REVISTA PRESEI 06.05.2016

• ADEVARUL

• De vineri, România intră într-o nouă campanie electorală

De vineri România intra într-o nouă campanie electorala - cea pentru alegerea primarilor si consilierilor locali. Câteva mii de cetăţeni vor încerca din nou să ne convingă să le dam, pentru 4 ani, oraşele si satele. Pe unii ii ştim prea bine, se fac de ani de zile că se preocupă de ceea ce doar ei numesc "gospodărirea oraşelor". Alţii intră abia acum in politica. Feţele sunt noi, dar promisiuni asemănătoare. In valul de vorbe care ne va inunda in următoarele 4 săptămâni, PRO TV încerca sa va ofere putină lumină. Ce ne dorim de la aceşti oameni? De ce ii alegem? Ce trebuie să aşteptăm de la ei? Ce suntem obligaţi să le cerem, imperativ si urgent? Pentru că in mâinile lor va sta in modul cel mai concret România următorilor 4 ani.

• Klaus Iohannis, în debutul campaniei: Uitaţi-vă bine la candidaţi!

Preşedintele Klaus Iohannis a adresat un mesaj în debutul campaniei electorale, care începe azi. Şeful statului le-a cerut partidelor să facă o campanie curată, centrată pe proiecte şi fără scandal. Românilor, Iohannis le-a spus să se implice în campania electorală pentru a evalua proiectele candidaţilor. "Aceste alegeri sunt foarte importante. Oamenii pe care îi alegem vor fi responsabili de destinul localităţii în care trăim. Uitaţi-vă bine la candidaţi! Uitaţi-vă la candidaţi şi gândiţi-vă dacă candidatul dumneavoastră preferat este un om integru, să nu fie certat cu legea. Uitaţi-vă bine dacă este un bun gospodar, fiindcă el va trebui să răspundă de gospodărirea localităţii în care trăiţi. Uitaţi-vă la echipa pe care o are în spate, uitaţi-vă la echipa de consilieri cu care vine, uitaţi-vă dacă sunt oameni serioşi, uitaţi-vă la candidaţi şi întrebaţi-i dacă cunosc problemele localităţii dumneavoastră, dacă vin cu soluţii", a spus Iohannis.

• Pastorul din SUA care a scos în stradă zeci de mii de oameni în cazul Bodnariu: "Ferească Dumnezeu să nu le dea copiii!"

Cazul familiei Bodnariu, rămasă fără copii în Norvegia, a declanşat un val de proteste fără precedent în întreaga lume. Acţiunile au fost extrem de bine organizate din SUA, iar unul dintre principalii organizatori ai evenimentelor a fost pastorul penticostal Cristian Ionescu. Cristian Ionescu este un pastor penticostal, stabilit în SUA încă din 1987, unde a ajuns plecând din România cu statutul de refugiat religios, la presiunile autorităţilor americane. Încă din luna noiembrie a anului trecut, la câteva zile după preluarea copiilor din familia Bodnariu, pastorul Ionescu a anunţat pe blogul personal drama prin care trec Ruth şi Marius Bodnariu. Au urmat, în preajma sărbătorilor de iarnă, o serie de proteste în ţară şi în străinătate, iar la începutul acestui an, Cristian Ionescu, anunţa un protest de amploare pe 16 aprilie. A fost data la care în peste 60 de oraşe din toată lumea, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă.

• Satul cu cel mai scump pământ din România

În localitatea Matca din judeţul Galaţi, hectarul de teren agricol a ajuns să coste şi peste 30.000 de euro. Circa 3.000 dintre cele 8.000 de hectare ale localităţii sunt cultivate cu legume, din care 800 de hectare sunt acoperite cu solarii. O şesime dintre solariile României sunt la Matca, iar producţia anuală de legume depăşeşte 200 de milioane de kilograme. De ani buni, comuna gălăţeană Matca a ajuns să fie cunoscută pe mai tot teritoriul României (ba chiar şi în numeroase ţări europene), "vinovate" de această faimă fiind legumele produse în cantităţi industriale aici. Deşi acum vreo şase decenii, când renumele aşezării începea să crească, cei care "duceau greul" erau pepenii (la acerbă concurenţă cu cei de Dăbuleni), între timp centrul de greutate a balansat că roşii şi castraveţi, capitol la care mătcaşii se bat pentru clienţii din Europa cu marii producători legumicoli din Turcia, Bulgaria sau Ungaria.

