REVISTA PRESEI 07.08.2012

• ADEVARUL

• Guvernul îşi întăreşte falanga anti-Băsescu

Schimbările operate, ieri, în Executiv au ca obiectiv plasarea în fruntea Internelor şi Justiţiei a unor miniştri pe care USL să se poată baza în lupta cu preşedintele suspendat. Cei doi miniştri care s-au ocupat cu organizarea referendumului, Ioan Rus (Interne) şi Victor Paul Dobre (Administraţie), şi-au dat, ieri, demisia din Guvern. Potrivit unor informaţii neoficiale, cei doi ar fi fost oricum remaniaţi dacă nu îşi dădeau demisiile, liderii USL fiind nemulţumiţi de modul în care au gestionat cifrele de alegători la referendum.

• Ponta: Pivniceru mi-a spus că demisionează din CSM

Premierul Victor Ponta a declarat, aseară, că ministrul propus la Justiţie, Mona Pivniceru, va demisiona din CSM pentru a ocupa funcţia în Guvern. "Am discutat cu doamna judecator Pivniceru si mi-a spus că este dispusă să demisioneze din CSM şi că zilele următoare va face demersurile necesare", a precizat Ponta, invitat la Antena3. El a adăugat că e sigur că Mona Pivniceru va fi un ministru performant şi că speră ca în "două-cinci zile" să poată încheia procedurile de numire a doamnei judecător Pivniceru în funcţia de ministru al Justiţiei. Despre situaţia politică actuală, prim-ministrul a precizat: "Pot să spun că nimic nu se mai întoarce. Băsescu nu va mai fi legitim, voinţa democratică a românilor se va exprima din nou şi toate speranţele se vor îndrepta către guvernul pe care-l conduc."

• Ponta: Nu i-am cerut lui Rus să demisioneze

Premierul Victor Ponta susţine că a vorbit cu Ioan Rus şi cu Paul Dobre înainte ca ei să plece din funcţia de minişti şi afirmă că nu le-a cerut acestora să demisioneze. Ponta crede, totuşi, că era necesară o repoziţionare a Guvernului, astfel încât acuzaţiile lui Băsescu să fie ignorate complet. El a arătat că Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Afacerilor Externe deveniseră o ţină predilectă a preşedintelui suspendat, Traian Băsescu, şi a membrilor PDL, fapt care afecta activitatea celor două instituţii. Întrebat la ce fel de presiuni din partea preşedintelui suspendat s-a referit Ioan Rus atunci când a demisionat, Ponta a afirmat că este vorba de "presiunile publice".

• Stenograme PNL: Capul lui Morar vrem!

Liderii Partidului Naţional Liberal de la centru şi din teritoriu s-au întrunit, vineri, 3 august, într-o videoconferinţă pentru a pune ţara la cale în interes de partid. Ieri, hotnews.ro a publicat stenogramele de şedinţă din care reiese nemulţumirea liberalilor că MAI nu a răspuns comenzilor de partid, de a favoriza validarea referendumului. O altă mare nemulţumire este că şeful DNA, Daniel Morar, nu a fost încă schimbat din funcţie. În timp ce PNL punea ţara la cale, premierul Victor Ponta şi-a luat familia şi a plecat pe litoral, la Neptun, într-o minivacanţă.

• Cine câştigă din eşecul Facebook pe bursă: BNP Paribas, Commerzbank şi UBS

Declinul cotaţiei Facebook cu 45% faţă de preţul din oferta publică iniţială a generat randamente de peste 500% pentru investitori din Europa care au cumpărat produse financiare ce mizau pe scăderea acţiunilor companiei. Un investitor trebuia să plătească 0,06 euro în săptămâna de după listarea Facebook pentru a cumpăra un instrument financiar (put warrant) care estima că preţul unei acţiuni, de 38 de dolari la intrarea pe bursă în mai, va ajunge la 22 de dolari până în martie 2013. În prezent, cu acţiunile Facebook la 21,87 dolari în prima oră de tranzacţionare a şedinţei de luni pe Wall Street. Instrumentele financiare respective au ajuns la o valoare de 0,36 euro, potrivit calculelor Bloomberg.

