antonis Samaras, a anunţat că va sprijini planul european de salvare, dar numai dacă premierul Papandreu demisionează, urmând ca un Guvern interimar să supravegheze implementarea planului şi noi alegeri să fie organizate până la sfârşitul anului. Acest lucru aruncă în aer ideea unui guvern de uniune naţională care să implementeze programul de ajutor convenit de UE.

• Cu ce ne-am ales după summitul G20? Niciunul dintre liderii lumii nu a acceptat să "sponsorizeze" criza din Europa

"Europa trebuie să-şi facă singură curat în casă", a explicat Julia Gillard, premierul australian. Ceilalţi lideri i-au urmat sfatul. FMI nu va fi folosit, deocamdată, ca plasă de siguranţă pentru Europa. Pieţele europene au închis pe roşu. Liderii lumii, reuniţi pe Croazetă, exact în clădirea unde se desfăşoară festivalul de la Cannes, au privit criza Greciei ca pe un spectacol. Nu au găsit însă bani pentru a rezolva criza ce afectează întreaga structură europeană. A picat întâi speranţa că Beijingul ar putea face pe bunul samaritean şi că ar putea contribui la fondul de salvare european. Apoi, a picat şi ideea că FMI va contribui la salvarea Europei prin pomparea de bani în fondul de salvare. S-au opus SUA. "FMI împrumută ţări, nu entităţi juridice", a confirmat directorul FMI, franţuzoaica Christine Lagarde care se pare că nu a avut cum să îşi ajute fostul şef - pe preşedintele francez Nicolas Sarkozy.

• Speranţe spulberate

Tragedia greacă a ruinat şi speranţele lui Sarkozy de a ajunge la mari acorduri pe o reformă globală a sistemului monetar şi financiar. În concluziile summitului, liderii cer să fie lăsată piaţa să stabilească rata de schimb şi, pentru prima dată, menţionează în clar yuanul, care nu este lăsat de autorităţile de la Beijing să se aprecieze. Decepţia cea mai mare pentru Sarkozy a fost lipsa unui acord pe proiectul pentru care pledase cel mai mult: taxa pe tranzacţiile financiare (tranzacţionare de acţiuni şi obligaţiuni), scrie "Le Figaro". Cu alte cuvinte, să oblige sistemul financiar să ia parter la finanţarea ieşirii din criză. Reuşise iniţial să obţină sprijinul Braziliei, Argentinei şi Africii de Sud pentru a iniţia măsura. S-au opus Marea Britanie, China, SUA. Totul a căzut, deşi liderul francez îl invitase şi pe fondatorul Microsoft, Bill Gates, să vină la summit şi să-I ausţină cauza.

• Băncile sistemice. Franţa, pe listă cu patru bănci

O altă decepţie pentru liderul de la Elysée: băncile franceze BNP Paribas, Crédit Agricole, Société Générale şi Banca Populară sunt pe lista cu cele 29 de mari bănci sistemice, publicată vineri de Consiliul de Stabilitate Financiară. Aceste bănci sunt cele considerate prea mari să cadă şi al căror falimentul ar afecta grav întregul sistem bancar. Acestea vor fi obligate, din 2016, să îşi facă depozite de capital mult mai mari decât alte bănci. Un alt subiect de discuţie s-a referit la paradisurile fiscale. "Vor fi interzise de comunitatea internaţională", a asigurat preşedintele francez. Dar nicio măsură concretă în declaraţia finală. Consiliul de Stabilitate Financiară ar fi trebuit şi să fie delegat de mai-marii lumii să controleze remuneraţia bancherilor şi să o facă publică. În schimb, acestora li se cere în declaraţia finală să respecte reglementările deja existente.

• Grecia - o problemă, Italia - o catastrofă

Dacă Grecia reprezintă o problemă pentru zona euro, Italia are potenţialul unei catastrophe. În timp ce FMI a decis să monitorizeze măsurile de austeritate decise la Roma, tot mai mulţi se tem că Italia ar putea fi următoarea victimă. Francezii de la BNP Paribas au renunţat săptămâna asta la obligaţiuni suverane elene în valoare de 2,62 miliarde de euro. Dar Banca nu renunţă doar la bondurile greceşti, ci şi la cele italiene. În ultimul timp, francezii au vândut obligaţiuni emise de Roma în valoare de 8,3 miliarde de euro, reducându-şi expunerea pe Italia cu 40%.

• Daniel Hannan: Românii au luptat în `89 pentru independenţă, nu pentru a face parte dintr-o nouă uniune nedemocratică

Daniel Hannan rememorează momentele trăite în `89 în Bucureşti şi ne aminteşte că eroii care şi-au riscat viaţa au făcut-o pentru că doreau să fie liberi. 20 de ani mai târziu ne întreabă, într-un interviu pentru inliniedreaptă.net, dacă libertatea pe plan extern e compatibilă cu înţelegerile pe care Schroeder-ii europeni le fac, în nume personal, cu Gazpromul. Dacă cele 27 de ţări luate individual sunt democraţii, UE nu este o democraţie, nici nu vrea să pară o democraţie. E condusă pe planuri cincinale cu un Politburo, Comisia Europeană. Nici nu vrea să pară interesată în libertate. Este interesată de reglementare, mai degrabă decât de libertate personală. Evident nu este un sistem sovietic, nu ne ia paşapoartele, nu ne pune în gulaguri, se bazează pe consensul naţiunilor democratice, dar UE ca atare, nu este pentru mine moştenitoarea tradiţiei, libertăţii şi democraţiei europene.