• Ponta se întoarce şi aduce cu el şi lupta anti-Justiţie

Victor Ponta îşi doreşte să preia funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor cu scopul de a debloca proiectele legislative de modificare a legislaţiei penale, care zac în acest moment în sertarele Parlamentului. Astfel, Ponta ar câştiga simpatia liderilor PSD din teritoriu, supăraţi că partidul i-a lăsat pe mâna Justiţiei, şi ar fi o răzbunare personală pe DNA. Victor Ponta este la un pas să preia şefia Camerei Deputaţilor, după ce mai mulţi lideri ai PSD din teritoriu au pus presiune pe Liviu Dragnea să-l numească pe fostul premier în locul lui Valeriu Zgonea, exclus din partid pe motiv de "deviaţionism": i-a cerut demisia lui Liviu Dragnea pentru că a fost condamnat în dosarul Referendumul.

• Cum pedepsesc statele europene abuzul în serviciu

Curtea Constituţională menţine suspansul şi amână să se pronunţe dacă abuzul în serviciu este sau nu constituţional. Corupţii României mai au de aşteptat până pe 24 mai decizia judecătorilor care i-ar putea scăpa de problemele penale. Excepţia a fost invocată de fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, în dosarul fraudelor de la ANRP. Ea este susţinută de Elena Udrea care ar dori ca această infracţiunea să fie scoasă definitiv din Codul Penal, pe motiv că legislaţiile altor state europene nu o incriminează. Specialiştii în dreptul European o contrazic. De exemplu, în Franţa, Codul penal face referire la abuzurile comise de persoanele care exercită o funcţie publică, în Cartea a IV-a intitulată "Crime şi delicte contra naţiunii, statului şi ordinii publice". În capitolul II, Secţiunea 3, sunt incluse corupţia pasivă şi traficul de influenţă, comise de persoane care exercită funcţii publice. Pedepsele pentru astfel de fapte sunt de la 5 ani de închisoare şi o amendă de 500.000 de euro, până la 10 ani de închisoare şi 1 milion de euro amendă.

• "New York Times" face o paralelă între excluderea României de la Eurovision şi prestaţia fetelor la turneul de la Madrid

Dacă datoriile acumulate de TVR au stricat imaginea ţării la nivel internaţional, rezultatele obţinute de Halep, Begu, Cârstea şi Ţig la o întrecere de anvergură au ajuns în cele mai importante publicaţii din lume. Parcursul fantastic al româncelor, în Spania, la un turneu patronat de Ion Ţiriac, a fost remarcat de Ben Rothenberg, jurnalist la "New York Times". "România îşi revine foarte frumos, după eliminarea ei de la Eurovision, prin turneul de la Madrid. Cu siguranţă, Ţiriac e încântat", a scris Rothenberg. Site-ul oficial WTA a publicat un amplu articol despre faptul că Halep, Begu, Cârstea şi Ţig sunt, în sferturi, la Madrid. "România conduce la Madrid" e titlul textului în care autorul analizează parcursul româncelor de până acum.

• CNADNR începe restructurarea posturilor de conducere: din 110 şefi rămân numai 68

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a început restructurarea activităţii, iar un prim pas vizează reducerea funcţiilor de conducere, astfel că din 110 posturi de şefi vor rămâne numai 68, dintre care şapte la nivel central, iar restul în teritoriu, a anunţat Dan Costeascu, ministrul Transporturilor. Noua organigramă va intra în vigoare din 9 mai. Ministrul a cerut şefilor companiei să facă din CNADNR o structură deschisă, în care se intră pe bază de concurs. "Există şi falşi specialişti care nu au ce căuta în CNADNR, există competenţe lipsă, mai ales la nivelul evaluării proiectelor. Înfiinţarea direcţiei de proiectare este certitudine de azi", a menţionat Costescu. Şefii eliberaţi din funcţie nu vor fi şi daţi afară din companie, ci vor rămâne ca "simpli ingineri, simpli economişti", a spus, la rândul său, Cătălin Homor, directorul general al CNADNR.

