• ADEVARUL
• Cel mai "potent" parc fotovoltaic a fost construit în Iaşi
În localitatea ieşeană Miroslava a fost pusă în funcţiune o centrală fotovoltaică unică în România. Complexul energetic are la bază dispozitive tehnice inovative, numite trackere, concepute să potenţeze la maxim radiaţiile solare. Fiecare panou, construit pe fundaţii de beton, este orientat în timp real înspre soare, astfel încât razele să cadă în permanenţă perpendicular pe celulele fotovoltaice monocristaline. Unghiul ideal este calculat de un program electronic, iar panourile sunt mişcate cu ajutorul unor dispozitive hidraulice. "Centrală este compusă din 4.200 module fotovoltaice, iar fiecare panou este amplasat pe 97 de trackere, dotate cu 97 de invertoare, realizându-se un sistem de orientare pe două axe. Puterea energetică a fiecărui panou este de 240Wp, sunt trei transformatoare cu putere de 400 KVA, iar puterea totală a centralei este de 1000 KWp", se arătă în proiectul tehnic al centralei.
• Cat ne costa adoptarea unei legi intr-un Parlament in care un ales munceşte in 6 luni cat un om obişnuit in 39 de zile
In primele şase luni ale anului, senatorii si deputaţii romani au lucrat in plenul Parlamentului doar 316 ore, adică atât cat un salariat obişnuit in 39 de zile. Leafa si-au luat-o însă întreaga, mai exact, peste 1.000 de euro. Cu acest entuziasm, in prima parte a lui 2015, aleşii au trimis la promulgare 373 de legi si au lăsat in aşteptare in jur de 700. Daca ne raportam la bugetul alocat senatorilor si deputaţilor, fiecare lege care a trecut ne-a costat peste 100.000 de euro. Salariul decent de peste 1.000 de euro pe luna, suma forfetara pentru biroul parlamentar, consilieri si secretare, maşina de serviciu si, in unele cazuri, cazare la hotel - iată doar câteva dintre beneficiile parlamentarilor romani care nu trebuie sa facă altceva decât legi bune pentru noi toţi. Si totuşi din analiza sesiunii de primăvara reiese contrariul. 39 de milioane de euro s-au cheltuit in primele şase luni ale anului pentru funcţionarea Parlamentului. In tot acest timp, aleşii au trimis la Cotroceni, pentru promulgare, 373 de legi
• "Legea bunului locatar", japcă pentru proprietar
Noul proiect de lege privind asociaţiile de locatari stipulează amenzi pentru proprietarii care-şi inundă din neglijenţă vecinii, însă nu oferă o modalitate concretă de despăgubire. De asemenea, rău-platnicii la întreţinere pot tergiversa luni bune procesul în instanţă, iar costurile sunt acoperite de vecinii corecţi. Ministerul Dezvoltării a lansat în dezbatere publică un proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari care, pe lângă chestiuni tehnice ce ţin, spre exemplu, de modul de calcul al întreţinerii, reglementează şi aspecte mai sensibile: de la drepturile şi obligaţiile locatarilor până la mici modele de conduită civică. Ca noutate, proiectul de lege aduce amenzi pentru proprietarii neglijenţi sau cu mai puţin bun-simţ. La capitolul contravenţii este prinsă şi următoarea faptă: "Neexecutarea de către proprietar a lucrărilor de întreţinere, reparaţii sau de înlocuire a elementelor de construcţii şi instalaţii aflate în proprietatea sa individuală, dacă aceasta este de natură să aducă prejudicii celorlalţi proprietari", iar asta se pedepseşte cu "amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei".
• Agentul KGB Putin la Dresda: recruta spioni, era interesat de otrăvuri şi şantaja oameni de ştiinţă
În calitate de agent KGB, preşedintele rus Vladimir Putin a recrutat spioni şi neonazişti, a fost interesat de otrăvuri sau a şantajat oameni de ştiinţă germani care, în opinia sa, i-ar fi putut oferi informaţii de care avea nevoie, relatează doi jurnalişti într-o investigaţie publicată în Correct!V. Jurnaliştii David Crawford şi Marcus Bensmann au efectuat o investigaţie detaliată despre activitatea de spion a actualului preşedinte rus în perioada în care lucra pentru KGB la Dresda, în fosta Republică Democrată Germană (RDG.), şi au publicat-o, la 30 iulie, sub titlul "Anii din tinereţea lui Putin". Vladimir Putin a sosit la Dresda în august 1985, la vârsta de 32 de ani, ca funcţionar consular. În realitate, tânărul Putin era agent KGB, un serviciu de securitate sovietic pentru care lucra deja de zece ani la momentul sosirii în RDG, încep cei doi jurnalişti.