• O bancă britanică a ascuns tranzacţii de 250 mld. dolari cu Iranul, încălcând embargoul impus de SUA

Banca britanică Standard Chartered a derulat şi ascuns pe parcursul a zece ani tranzacţii în valoare de peste 250 de miliarde de dolari cu entităţi din Iran, încălcând legile Statelor Unite împotriva spălării banilor, au acuzat, luni, autorităţile americane, citate de CNBC. Standard Chartered şi-ar putea pierde licenţa de a opera în statul New York, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Servicii Finaciare din New York. Banca este învinuită că a colaborat cu băncile de stat din Iran, cu corporaţii şi alte entităţi iraniene, pentru a ascunde circa 60.000 de tranzacţii în valoare totală de cel puţin 250 de miliarde de dolari.

• Observatorii ONU se retrag din Siria

Observatorii misiunii ONU în Siria (MISNUS), care se aflau în Alep, au părăsit acest oraş, din cauza intensificării atacurilor armate, potrivit unui anunţ al ONU, citat de AFP. Cei aproximativ 20 de observatori care se aflau în Alep s-au întors în timpul sfârşitului de săptămână la Damasc, acolo unde se găseşte cartierul general al MISNUS. "Este un transfer temporar, necesar din cauza degradării condiţiilor de securitate", a declarat purtătorul de cuvânt al departamentului operaţiunilor de menţinere a păcii, Josephine Guerrero.

• CURENTUL

• Soluţie disperată a USL: Ponta încearcă varianta resuscitării cabinetului prin remaniere

Actualul guvern spre îndreaptă vertiginos spre credibilitate zero. Încă de la începutul alcătuirii sale, Cabinetul Victor Ponta a avut mereu probleme de credibilitate cauzate de lipsa unor personaje politice nepătate sau care nu pot fi şantajate. Începând cu nominalizaţii Victor Alistar, Mircea Diaconescu şi Corina Dumitrescu, Guvernul Ponta nu a făcut decât să încerce să se cârpească din mers cu tot soiul de oameni politici solidari cu infracţionalitatea în diferite forme. Fie că era vorba de incompatibilitate şi până la dosare penale, mai mulţi miniştri s-au perindat în guvernul Ponta în domenii precum Educaţie sau Cultură. În dimineaţa zilei de ieri, Guvernul Ponta a fost zguduit de o nouă lovitură în urma căreia doi dintre miniştri au decis să demisioneze pentru a nu duce la bun sfârşit sarcinile penale trasate de Crin şi Ponta.

• Chestorul care a prelungit suspendarea preşedintelui, urmărit penal

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus ieri, 6 august, începerea urmăririi penale faţă de chestorul Constantin Manoloiu, directorul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art.248 raportat la art.2481 Cod penal. După ce, pe 1 august, Ministerul de Interne a transmis CCR o adresă semnată de Direcţia lui Manoliu, conform căreia numărul total al cetăţenilor înscrişi pe listele electorale de la referendum a fost de 18.292.514, a doua zi a fost transmisă către CCR o altă adresă, din partea aceleiaşi Direcţii de Evidenţă a Persoanelor, în care se menţiona posibilitatea ca listele electorale să nu fie în concordanţă cu realitatea.

• Seceta face ravagii: animalele mor de foame

Păduri incendiate, culturi distruse şi animale pentru care nu mai sunt furaje, acestea sunt cele mai importante efecte ale temperaturilor caniculare care nu par să părăsească România. În timp ce luptele politice sunt în toi, problemele reale cu care se confruntă românii par să fie uitate pe un loc secund şi consecinţele acestora se fac deja simţite la nivelul întregii ţări. Sute de mii de hectare de culturi agricole din toată ţara au fost pârjolite de caniculă. Seceta care durează de aproape două luni a distrus în mare parte porumb şi floarea soarelui. Agricultorii sunt disperaţi şi spun că sunt la un pas de faliment, iar ţăranii se tem că la iarnă nu vor avea ce pune pe masă.

• CURIERUL NATIONAL

• Fitilurile care ameninţă preţurile

Inflaţia se menţine coborâtă, iar BNR şi-a păstrat prognoza de inflaţie la 3,2% pentru anul în curs şi la 3% pentru 2013. Totuşi, Banca Naţională menţionează nu mai puţin de patru riscuri de abatere în sus. Variaţiile cursului de schimb, preţurile materiilor prime pe pieţele internaţionale, incertitudinile faţă de politica de consolidare fiscală şi tensiunile politice pot aduce noii scumpiri în trimestrele viitoare.