• BANCHERUL

• CEC Bank majorează avansul si dobânzile la creditele imobiliare, ca reacţie la legea dării in plată a caselor ipotecate

CEC Bank devine cea de-a opta bancă, după Raiffeisen Bank, BRD, Alpha Bank, Garanti Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Banca Românească si Bancpost, care majorează avansul sau/si dobânzile la creditele imobiliare, ca reacţie la legea privind darea in plată. Ca urmare a publicării in Monitorul Oficial a Legii 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, CEC Bank anunţă modificarea produselor de creditare cu ipoteca imobiliara destinate persoanelor fizice, începând cu data de 9 mai a.c., anunţă banca intr-un comunicat, in care mai precizează următoarele: In cazul creditelor pentru cumpărarea si construirea de imobile în valoare de cel mult 250.000 euro in echivalent lei, inclusiv, valoarea aportului propriu al clientului devine 30%, atât pentru creditele în lei, cât si pentru cele în valută.

• Mugur Isărescu despre legea dării in plăta: băncile îşi vor apăra dreptul de proprietate la Curtea Constituţională si in alte locuri

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat ieri că Banca Naţională este preocupată ca băncile să-si apere in justiţie dreptul de proprietate afectat de legea privind darea in plată la Curtea Constituţională si in alte instanţe de judecată, conform legislaţiei româneşti si a celei europene. Guvernatorul anticipează că dacă până acum am văzut in acţiune mai mult avocaţii clienţilor băncilor, de acum înainte vor apărea si avocaţii băncilor, care vor încerca sa apere drepturile acestora. Întrebat care ar putea fi efectele legii privind darea in plata asupra băncilor, Mugur Isărescu a răspuns astfel, in cadrul conferinţei de presa de la BNR, prilejuita de decizia de menţinere neschimbata a dobânzii de politica monetara, la 1,75% pe an: "Legea se remarca printr-un grad destul de ridicat de impreciziune: sunt puşi laolaltă si cei care nu mai pot să plătească, cu cei care eventual nu vor să plătească sau au opţiuni diverse. In condiţiile acestei legi si cu datele pe care le avem in prezent, e greu ca cineva să poată face o evaluare corecta asupra impactului, de aceea nici noi nu ne grăbim sa facem aceste evaluări.

• CURENTUL

• Dîncu nu mai vrea ca medicii să discute cu presa şi anunţă că Achimaş NU va fi remaniat

Culmea tupeului a fost atinsă ieri de pesedistul Vasile Dîncu, vicepremierul României care nu pare a fi auzit de libertatea de exprimare garantată de Constituţie şi de CEDO, libertate pe care o au, desigur, şi medicii. "Nu cred că vor mai fi remanieri în perioada următoare, am trecut la o fază de lucru, de implementare a proiectelor şi în cazul în care nu se vor întâmpla accidente, nu cred că va fi acest lucru. Vreau să vă spun că domnul Patriciu Achimaş este un foarte bun ministru. Din păcate, a moştenit în acest minister şi în general în viaţa medicală din România o criză în care este foarte greu să te descurci. Ministerul este aproape gol, nu sunt specialişti, pentru că nivelul de salarizare este foarte slab în minister, are deficienţe de specialişti în minister, dar a făcut foarte multe lucruri bune în această perioadă", a declarat Vasile Dîncu, răspunzând întrebărilor jurnaliştilor referitoare la o eventuală remaniere la Ministerul Sănătăţii.