• Nisipurile mişcătoare ale birocraţiei şi scandalul cazărilor pe Litoral
Vacanţe scumpe şi servicii proaste, condiţii rămase din '70 şi nesiguranţa că rezervările făcute la agenţie nu sunt valabile şi la hotelul de destinaţie - cam asta este oferta estivală a mai multor hoteluri de pe litoralul românesc. În plin sezon, zeci de oameni cu bilete deja plătite la diferiţi operatori de turism au asistat neputincioşi cum hotelieri din staţiunile Eforie Nord, Eforie Sud şi Saturn au ridicat din umeri la solicitările de cazare, fiind cazaţi, în cazurile cele mai fericite, în condiţii inferioare în comparaţie cu banii pe care i-au plătit în avans. Autorităţile s-au sesizat, au amendat hotelurile, însă oamenii au rămas cu paguba. Asta şi pentru că nimeni nu şi-a asumat o responsabilitate - hotelurile au dat vina pe agenţiile de turism, iar agenţiile de turism au arătat cu degetul înspre hotelieri. Pârghii există, spun cei de la asociaţiile pentru protecţia consumatorilor, însă reclamantul trebuie să se înarmeze cu multă răbdare şi un vraf de hârtii.
• Ponta, atac la Justiţie din Miami: "Sunt inculpat într-un dosar deschis la sesizarea lui Blejnar
Premierul Victor Ponta şi-a manifestat indignarea, miercuri, faţă de fostul şef ANAF, Sorin Blejnar, autorul sesizării de la care a pornit dosarul penal în care şeful Executivului este inculpat. "În perioada 2009-2012 în Guvernarea Boc/Predoiu/Blaga/Blejnar/Ialomiţianu/ Vass/etc ( cei care asteaptă acum să vină iar la guvernare sub noul PNL) rambursarea legală de TVA pentru firmele exportatoare ajunsese la peste 180 de zile - ( doar cei favorizaţi de Blejnar treceau în faţă contra unui comision serios pt el şi pt PDL via Vasile Blaga)! ", scrie Ponta, pe Facebook. "Blejnar este bine merci un cetăţean liber, onorabil şi fără probleme / eu sunt inculpat intr-un dosar penal deschis în 2011 la sesizarea lui Blejnar - no comment", conchide Ponta. Sorin Blejnar, fostul şef ANAF, nu este însă ferit de probleme cu Justiţia. Blejnar este în prezent trimis în judecată într-un dosar de evaziune cu produse petroliere, iar prejudiciul estimat se ridică la 56 de milioane de euro.
• Avioane militare americane au decolat din Turcia, pentru raiduri aeriene în Siria
Avioane militare americane au decolat, miercuri, pentru prima dată dintr-o bază din Turcia pentru misiuni de atacare a poziţiilor teroriste din Siria, anunţă Pentagonul. "Drone americane au atacat poziţii ale grupului Stat Islamic din Siria, decolând de la o bază din Turcia", a declarat căpitanul Jeff Davis, purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării. Avioanele americane folosesc baza militară Incirlik, situată în centrul Turciei. Turcia şi Statele Unite au convenit să creeze o "zonă liberă" în nordul Libiei, în operaţiunile contra reţelei teroriste Stat Islamic. Turcia a pus la dispoziţia Statelor Unite baza de la Incirlik recent, după un atac terorist soldat cu zeci de morţi.
• BANCHERUL
• Rezultatele BRD: profit in scădere, din cauza provizioanelor pentru credite neperformante
BRD a raportat obţinerea unui profit net de 132 milioane lei in al doilea trimestru al acestui an, cu 4 milioane lei (3%) mai puţin decât in primele trei luni (136 mil. lei), din cauza creşterii costului riscului (provizioanele pentru credite neperformante) cu 43% (45 milioane lei), dublu fata de avansul profitului operaţional. Cumulat pe primele 6 luni, profitul de 270 milioane lei este dublu fata de cel din primul semestru al anului trecut (128 mil. lei), după ce BRD si-a făcut anul precedent curăţenie in bilanţ, recunoscând credite neperformante de 1,2 miliarde lei, fapt care i-a afectat serios câştigul. In trimestrul doi al acestui an, provizioanele de risc pentru creditele neperformante acordate de BRD au fost de 150 milioane lei, fata de numai 105 milioane lei in primele trei luni ale anului, creşterea fiind de aproape 43%.