• ACPR solicită medierea FMI, CE şi BM în privinţa Legii dialogului social

Alianţa Confederaţiilor Patronale din România cere desemnarea de către FMI, CE şi BM a unor experţi obiectivi, care să evalueze modificările legii. Proiectul de act normativ încalcă principiile de tehnică legislativă, angajamentele internaţionale ale României şi bunele practici europene. Referitor la Codul muncii, membrii ACPR au precizat că nici ministrul delegat şi nici sindicatele nu le-au comunicat propunerile de modificare.

• Remaniere după trei luni de guvernare

Miniştrii propuşi de Ponta: Interne - Mircea Duşa, Administraţie - Radu Stroe, Afaceri Externe - Titus Corlăţean, Relaţia cu Parlamentul - Dan Şova, Justiţie - Mona Pivniceru. Premierul Victor Ponta a anunţat, ieri, că i-a propus ca miniştri pe Mircea Duşa la Ministerul de Interne, pe Radu Stroe ca ministru delegat pentru Administraţie Publică, pe Titus Corlăţean la Ministerul de Externe, pe Dan Şova pentru Relaţia cu Parlamentul şi pe judecătorul Mona Pivniceru la Justiţie. El a precizat că propunerile au fost acceptate de către preşedintele interimar Crin Antonescu. Mircea Duşa îi va preda astfel postul de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul lui Dan Şova, senator PSD, iar Titus Corlăţean va schimba portofoliul Justiţiei cu cel al Afacerilor Externe.

• Coplata, pe cale să devină o greşeală costisitoare

Barbu (A.N.P.P.): Singurul motiv pentru care s-a introdus această coplată este reprezentat de faptul că ne-am angajat faţă de FMI. Mecanismul este, mai degrabă, unul de taxare a populaţiei decât de reglare şi de limitare a investigaţiilor medicale. Pentru pacienţii care au nevoie de mai multe analize, costurile sunt destul de mari, fapt care va duce la amânarea investigaţiilor şi la agravarea bolii.

• Scăderi mari de preţuri în iulie: Apartamentele au atins un nou minim

Preţul mediu al locuinţelor scoase la vânzare în Bucureşti şi în alte cinci oraşe mari din România s-a redus cu 1,2% luna trecută. Tensiunile majore din ultima perioadă, amplificate de creşterea cursului valutar, au făcut ca interesul populaţiei pentru investiţii de amploare să scadă. Proprietarii nu au reacţionat suficient, dat fiind faptul că ritmul de ieftinire nu a reuşit să compenseze scăderea apetitului cumpărătorilor.

• Avertismentul lui Bill Gross pentru investitori: Draghi şi prietenii lui vă vor banii!

Managerul fondurilor cu cele mai mari plasamente în pieţele de bonduri spune că autorităţile europene încearcă să împingă investitorii în activele de risc. Fără implicarea sectorului privat rostogolirea datoriilor din zona euro nu este posibilă. Totuşi, investitorii refuză implicarea, iar aceştia au motive întemeiate. "Vreţi să ştiţi ce au în comun Angela Merkel, François Hollande, Christine Lagarde şi Mario Draghi? Vă vor banii!", le scrie investitorilor Bill Gross, manager la PIMCO, companie financiară care are în administrare peste 1.000 miliarde de dolari, într-un articol publicat ieri de Financial Times. Îi vor de ani de zile, dar investitorii rezistă tentaţiilor şi preferă să plaseze sumele de care dispun, chiar şi la randamente negative, în titlurile de stat considerate sigure ale unor ţări precum Germania şi Elveţia.