• Corpul de control al premierului depune plângere penală pentru Secţia de Arşi de la Spitalul Floreasca

Corpul de control al prim-ministrului va depune plângere penală împotriva Spitalului Floreasca, acuzând un posibil fals în declaraţii în legătură cu funcţionarea Secţiei de Arşi. Miercuri, în timpul unei conferinţe de presă, şeful Corpului de Control al ministrului Sănătăţii a recunoscut că la Unitatea de Arşi de la "Floreasca" nu au fost efectuate operaţii, deşi, iniţial, conducerea spitalului îi comunicase premierului Dacian Cioloş că în noua secţie avuseseră loc intervenţii chirurgicale. "Unitatea s-a deschis şi s-au făcut 78 de operaţii, dintre care 67 cu victime de la Colectiv au fost făcute în Unitatea Modernă de Arşi", răspundea spitalul, în scris, către Corpul de control al lui Dacian Cioloş. Pe 21 aprilie, managerul Spitalului Floreasca, Nicuşor Louchi, a fost demis de ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, pentru că Secţia de Arşi nu este complet funcţională.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Dispariţia uraniului românesc face parte din graficul operaţiunii "Devalizarea României"

Distrugerea Companiei Naţionale a Uraniului a început de ani buni şi s-a făcut pas cu pas. Nuclearelectrica cumpără materia primă pentru centrala Cernavodă de la canadieni. Noul şef al CNU a început concedierile. Gelu Mărăcineanu a lucrat anterior pentru Sorin Ovidiu Vântu, care l-a propulsat în 2009 preşedinte al Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale. Compania Naţională a Uraniului este unicul operator din România care exploatează, prepară minereurile uranifere şi rafinează concentratele tehnice de uraniu, pentru obţinerea pulberii sinterizabile de UO2, materie primă necesară funcţionării grupurilor nuclearo-electrice de la Cernavodă. CNU va disponibiliza 700 din cei 1.350 de angajaţi în acest an, au declarat, la începutul lunii aprilie, surse din cadrul Ministerului Energiei, pentru News.ro. Mina de uraniu Crucea din judeţul Suceava va fi închisă temporar şi parţial timp de nouă luni, în condiţiile în care compania şi-a pierdut singurul client, Nuclearelectrica, care a optat să cumpere uraniu mai ieftin din Canada.

• Mafia care a ucis mii şi mii de pacienţi în spitalele României e imună la Justiţie?

Informaţiile care continuă să curgă în scandalul dezinfectanţilor impun o reacţie mai fermă din sistemul judiciar, pentru că societatea se află în faţa unei situaţii fără precedent: mii şi mii de pacienţi ucişi de infecţiile din spitale, unde se folosea apă chioară pentru a combate microorganismele periculoase. Cazurile de morţi cu zile prin spitale sunt atât de multe încât aproape că au devenit ceva banal, de ani de zile. Este un fenomen pe care românii îl constată de foarte mult timp şi pe care s-a pus lupa abia după drama de la Colectiv, când au explodat dezvăluiri fără precedent. "Apa chioară" livrată de o firmă condusă de un absolvent de medicină care nu are cum să nu ştie consecinţele criminale ale unei astfel de "afaceri". Un singur bidon dacă a fost livrat astfel, cu bună ştiinţă, unui singur spital, este o crimă gravă, cu premeditare. Dacă de ani de zile s-a întâmplat aşa ceva, vorbim de o crimă în masă, de un veritabil act de terorism.

• Efectul legii dării în plată: Proprietarii cresc chiriile

Blocajul în creditarea populaţiei care se prefigurează ca urmare a legii dării în plată va conduce la creşterea cererii pe piaţa chiriilor, iar proprietarii vor specula momentul pentru a majora nivelul chiriilor, potrivit lui Ioan Bejan, secretarul general al Patronatului Proprietarilor de Clădiri din România. Chiar dacă legea dării în plată, care permite debitorilor să predea imobilul ipotecat la bancă în schimbul ştergerii complete a datoriilor, va deveni funcţională abia de săptămâna viitoare, băncile s-au grăbit să crească deja avansul practicat la creditele ipotecare, ca măsură de protecţie. "Dacă se restricţionează accesul la creditare, oamenii trebuie să locuiască undeva şi nu au altă variantă decât să caute chirie. Simţind o creştere a cererii, proprietarii vor specula momentul. Am, însă, rezerve că s-ar putea produce majorări semnificative a chiriilor. Proprietarii trebuie să ţină cont de capacitatea financiară a celor care locuiesc cu chirie", a declarat pentru Capital Ioan Bejan.