• Băncile continua sa-si recunoască pierderile din credite neperformante, arata datele Biroului de Credit
Datele de la Biroul de Credit, acolo unde băncile raportează deţinătorii de credite care înregistrează întârzieri de peste 30 de zile la plata ratelor, arata ca volumul total al restantelor a crescut in luna iunie cu 201 milioane lei (1,8%), la un total de 11,4 miliarde lei, deţinute de 714.716 persoane. Peste jumătate dintre cele 201 milioane de lei restante noi, adică 120 milioane lei, sunt credite neperformante scoase de bănci in afara bilanţurilor, conform cerinţelor BNR de anul trecut, cu scopul de a reduce rata creditelor neperformante. In consecinţă, volumul de neperformante scoase in afara bilanţurilor a urcat spectaculos, de la doar 45 milioane lei in iunie 2014 la peste 1 miliard de lei in iunie 2015. Ca efect, rata creditelor neperformante a coborât de la 19,19% in iunie 2014 la 13,30% in mai, ultima cifra publicata de BNR.
• CURENTUL
• DNA: Mihai Prădatu nu a avut nicio calitate în dosarul Elenei Udrea
Mihai Prădatu, arhitectul pârtiei de schi de la Obârşia Lotrului - Transalpina Ski Resort, care s-a sinucis la sfârşitul lunii iulie, nu avut nicio calitate procesuală în dosarele Elenei Udrea de la DNA. "Numitul Prădatu Mihai nu are/nu a avut calitate procesuală în nicio cauză legată de Udrea Elena Gabriela aflată pe rolul DNA, prin urmare nici în dosarul mediatizat sub numele de Gala Bute", a transmis DNA, în urma unei solicitări adresate de AGERPRES. Surse judiciare au declarat că Mihai Prădatu nici nu a fost audiat la DNA în dosarul "Gala Bute". Presa a relatat că Mihai Prădatu era "martorul-cheie" în dosarele Elenei Udrea, însă el s-a sinucis la puţin timp după ce a fost audiat la DNA. De asemenea, conform jurnaliştilor, Mihai Prădatu ar fi fost vizat de o anchetă a procurorilor DNA, după ce acesta a cumpărat un teren de la controversatul om de afaceri Gheorghe Deaconeasa, acesta din urmă fiind condamnat în două dosare pentru retrocedări ilegale de terenuri.
• Fotografii - de Tia Şerbănescu
Întâlnire de gradul trei la ÎCCJ unde dna Udrea şi-a revăzut fostul soţ, Dorin Cocoş, pe care l-a sărutat pe obraz urându-i la mulţi ani (ceea ce având în vedere locul acţiunii, adică sala de judecată, suna cam alarmant) de ziua lui. Deodată cu Obama. Preşedintele american şi-a serbat ziua prezentând planul de combatere a încălzirii globale care duce la scăderea temperaturii cu 2 grade în câţiva ani. Timp în care va creşte cu trei grade. Tot la ÎCCJ, dna Udrea s-a întâlnit şi salutat cu Bica după care s-a întâlnit cu presa: "mi-aş dori să nu mai fiu fotografiată non-stop". Poftim! După ce s-a zbătut zece ani ca să fie filmată şi fotografiată, acum când şi-a împlinit visul, s-a săturat. Probabil că au început să-i displacă fotografiile de la celebrele poze de anul trecut cu Bica şi Topoliceanu la Paris, de sf. Valentin. În aceeaşi zi, procurorul general a redeschis dosarul răpirii ziariştilor în Irak la plângerea lui Vadim care-i acuză pe dnii Băsescu şi Blaga că şi-au oprit 4 mil. dolari din răscumpărarea răpiţilor. Acuzaţia lui Vadim, hazardată ca de obicei, s-ar putea să-i neliniştească însă pe adevăraţii autori ai acelei afaceri murdare.