• Magistraţii îi răspund lui Băsescu: Şi presedintele şi statul se supun legilor şi pot fi sancţionaţi

Magistraţii îi răspund vineri preşedintelui Traian Băsescu, spunând că legile sunt şi pentru şeful statului şi că trebuie respectate. Ei i-au reamintit preşedintelui că pe actele normative se află şi semnătura sa. Într-un comunicat de presă, magistraţii îi răspund şefului statului care le-a cerut joi să indice şi sursele de finanţare atunci când dau hotărâri împotriva legilor adoptate pentru diminuarea veniturilor şi care pun România într-o situatie dificilă.

• Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naţionale a României: "Nu suntem departe de marginea prăpastiei"

Viceguvernatorul BNR spune că există ameninţări serioase la adresa stabilităţii economice a României, pe fondul evoluţiilor nefavorabile din zona euro, însă estimează că nu vom ieşi foarte şifonaţi din criză. Fost parlamentar liberal, ministru şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu (40 de ani) are o carieră pe cât de spectaculoasă, pe atât de contestată de către adversarii săi mai vechi sau mai noi. În prezent viceguvernator al Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu nu mai scapă niciun cuvânt despre politica românească, respectând cu sfinţenie "embargoul" convenit în cadrul instituţiei conduse de către Mugur Isărescu.

• Ziariştii de la "Săptămâna Financiară" şi fin.ro, obligaţi să dea teste dacă vor să rămână în cadrul publicaţiilor

Jurnaliştii de la "Săptămâna Financiară" şi fin.ro, site-ul fostului cotidian "Financiarul", care zilele trecute au refuzat să dea testele de evaluare la care au fost supuşi toţi angajaţii trustului Intact, sunt obligaţi să decidă în aceată seară dacă vor să rămână angajaţi ai acestor publicaţii. În caz că aceştia decid să lucreze în continuare la aceste publicaţii, ei ar urma să fie evaluaţi luni, potrivit unor surse citate de hotnews.ro. Zilele trecute, ziariştii de la "Jurnalul Naţional" au susţinut teste care au inclus cunoştinţe de jurnalism, vocabular, limbă română şi limbi străine. Cei de la "Săptămâna Financiară" şi fin.ro au refuzat să fie evaluaţi.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Premierul Papandreou câştigă votul din Parlament, dar vrea guvern de uniune naţională!

Guvernul socialist condus de Georgios Papandreou a primit votul de încredere al parlamentului. 153 de deputaţi au susţinut cabinetul, iar 145 au votat împotrivă. "Plătim nota pentru decenii de corupţie şi clientelism. Ţara noastră este mai presus de noi toţi!", a spus acesta înaintea votului din forul legislativ, cerând formarea unui guvern de uniune naţională şi evitarea alegerilor anticipate. Noul guvern va fi condus, cel mai probabil, de actualul ministru de finanţe, Evangelos Venizelos.

• România după FMI. Ce umbrelă găsim pentru criză?

Fondurile europene, reducerea evaziunii şi creşterea productivităţii vor ajuta economia să performeze pe termen lung, potrivit analiştilor şi reprezentanţilor FMI. Avem pentru la anul de atins un deficit bugetar de numai 1,9% din PIB. România are nevoie de un deficit cât mai mic pentru că, în contextul economic actual, al crizei datoriilor suverane, principala problemă va fi finanţarea acestuia, spune preşedintele Traian Băsescu. Reducerea deficitului la 1,9% ar însemna un efort imens, dacă stăm să ne gândim ce presupune în acest an atingerea unei ţinte de două ori mai mare, de 4,4% din PIB. A fost nevoie de doi ani de tăieri de salarii, creşteri de taxe, disponibilizări. Problema realizării deficitelor bugetare rămâne deschisă pe termen lung şi se va pune, în special, după ce ieşim din acordul pe care îl derulăm, în prezent, cu Fondul Monetar şi Uniunea Europeană. Actualul acord ne pune la dispoziţie 5 miliarde de euro şi este şi o garanţie în ochii investitorilor în privinţa "derapajelor" de ordin economic.

• Să folosim banii?

În 2013, România va ieşi din actualul acord cu Fondul, de ordin preventiv. "În martie 2013 expiră acest acord care reprezintă ancora externă pentru România în această fază", a spus, ieri, Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, spune că avem nevoie de finanţare externă, dar şi de finanţare pe termen lung, care ar putea fi asigurată dacă am reuşi să îmbunătăţim gradul de absorbţie a fondurilor europene şi am implementa politici publice pentru stimularea economisirii. În opinia analiştilor chestionaţi de EVZ, contează foarte mult care este modul în care va fi atinsă ţinta de deficit bugetar, dacă acest lucru se va întâmpla.