• Hackerul Guccifer o înfundă pe Hillary Clinton: "I-am spart serverul... A fost uşor"

Într-un interviu pentru televiziunea Fox News, hackerul Guccifer susţine că a spart în repetate rânduri mailul lui Hillary Clinton în anul 2013. Clinton este cercetată de justiţia americană pentru utilizarea neglijenţă în utilizarea mailurilor de serviciu, lucru care ar putea să ducă la retragerea candidaturii pentru Casa Albă. Marcel Lehel Lazăr, hackerul român cunoscut sub pseudonimul "Guccifer" a acordat un interviu de o jumătate de oră pentru Fox News, în care a povestit cum a spart mailul lui Clinton şi a furnizat numeroase amănunte despre modul în care a procedat şi ce a găsit în căsuţa cu mesaje a candidatei democrate la Casa Albă. "Pentru mine a fost uşor... foarte uşor... era uşor pentru oricine..." Serverul fostei secretare de stat conţinea aproape 2.200 de mesaje cu informaţii clasificate şi alte 22 cu indicativul "Top Secret".

• JURNALUL NATIONAL

• ICECHIM: "Un bidon de dezinfectant a fost diluat"

Un reprezentat al firmei spune că Hexi Pharma nu neagă raportul ICECHIM care arată că un bidon de dezinfectant a fost diluat. "Există un raport al ICECHIM care spune că a fost un bidon de dezinfectant care a fost diluat. Nu a fost nicio secundă în care am negat, motiv pentru care am închis şi producţia şi fabrica şi distribuţia până aflăm ce s-a întâmplat. Tocmai din responsabilitate am făcut lucrul asta. N-am respins din start orice fel de acuzaţie, am zis că verificăm. Acum, bidonul cu pricina putea să fie de acum cinci ani, putea să fie dintr-un lot, putea să fie un lot cu probleme, mai multe loturi cu probleme. Încă nu ştim, din păcate. S-au luat probe din mai multe loturi din ce există acum pe stoc şi s-au trimis la un laborator din Germania pentru verificări" - Loredana Albu, reprezentant Hexi Pharma, pentru Digi 24.

• Patronul Hexi Pharma nu iartă nimic: bani publici, de pe urma persoanelor cu handicap

Dan Condrea - patronul Hexi Pharma, firma acuzată că a vândut ani de zile spitalelor din România dezinfectanţi diluaţi - câştigă bani şi de pe urma persoanelor cu handicap. Două dintre firmele sale au statut de unităţi protejate, prin care au primit contracte publice fără licitaţie, majorate în unele cazuri prin acte adiţionale ilegale. Dacă adăugăm aici şi facilităţile fiscale oferite de stat (scutirea de la plata impozitului pe profit), putem concluziona că folosirea ca forţă de muncă a persoanelor cu dizabilităţi constituie un business cât se poate de profitabil pentru cel mai controversat afacerist al momentului. Hexi Pharma nu este singura firmă prin care Dan Condrea scoate milioane de euro din sistemul sanitar românesc. Afaceristul acuzat că vinde dezinfectanţi diluaţi spitalelor din România a intrat şi pe nişa unităţilor protejate (UP), prin intermediul cărora câştigă bani frumoşi prin munca prestată de persoane cu handicap.

• Administratorul Romgaz dezvăluie ingineriile care îţi golesc buzunarul

"Sub masca realizării unui preţ scăzut pentru populaţie, unii furnizori, folosindu-se de modul în care se stabileşte preţul reglementat şi de firmele-căpuşă ai căror acţionari sunt tot ei, îşi externalizează profiturile. Profituri realizate pe umerii populaţiei şi în detrimentul statului. La noi, stabilirea preţului gazelor pentru populaţie are la baza o metodă care ia în considerare raportarea costurilor pe care un furnizor pretinde că le are la cantitatea care se vinde către populaţie, la care se adaugă o marjă de profit fixă, garantată de stat. Astfel, furnizorul "aduce la ANRE facturi care justifică costurile sale", care trebuie să fie achitate de populaţie, printr-un preţ stabilit de instituţiile statului (un preţ care ar fi trebuit să protejeze populaţia este umflat cu costuri fictive)",spune Dumitru Chisăliţă, administratorul Societăţii Naţionale de Gaze Naturale Romgaz.