• CURIERUL NATIONAL
• Ce sporuri vor primi funcţionarii publici
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a elaborat un proiect de hotărâre prin care propune aprobarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, mărimea concretă a sporurilor pentru condiţii de muncă, precum şi condiţiile de acordare a acestora pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare din administraţie. Potrivit acesteia, în baza definiţiei condiţiilor speciale de muncă şi a situaţiilor de muncă în condiţii speciale, a fost stabilită mărimea concretă a sporului, cuprins între 10% şi 75% din salariul de bază, în funcţie de dificultatea condiţiilor de muncă şi a pericolului la care este expus angajatul.
• Salvăm cioatele, că păduri nu prea mai sunt
Ministerul Mediului a elaborat un proiect privind înfiinţarea unui Consiliu Naţional pentru Silvicultură, care va avea rol strict consultativ, fără conducere, a cărui unică competenţă va fi de a emite doar avize. Nostra Silva, organizaţia care se luptă de ani buni să salveze ce a mai rămas din pădurile României, cere ministerului să îmbunătăţească acest proiect, pe care îl consideră penibil. Altfel, spune asociaţia, ar trebui înfiinţate şi Consilii pentru Protecţia Crenguţelor Uscate sau a Cozilor de Topor din Silvicultură, ori pentru Finanţarea Partidelor Politice
• Cât costă asigurarea piscinei
Instalarea unei piscine în curte poate fi mai costisitoare decât au luat iniţial în calcul proprietarii, în funcţie de tipul de piscină instalat impunându-se să fie luate în considerare şi costurile anuale pentru reparaţia şi întreţinerea piscinei, dar şi a costurilor legate de încheierea unei poliţe de asigurare, care pot ajunge şi la 10-15% din valoarea preţului de achiziţie, conform experţilor americani, citaţi de Gras Savoye România pe blogul său. Potrivit acesteia, durata de viaţă a unei piscine depinde de două elemente importante, precum întreţinerea şi calitatea apei folosită pentru umplerea acesteia. "Însă mai pot interveni şi alte riscuri care vă pot avaria piscina, ca de exemplu un cutremur, o explozie, o furtună sau orice alt fenomen meteorologic neprevăzut, printre altele", susţin experţii.
• Sistemele de încălzire centralizate, pe cale de dispariţie în România
Potrivit unei analize realizate de Ariston Thermo România, în acest moment, în România, doar 67 dintre cele 320 de oraşe beneficiază încă de sistem centralizat de încălzire, în timp ce numărul debranşărilor este în continuă creştere. Dintre acestea, doar trei oraşe depind cu adevărat de sistemul public de încălzire: Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca. În aceste condiţii, şi ţinând cont de nevoia pieţei locale de eficienţă, compania estimează că introducerea, din luna septembrie a acestui an, a noilor directive europene ErP (Energy-related Products Directive) va avea un impact puternic şi va schimba percepţia românilor cu privire la echipamentele alese pentru încălzirea locuinţei.
• Sub mantia Rusiei. Kârgâzstan devine membru cu drepturi depline al Uniunii Economice Eurasia
Kazahstan a fost ultima ţară membră a Uniunii Economice Eurasia (EAEU) care a ratificat acordul privind aderarea Kârgâzstan la organizaţie. Ieri, preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, a semnat o lege în acest sens şi a avizat mai multe protocoale şi modificări în acordul EAEU, arată agenţia TASS. Kazahstanul este ultima ţară care a ratificat acordul privind aderarea Kârgâzstan la EAEU după ce Armenia, Belarus şi Rusia au făcut-o deja. Acordul privind aderarea Kârgâzstan la EAEU a fost semnat în decembrie 2014, la o şedinţă a Consiliului Economic Suprem Eurasia din Moscova. La 8 mai 2015, liderii ţărilor membre EAEU au semnat protocoale de acord. Kârgâzstan a devenit astfel al cincilea stat membru al Uniunii Eurasiatice. Rusia, Belarus şi Kazahstan au semnat un tratat privind EAEU la Astana la 29 mai 2014, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015.