• Creşterea performanţei economiei

O pondere importantă în cheltuielile viitoare o vor reprezenta costurile actualelor împrumuturi. Prin urmare, ar trebui să încercăm de pe acum să ne finanţăm cât mai ieftin, spune analistul Ilie Şerbănescu. "Acordul de la FMI este de tip preventiv, ceea ce însemnă că nu accesăm banii. În consecinţă, ajungem să ne îm prumutăm de la bănci de trei ori mai scump. Unii politicieni se laudă cu chestia asta, însă plătim de trei ori mai mult pentru aceste credite", spune analistul economic. Colectarea ar trebui îmbunătăţită. Însă, oricât de bună ar fi colectarea, dacă economia nu performează, deficitul bugetar nu are cum să atingă ţintele propuse, din cauza veniturilor insuficiente.

• Taxele nu sunt mari, ci dezechilibrate

O sursă de finanţare post acorduri FMI şi CE ar putea fi dată de îmbunătăţirea colectării banilor publici, cu atât mai mult cu cât, taxele şi impozitele din România "au un nivel relativ mic, dar sunt dezechilibrate", a mai spus Ionuţ Dumitru de la Consiliul Fiscal. Totodată, este nevoie de reducerea evaziunii. "Până nu schimbăm un tip de atitudine vizavi de contribuabilul care îşi plăteşte taxele, probabil că avem o mare problemă în a-i încuraja pe cei care fac acest lucru", a spus Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional (FMI). Administraţia fiscală ar trebui să încurajeze mediul de afaceri. "Mesajul meu către ei este: Schimbaţi-vă atitudinea! Îndrumaţi businessul din România, nu-l distrugeţi", a declarat Tănăsescu. Acesta a afirmat că Rămânia are nevoie de schimbarea acestei atitudini, care este foarte dăunătoare pentru dezvoltarea mediului de afaceri.

• În capul lui Ponta e un haos mai mare decât în Grecia

Adversar al referendumului la noi acasă, liderul PSD, Victor Ponta a devenit partizanul plebiscitului din Grecia. Socialistul Georgios Papandreou l-a lăsat însă în ofsaid pe omologul său român. În 2009, liderul PSD se opunea unui alt plebiscit, cel propus pentru revizuirea Constituţiei. Grăbit, Victor Ponta s-a apucat să scrie pe blog că este un suporter al premierului Greciei şi că este de acord cu decizia privind organizarea referendumului. La doar câteva ore după postarea laudativă "Bravo Papandreou!", pe fondul presiunilor internaţionale, al criticilor propriilor colegi de partid, dar şi de teama pierderii Puterii, premierul Greciei a făcut un mare pas înapoi. A anunţat că propune negocieri cu opoziţia conservatoare pentru adoptarea noului pachet de asis tenţă financiară.

• De ce a chiulit "preşedintele" Antonescu de la întâlnirea cu FMI: Era de competenţa exclusivă a "Guvernului" Ponta

Opoziţia s-a întâlnit cu FMI. În timp ce PSD şi PC au fost reprezentate la nivel de preşedinţi, din partea PNL la întâlnire au venit Eugen Nicolăescu şi Daniel Chiţoiu. Potrivit unor surse liberale, Antonescu nu a dorit să participe la ceea ce el a considerat a fi o acţiune exclusiv de competenţa guvernului şi a viitorului premier, adică de Victor Ponta. Crin Antonescu a chiulit. Din nou. Şi nu de la vreo şedinţă de plen de la parlament, aşa cum îi este obiceiul, ci de la întâlnirea opoziţiei cu FMI. Motivul? Antonescu se vede deja preşedintele României, dar unul diferit de actualul şef de stat, care nu se implică în treburile şi activitatea "guvernului".... Ponta.

• Erste Group, mama celei mai mari bănci din România, la un pas de o nouă retrogradare

Agenţia de evaluare financiară Moody's Investors Service a plasat sub revizuire, pentru o posibilă retrogradare, ratingurile pentru stabilitate financiară şi pentru datoriile pe termen lung şi depozitelor ale austriecillor de la Erste Group Bank, mama celei mai mari bănci din România - BCR - , transmite Agerpres. Moody"s acordă în prezent lui Erste ratingul 'C minus' pentru stabilitate financiară şi ratingurile 'A1' pentru datoriile pe termen lung şi depozitele grupului bancar austriac. De asemenea, Moody's a confirmat calificativul pe termen scurt al Erste la 'P-1'. Decizia Moody's vine după ce Erste Group a avertizat că pe ansamblul acestui an se aşteaptă să înregistreze pierderi cuprinse între 700 şi 800 milioane de euro şi că nu va acorda dividende pentru 2011 şi după ce a anunţat că va amortiza fondul comercial al subsidiarelor sale din România şi Ungaria cu 939 milioane euro.