• Care e cel mai ieftin credit de nevoi personale

Împrumuturile în lei acordate de bănci s-au ieftinit considerabil, după ce indicele de referinţă ROBOR, luat în calculul dobânzii pentru creditele în lei, este la minime istorice. În prezent, creditele de nevoi personale în lei au DAE (dobânzi plus comisioane) cuprinsă între 8,75% şi 15,47%. Aceste valori scad cu 1-1,5% dacă clientul îşi încasează salariul de la banca de unde ia împrumutul. Cine doreşte să ia un credit de 20.000 de lei pe o perioadă de trei ani va avea o rată lunară între 630 şi 682 de lei, în funcţie de bancă şi de tipul dobânzii, variabilă sau fixă. Suma totală restituită, adică valoarea creditului plus dobânzile şi comisioanele aferente, variază între 22.702 şi 24.726 de lei, potrivit site-ului de servicii finaciare www. finzoom.ro.

• NATIONAL

• George Maior, greu de "ucis"!

Considerat unul dintre cei mai echilibraţi "jucători" de pe tabla de şah a României, George Maior era văzut de mulţi drept noul şef al guvernului, daca Victor Ponta mai "rezista" câteva ore si ajungea la Palatul Cotroceni. Însă, după cum "National" dezvăluise in exclusivitate cu câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului 2014, Maior avea rezervat si postul de ambasador al României in Statele Unite ale Americii. Până acum, cu toata "dosariada" care a cuprins societatea românească, numele lui George Maior nu a fost vehiculat niciodată într-o astfel de conjunctură. Cu toate acestea, in ultima vreme au început "să se scape" ceva frânturi de informaţii despre un dosar mai vechi, in care ar fi implicat un politician cunoscut ca având legături cu sistemul, unele dintre iţele acestei anchete ducând inclusiv la fostul şef al SRI, George Maior.

• Legile româneşti, bune doar de aruncat la gunoi

Romania si-a prins atât de tare urechile in actualul hăţiş legislativ încât nu mai poate scăpa decât cu ajutorul unor legi nou-nouţe. Coerente si corelate de aceasta data, daca se poate. Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, este primul demnitar roman care recunoaşte public ca legislaţia mioritica nu mai poate fi cârpită, ci trebuie înlocuita cu totul. Întrebat de soarta numeroaselor legi cu articole declarate neconstituţionale de către CCR, Zegrean a răbufnit: "Noianul acesta de legi, peste 14.000 de legi in vigoare, e greu sa le mai corelezi, trebuie sa o luam de la capăt". Iar a o lua de la capăt înseamnă "sa ştergem legile si sa facem altele", a precizat tranşant Augustin Zegrean. In fapt, preşedintele CCR nu face decât sa descrie crunta realitate: de mai bine de un sfert de veac, in Romania se fac legi proaste - din interes, din lipsa de carte, sau din amândouă motivele cumulate.

• PUTEREA

• 209.000 lei - 64 de vieţi. Miza autorizării ilegale a clubului Colectiv

DNA l-a trimis în judecată pe Cristian Popescu Piedone, fostul primar al sectorului 4 şi autorul unei candidaturi eşuate (ilegale) la un nou mandat, acuzându-l de abuz în serviciu în dosarul Colectiv. Piedone a autorizat clubul în care şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, majoritatea tineri şi adolescenţi, deşi din dosarul de autorizare lipsea avizul de securitate la incendiu. Autorizarea funcţionării clubului şi unităţii de alimentaţie publică administrate de SC Colectiv Club SRL, firmă ai cărei patroni au fost trimişi în judecată, săptămâna trecută, pentru ucidere din culpă, a făcut ca aceştia să economisească 209.000 lei. A tras cine trebuie învăţămintele de rigoare? Piedone însuşi, nu - e limpede, din moment ce a încercat să candideze la funcţia de primar şi va candida la cea de consilier.