• Rubla se prăbuşeşte. A cincea lună în scădere
Rubla a înregistrat o nouă valoare minimă, pentru a cincea lună consecutiv. Moneda rusă suferă impactul sancţiunilor impuse de Occident din cauza implicării Moscovei în criza din Ucraina, arată timpul.md. Efectul sancţiunilor este amplificat de scăderea dramatică a preţului internaţional al petrolului. Petrolul Brent a fost cotat din nou în scădere, iar temerile sunt amplificate de producţia-record a ţărilor din OPEC înregistrată luna trecută. Cetăţenii încep să simtă efectele crizei
• EVENIMENTUL ZILEI
• Liviu Dragnea acaparează PSD
Deşi este condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în primă instanţă, în Dosarul "Referendumul", Liviu Dragnea îşi extinde încet-încet puterea în PSD. Cunoscut drept şeful baronilor, preşedintele interimar al PSD se bucură de sprijin din toate zonele importante: Parlament, Guvern şi primării. Şi fostul preşedinte Ion Iliescu a pus umărul la alegerea lui Liviu Dragnea drept preşedinte interimar. O funcţie nestatutară. Cu toate acestea, susţinătorii lui Dragnea au făcut o demonstraţie de forţă, în momentul în care a fost condamnat. Timp de o săptămână, au încercat să îl convingă să nu renunţe la funcţia de preşedinte executiv. A refuzat, dar a profitat de sprijinul lor şi a pus la cale un plan pentru a o înlătura pe Rovana Plumb de la şefia interimară. Liviu Dragnea are un ascendent important şi asupra primarilor PSD, altul decât cel legat de resursele financiare. El va avea ultimul cuvânt în privinţa candidaturilor pentru alegerile locale.
• Mugur Isărescu - adevăratul Preşedinte al României! - de Ion Cristoiu
Klaus Iohannis şi-a luat o vacanţă de două săptămîni la Neptun. Şi-a luat o vacanţă din punct de vedere oficial. Practic, neoficial, Iohannis e în vacanţă de opt luni, de cînd a preluat mandatul de preşedinte. Cîtă vreme Klaus Iohannis se joacă de a conducerea ţării din apă, la Bucureşti Mugur Isărescu l-a convocat pe ministrul de Finanţe la o întîlnire pentru a-i da Înalte indicaţii în chestiunea Codului fiscal. Normal era ca această întîlnire să aibă loc între Klaus Iohannis şi ministrul de Finanţe, şi nu între Guvernatorul BNR Mugur Isărescu. De ceva vreme, Mugur Isărescu, profitînd de vidul de la Cotroceni, se afirmă ca un adevărat preşedinte la României. Pînă la finele mandatului lui Klaus Iohannis mai sunt patru ani şi ceva. Sunt sigur că pînă atunci numărul adevăraţilor preşedinţi va spori. Vom avea un preşedinte şi în persoana Codruţei Kovesi, şi în persoana lui Dan Mihalache, ba chiar şi în persoana Patriarhului Daniel.
• Bursa de Peşte după model japonez, care elimină evaziunea din Deltă
Din octombrie, pescarii vor putea să-şi vândă direct marfa consumatorului, eliminând intermediarii care controlează piaţa. Aşa se va elimina şi evaziunea fiscală din Delta Dunării. Bursa Peştelui din Tulcea va fi inaugurată după 16 octombrie 2015, inovând comerţul cu astfel de produse de la noi din ţară. Mai exact, pescarii vor câştiga mai mulţi bani prin faptul că se vor elimina intermediarii, samsarii peştelui. Cât despre consumatori, aceştia vor beneficia, teoretic, de preţuri mai mici, dar şi de o calitate superioară. Cei aproximativ două mii de pescari din Delta Dunării sunt nevoiţi în acest moment să-şi ofere peştele prins unor asociaţii sau samsari care o fac pe intermediarii. Iau peştele cu un preţ şi îl duc în piaţă la un preţ aproape dublu.
• JURNALUL NATIONAL
• Femeile înstărite din spatele aleşilor
Se spune că în spatele fiecărui bărbat stă o femeie puternică. În cazul a câtorva zeci de parlamentari stau nevestele lor ce se îngrijesc ca gospodăria să fie prosperă întrucât soţii lor aduc mai puţini bani în casă, dar îşi proptesc mândri în piept insigna de parlamentar. În multe cazuri, diferenţa de venit dintre soţul deputat sau senator şi soţie este net în favoarea acesteia, lucru valabil şi în cazul unor miniştri. Victor Ponta a fost ironizat deseori privind accesele sale de dedublare a personalităţii, când deputat, când premier. Împreună, cele două personalităţi ale sale au câştigat în 2014 74.000 de lei. Unica personalitate a soţiei, europarlamentarul Daciana Sârbu, a câştigat tot 74.000, dar de euro. Lucrurile stau la fel şi pentru Crin Antonescu, consort al europarlamentarului Adina Vălean: 66.000 de lei faţă de 76.000 de euro ai nevestei. Copreşedintele PNL, Vasile Blaga, tot în nevastă îşi pune nădejdea pentru banii în casă întrucât Violett Blaga adună într-un an de la o firmă farmaceutică 87.000 de lei, faţă de cei 59.000 ai soţului.
• Traian Băsescu, citat la ÎCCJ pentru a fi audiat în dosarul răpirii din Irak
Fostul preşedinte Traian Băsescu a fost citat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a rămas în pronunţare cu privire la redeschiderea dosarului răpirii jurnaliştilor români în Irak. Corneliu Vadim Tudor îi acuză pe Traian Băsescu şi pe Vasile Blaga că şi-au însuşit o parte din răspumpărarea de patru milioane de dolari, pe care statul român a plătit-o pentru eliberarea jurnaliştilor români răpiţi în Irak. "Niciodată nu e prea târziu pentru adevăr. Acel eveniment, răpirea din Bagdad a ţinut pe jar un popor întreg. Ţin minte că tatăl lui Marie Jeanne mă suna şi plângea în hohote", spunea Corneliu Vadim Tudor. "Să se facă lumină, să se facă dreptate, aduc şi martori, sunt gata să probez în instanţă. Aştept ca justiţia să-şi facă datoria, a fost o chestiune de o gravitate excepţională. Cacealmaua iniţială nu a mai fost respectată şi bieţii copii au ajuns pe mâna unor adevăraţi terorişti. Terorismul adevărat era Băsescu", susţinea Vadim Tudor.
• Românii pot câştiga din criza grecească
Mii de de firme greceşti şi-au deschis conturi noi în băncile din Bulgaria, România şi Germania pentru a-şi putea derula afacerile fără restricţii. Este începutul unui fenomen care va continua pentru că ratingul Greciei este "worse than junk", adică mai rău decât gunoi, şi asta afectează firmele elene. Relocarea afacerilor sau deschiderea sediilor secundare în ţările vecine este o reacţie de supravieţuire, a declarat Alexandros Ignatiadis, co-fondator al firmei de construcţii Octagon. "Sunt obligaţi să-şi deschidă conturi bancare, ca să poată derula operaţiuni de import şi să-şi poată plăti furnizorii. Însă cei care vor să evite costurile financiare asociate cu naţionalitatea vor căuta o ţară apropiată unde să se relocheze", a explicat Ignatiadis. Băncile greceşti, închise în 29 iunie din cauza retragerilor masive, şi-au redeschis porţile cu aproape o lună mai târziu, pe 20 iulie, dar au rămas în vigoare, cu unele relaxări, restricţiile asupra mişcărilor de capital.
• NATIONAL
• Ponta deschide noua lista neagra a MCV!
După cum reiese din informaţiile intrate in posesia National, într-o întâlnire avuta la Strasbourg cu comisarul european pentru Justiţie, Vera Jourova, Victor Ponta a comis-o rău de tot. Pentru ca, împăunându-se cu faptul ca "economia bubuie", premierul roman s-ar fi arătat de-a dreptul obraznic cu demnitarul european, căruia i-a replicat ca "unii nu sunt mai egali ca alţii", cerându-i imperativ sa urgenteze ridicarea MCV. Se pare ca aceasta a fost picătura care a umplut paharul răbdării comisarilor europeni, care oricum erau sideraţi de ceea ce se întâmpla in Parlamentul României, unde membrii coaliţiei de guvernare dădeau cu flit, pe banda rulanta, cererilor DNA de ridicare a imunităţilor colegilor acuzaţi de corupţie. Si acesta a fost practic începutul sfârşitului pentru Ponta. Mai-marilor europeni li s-a pus rău pata pe premierul României, care a fost deja plasat in fruntea noii liste negre de corupţi pe care Comisia Europeana o pregăteşte in cadrul MCV.
• Ludovic Orban s-a lovit cu tesla!
Dornic sa candideze pentru Primăria Capitalei, liberalul Ludovic Orban deplânge avantajul pe care îl are primarul in funcţie din cauza alegerii dintr-un singur tur. Lege votata de Parlamentul din care face parte si deputatul Ludovic Orban ...Chiar daca unii dintre colegii săi de partid nu par incantaţi de ideea si nici preşedintele Klaus Iohannis nu s-a pronunţat pe tema, Ludovic Orban insista sa candideze, in numele PNL, pentru scaunul de primar al Capitalei. Calitate pe care o poate obţine doar daca va trece cu bine de procesul de selecţie interna declanşat de PNL, proces in care Orban se afla deja in competiţie cu alţi trei liberali: Cristian Buşoi, Costică Canacheu si Petre Roman.