• Hidroelectrica ar putea ieşi din insolvenţă abia la toamnă

Se pare că Hidroelectrica, una din cele mai mari şi mai profitabile companii de stat, nu va scăpa de insolvenţă atât de repede pe cât se spera. În prezent, au mai rămas două contestaţii de judecat, depuse de "băieţii deştepţi" Energy Holding şi Alpiq Romenergie. Datoriile Hidroelectrica au fost însă plătite încă de anul trecut. Avocatul Remus Borza, reprezentantul administratorului judiciar Euro Insol, a declarat pentru ziarul PUTEREA că producătorul de energie ar putea ieşi din insolvenţă peste două-trei luni, în funcţie de data la care se vor soluţiona cele două contestaţii. Hidroelectrica a mai fost în insolvenţă în perioada iunie 2012 - iunie 2013, însă a reintrat în procedură de reorganizare judiciară în februarie 2014. Până acum, luna mai a acestui an era vehiculată ca termen pentru ieşirea companiei din insolvenţă.

• Salariul pe 80 de ani al unui român, pentru un refugiat

În criza refugiaţilor, controversele între statele UE legate de planul cotelor obligatorii au împărţit continentul în trei tabere. Pe de o parte sunt statele puternice, în special Germania, care insistă asupra distribuirii refugiaţilor între toate ţările membre, pentru a împărţi povara. De cealaltă parte sunt mai multe ţări din estul Europei, respectiv Polonia, Ungaria şi Cehia. Acestea refuză să primească obligatoriu un anumit număr de refugiaţi musulmani şi au deschis deja acţiuni juridice împotriva deciziei UE privind cotele. În fine, există o a treia tabără, cea a ţărilor care au afirmat că vor accepta să primească numărul repartizat de musulmani. România şi Bulgaria deţin rolul principal în această tabără. Nu mai departe de miercuri, Comisia Europeană a propus un set de măsuri în această privinţă, printre altele una care este deja intens criticată în ţările est-europene membre UE: statele care nu vor să primească refugiaţi în baza cotelor, vor avea dreptul să refuze dar vor plăti o contribuţie nemaiauzită de 250.000 de euro pentru fiecare imigrant refuzat.

• ROMANIA LIBERA

• Afacerea Bukovski, montată de Kremlin?

După cazul Litvinenko, un alt scandal are loc în Marea Britanie în care este implicat un critic al preşedintelui rus, Vladimir Putin, disidentul Vladimir Bukovski. Mâna Kremlinului nu încetează să lovească prin diverse metode criticii preşedintelui rus, Vladimir Putin. În cazul Vladimir Bukovski se pare că avem de a face cu un "scenariu cibernetic". Disidentul rus Vladimir Bukovski este în greva foamei la domiciliul său din Cambridge de peste o săptămână, pentru a protesta contra a ceea ce el numeşte sistemul judiciar britanic "kafkian". Bukovski, 72 de ani, acuzat anul trecut de infracţiuni legate de pornografie infantilă, neagă vehement acuzaţiile. În august, a decis să urmărească în justiţie Crown Prosecution Service (CPS) pentru defăimare şi cere daune de 100.000 de lire sterline pentru "falsuri şi acuzaţii răutăcioase" care îi afectează reputaţia.

• Decizie a Parchetului, în cazul lui Cristian Burci

Parchetul de pe lângă Î.C.C.J - D.I.I.C.O.T - Biroul Teritorial Olt a respins ca nefondată contestaţia formulată de Ministerul Public şi a admis contestaţiile formulate de către inculpaţii Burci Cristian Ionel şi Stancu Vilson. Instanţa a desfiinţat în parte încheierea, în sensul că înlătură dispoziţia cu privire la obligaţia inculpaţilor contestatori de a nu se apropia de martorul Enache Dumitru şi de a nu comunica cu acesta. Sentinţa instanţei este definitivă, iar cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

• Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe, numit consilier al lui Iohannis

Fostul ministrul de Externe Bogdan Aurescu a fost numit, joi, în funcţia de consilier prezidenţial în cadrul Departamentului Politică Externă, informează un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. Funcţia a fost deţinută anterior de actualul ministru de Externe Lazăr Comănescu. Diplomatul Bogdan Aurescu a fost ministru al Afacerilor Externe în perioada 24 noiembrie 2014 - 17 noiembrie 2015, în guvernul condus de Victor Ponta. Anterior, el a fost secretar de stat în MAE. În perioada 2010 - 2011, el a fost negociator-şef pentru România al Acordului româno-american privind apărarea antirachetă şi al Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi SUA.