• Romanii de acord cu adoptarea euro
Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, 68% dintre romani sunt de acord cu adoptarea monedei euro, in vreme ce media europeana este de 49%. Aceasta cifra ii plasează pe romani in topul celor mai optimişti europeni fata de moneda unica. Romanii evaluează pozitiv si efectele economice ale adoptării monedei euro. La întrebarea "Credeţi ca introducerea monedei euro ar avea efecte pozitive asupra economiei tarii dumneavoastră?", 54% dintre romani susţin ca ar fi benefica (media europeana - 41%). De asemenea, 59% dintre romani cred ca adoptarea monedei euro ar avea efecte pozitive asupra stării lor materiale, media europeana fiind de 44%. Aproximativ 60% dintre romani considera ca statele care au adoptat deja moneda euro au avut de câştigat (media europeana - 51%). Pe de alta parte, doar 32% dintre romani cred ca adoptarea monedei euro ar provoca scumpiri generale (fata de media europeana de 63%).
• PUTEREA
• Unul din cinci elevi români renunţă timpuriu la şcoală. Ce plan are Guvernul
Aproape unul din cinci elevi părăseşte timpuriu şcoala, conform datelor prezentate în Strategia Naţională pentru Învăţământul Terţiar 2015-2020, care a fost adoptată de Guvern şi care încearcă să convingă noua generaţie să urmeze cursurile universităţilor şi să obţină o forţă de muncă înalt calificată. În acelaşi timp, deputatul PNL, Radu Zlati, propune suspendarea desfiinţarea evaluărilor naţionale şi a bacalaureatului, iar admiterea la facultate să se facă pe baza unor alte criterii. Situaţia dramatică a învăţământului românesc a făcut ca mii de locuri să rămână neocupate în facultăţile de stat, iar autorităţile caută variante disperate pentru a readuce la viaţă sistemul. Spre exemplu, la Politehnica din Iaşi, există facultăţi unde doar puţin peste un sfert dintre locurile la buget s-au ocupat, aşa cum e cazul Ştiinţei şi Ingineriei Materialelor, cu 61 de candidaţi pe cele 210 locuri, iar lista poate continua.
• Profitul de la Petrotel, "sifonat" de LukOil în afara României
Hăţişul judiciar din jurul celui mai mare caz de evaziune fiscală înregistrat vreodată în România, devine tot mai încâlcit. După dosarul cu un prejudiciu de aproape două miliarde de euro deschis împotriva companiei LukOil, caz trimis deja de procurori în faţa instanţei de judecată, anchetatorii au dispus disjungerea cercetărilor şi urmărirea penală a SC Petrotel LukOil şi a directorului acesteia, Andrey Bogdanov, pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, alte 39 de firme având calitatea de suspect pentru complicitate la cele două infracţiuni. În rechizitoriul dosarului trimis în instanţă, citat de corespondentul Mediafax, procurorii descriu modul elaborat în care compania petrolieră transfera profiturile în afara României, evitând astfel achitarea taxelor şi impozitelor datorate statului român.
• ROMANIA LIBERA
• Ascensiunea stângii radicale ameninţă Uniunea Europeană
Ecourile victoriei în alegeri a Syriza reprezintă o ameninţare existenţială la adresa Uniunii Europene întrucât programul ideologic al populismului de stânga este incompatibil cu actualele instituţii şi actuala construcţie, de esenţă liberală. Wall Street Journal, Biblia capitalismului global, a publicat acum câteva zile o informaţie potrivit căreia producţia industrială a Greciei s-a prăbuşit pur şi simplu în luna iulie după închiderea băncilor. Aflaţi în imposibilitatea de a avea acces la bani, antreprenorii greci au fost nevoiţi să oprească producţia şi timp de o lună industria elenă a fost paralizată. Din altă perspectivă, în timp ce Tsipras şi (fostul) ministru de Finanţe Varoufakis jucau poker la cacealma cu celebra Troikă (FMI, UE, Banca Centrală Europeană) şi organizau un referendum perfect inutil, economia elenă era, poate cu excepţia turismului, complet blocată de spectrul falimentului şi ieşirii din Zona Euro.
• Ce riscuri implică o inflaţie negativă timp de trei trimestre
Banca Centrală ne anunţă că timp de nouă luni inflaţia va fi negativă. Economiştii vorbesc despre creşterea puterii de cumpărare, dar şi de scăderea veniturilor bugetare pe fondul reducerii preţurilor şi o posibilă majorare a deficitului comercial din cauza incapacităţii economiei de a răspunde cererii în creştere. "Dacă ajungi să stai prea mult timp cu inflaţie negativă riscul este ca populaţia să amâne să cumpere anumite produse, aşteptând ca preţurile să scadă în continuare, iar acest lucru conduce la scăderea consumului. Pe de altă parte, o inflaţie negativă se va reflecta şi în procesul de negociere al salariilor, acestea urmând să nu mai fie indexate cu rata inflaţiei, afectând aşteptările angajaţilor. Însă deocamdată salariile în termeni nominali au crescut cu 7%, pe fondul majorării salariului minim pe economie", a precizat, pentru România liberă, Ciprian Dascălu, ING Bank.
• ZIARUL FINANCIAR
• Antreprenorii locali şi-au ancorat businessul în România. Drumul spre pieţele externe, blocat
România nu are încă un om de afaceri care să fi construit un business cu o cifră de afaceri anuală de peste 1 mld. euro. Cel mai mare business antreprenorial local este retailerul de bricolaj Dedeman, controlat de fraţii Pavăl, cu afaceri de 640 de milioane de euro anul trecut. Prin comparaţie, cel mai puternic antreprenor din Croaţia a pus bazele unui imperiu cu afaceri de 7 mld. euro anul trecut, cu peste 60% mai mari decât totalul celor mai mari zece afaceri antreprenoriale româneşti. Mai mult, Polonia a fost o adevărată pepinieră de oameni de afaceri care au cucerit întreaga Europă cu afaceri în domenii precum modă (LPP), industria alimentară (Maspex), sănătate (Pelion) sau bancar (Idea Bank). În acest context, companiile create de antreprenori locali au preferat să îşi "ancoreze" businessurile pe piaţa locală mai degrabă decât să iasă să cucerească lumea.
• Veniturile UPC au crescut cu 11% în T2, susţinute de avansul pe TV şi net
Creşterea a fost generată şi de două achiziţii ale unor companii mici de cablu din judeţul Prahova, primele tranzacţii ale americanilor pe piaţa locală după o pauză de 7-8 ani. Veniturile companiei de cablu UPC, al treilea jucător de pe piaţa locală de servicii TV, au crescut cu 10,8% în al doilea trimestru al acestui an, pe fondul creşterii numărului de clienţi, în special pe televiziune şi internet, dar şi al unor achiziţii, conform datelor din raportul grupului american Liberty Global, proprietarul operatorului. În dolari, cifra de afaceri a scăzut cu acelaşi procent, de 11%, la 38,7 mil. dolari faţă de 43,5 mil. dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut. UPC are tarifele exprimate în lei, la fel ca şi RCS&RDS. Dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de servicii de televiziune şi internet fix doar Telekom are tarifele exprimate în euro, chiar dacă acestea sunt afişate pe pagina web şi în pliantele promoţionale în lei.
• Analiştii anticipează un câştig de 13% din investiţia în Romgaz
Analiştii recomandă acţiunile Romgaz (simbol bursier SNG) la cumpărare, anticipând avansul cu 13% al acţiunilor în următoarele 12 luni, alimentat de stabilizarea producţiei şi ulterior creşterea profitului net. Cinci analişti financiari au o recomandare puternic favorabilă achiziţiei, iar alţi trei au emis propunerea de "acumulare" a acţiunilor, cu aşteptarea ca acestea să evolueze superior pieţei. Alţi trei analişti recomandă investitorilor să-şi menţină constante poziţiile în producătorul de gaze naturale, potrivit sondajului realizat de agenţia Thomson Reuters. Preţul-ţintă propus este de 38,7 lei/acţiune, cu 13% mai mare decât cotaţia actuală din piaţă. Titlurile SNG au scăzut pe bursă de la începutul acestui an cu 3,3%, dar, luând în calcul şi dividendele, investiţia în Romgaz a adus anul acesta un randament pozitiv de 5,5%.