• ZIARUL FINANCIAR

• 34.000 de angajaţi câştigă peste 10.000 lei net pe lună. La polul opus, 70% dintre salariaţi câştigă sub 1.700 de lei lunar, salariul mediu pe economie

Doi din trei salariaţi din România câştigă mai puţin de 1.700 de lei lunar (380 de euro net), în condiţiile în care România nu reuşeşte să atragă investiţii cu valoare adăugată mare care să ofere locuri de muncă bine plătite. Doar 34.000 de angajaţi câştigă peste 10.000 de lei net pe lună, 400.000 între 3.000 şi 10.000 de lei net pe lună, iar restul de 4 milioane sub 3.000 de lei, arată datele de la Ministerul Muncii obţinute de Ziarul Financiar. Distribuţia salariaţilor în funcţie de nivelul salariilor este un indicator urmărit de toate departamentele de marketing din companii pentru a-şi ajusta ofertele. "Nu atât inegalitatea distribuţiei veniturilor este problema, cât productivitatea, pentru că productivitatea redusă este dată de faptul că avem prea puţin capital în ţară. Ne lipseşte o politică pe termen lung de atragere şi menţinere a investiţiilor, pentru că politicile pe termen scurt ne-au adus în această situaţie", a spus Radu Nechita, conferenţiar universitar, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.

• Investiţiile pe Bursă aduc câştiguri de două cifre sau pierderi de două cifre. Depozitele au dobânzi de 1-2%

Investiţiile pe bursă aduc randamente de până la 19% sau pierderi de 15%. Pe de altă parte, băncile plătesc dobânzi de 1-2% la depozite, în timp ce pe curs trebuie să nimereşti moneda. Acţiunile Băncii Tran­sil­va­nia, Transelectrica şi Electrica au avut creşteri chiar şi de două cifre în primele patru luni, iar la polul opus titlurile BRD şi Nuclearoelectrica s-au dus în jos cu 8% şi 15%. Acţiunile Băncii Transilvania (TLV) le-au adus un randament de 19% celor care au mizat pe banca de la Cluj în perioada ianuarie-aprilie, în timp ce Transelectrica (TEL) a avut o creştere a acţiunilor de 7%, iar Electrica (EL) de 6%. Pe de altă parte, dacă un investitor alegea în primele patru luni să mizeze pe acţiunile BRD sau Nuclearelectrica (SNN), risca pierderi chiar şi de 15%, cum a fost cazul unităţii energetice.

• Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Să nu credeţi că stăm într-un prepeleac şi ne minunăm de ce se întâmplă în piaţă

BNR a decis în şedinţa de politică monetară de ieri să menţină dobânda-cheie la minimul istoric de 1,75%. Totodată, BNR a păstrat nivelul rezervelor minime obligatorii în lei la 8% şi în valută la 12%. Banca centrală va fi atentă la evoluţiile din piaţă, va folosi "toate instrumentele de care dispune" dacă va fi necesar, la momentul oportun, şi nu "stă într-un prepeleac şi se minunează de ce se întâmplă în piaţă", a declarat guvernatorul Mugur Isărescu la briefingul de presă susţinut după întâlnirea Consiliului de Administraţie al BNR. "Noi am întărit vigilenţa. Am văzut că acest cuvânt nu mai este demodat, este folosit de multe bănci centrale. Formularea mea a fost că suntem pregătiţi să folosim la momentul potrivit şi în maniera adecvată toate instrumentele de care dispunem pentru a contracara riscurile care se conturează", a spus Mugur Isărescu în faţa jurnaliştilor.