• Populaţia din Europa de Vest începe să strângă cureaua cot la cot cu Guvernele

Şomajul din zona euro este la cote-record, iar multe ţări din regiune sunt deja în recesiune. Temători, consumatorii europeni devin tot mai cumpătaţi. Populaţia din Europa de Vest a început să "strângă cureaua" cot la cot cu Guvernele, preferând alimente mai ieftine, evitând produsele cu preţuri mari şi căutând tot mai des reduceri, în special pe Internet, potrivit WSJ.com.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Voiculescu trage sfori să controleze Justiţia

Mona Pivniceru, propusă la Justiţie, este o apropiată a lui Dan Voiculescu. Cei doi vor schimbarea lui Daniel Morar din fruntea DNA. "Nu avem toată puterea până nu avem şi Justiţia". Declaraţia lui Dan Voiculescu, judecat în prezent pentru corupţie, pare să fi devenit un scop în sine pentru liderul PC. Schimbările în componenţa Guvernului, operate ieri de premierul Victor Ponta, în urma demisiilor lui Ioan Rus (ministru de Interne) şi a lui Victor Paul Dobre (ministru delegat pentru Administraţie) consolidează influenţa lui Voiculescu în interiorul Executivului. Judecătoarea Mona Pivniceru, propusă ministru al Justiţiei, este în relaţii apropiate cu liderul fondator al Partidului Conservator. De altfel, avansarea numelui lui Pivniceru este o consecinţă a insistenţelor lui Voiculescu pe lângă preşedintele interimar, Crin Antonescu, care, la rândul său, şi-a impus punctul de vedere în faţa premierului Victor Ponta.

• BNR confirmă: Politicul ne arde la datorie

Leul este o victimă minoră a crizei politice. Mult mai grav este că tensiunile au crescut costul de finanţare a datoriei publice. Banca Naţională s-a săturat să plătească oalele sparte ale politicului. Ieri, şeful BNR a abandonat tonul precaut pe care îl folosea când se referea la autorităţi. "Cine nu ştie să dialogheze poate să meargă acasă, nu să ne scoată pe noi din casă", a spus guvernatorul. Dacă moneda locală se stabilizase până la un nivel care corespundea fundamentelor economice, lunile trecute a pierdut 2-4% strict din cauza tensiunilor recente, în special a celor interne. Mai grav, a atras atenţia Isărescu, este că sunt lovite costurile de finanţare ale României. În ultimele trei luni, prima de risc, inclusă în costul perceput de străini pentru a finanţa România, a urcat cu peste 20%.

• JURNALUL NATIONAL

• O NOUĂ LOVITURĂ PENTRU GUVERN. CSM nu a validat detaşarea Monei Pivniceru

CSM a respins, cu unanimitate de voturi, detaşarea în funcţia de ministru a Monei Pivniceru - propusă de premierul Victor Ponta pentru portofoliul Justiţiei. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut o şedinţă pentru a discuta situaţia judecătoarei Mona Pivniceru de la Înalta Curte, membru ales în Consiliu, care a fost propusă de premierul Victor Ponta pentru funcţia de ministru al Justiţiei. Datorita incompatibilitatilor legale, magistratul poate fi numit intr-o functie de demnitate publica doar consecutiv unei detasari in structura respectiva. Nu exista insa precedentul numirii unui judecator/procuror activ in functia de minstru, cea mai inalta functie ocupata pana acum fiind cea de secretar de stat".

• LOVITURĂ DE TEATRU: Curtea Constituţională revine şi cere guvernului listele electorale în baza cărora s-a organizat referendumul

Curtea Constituţională a trimis azi Executivului o nouă adresă în care precizează: "Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului României, care a avut loc în data de 3 august 2012, cu privire la datele solicitate de Curtea Constituţională, vă aducem la cunoştinţă faptul că, prin Adresa nr. 5305 din 3 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale a solicitat Guvernului listele electorale permanente, actualizate conform dispoziţiilor art. 17 alin. 2 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu".

• Vizită surpriză: Ambasadorul SUA s-a întâlnit la sediul MAI cu demisionarul Rus

Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein a fost luni la sediul Ministerului Administraţiei şi Internelor, unde s-a întâlnit cu ministrul demisionar Ioan Rus. Biroul de presă al misiunii SUA la Bucureşti a anunţat, conform Mediafax, că Ambasada americană reiterează faptul că Gitenstein se întâlneşte des cu oficialii români, iar vizita de luni, chiar dacă a avut loc în ziua demisiei lui Rus, "nu a fost cu nimic diferită" de celelalte efectuate până în prezent. Biroul de presă s-a limitat doar la a confirma vizita lui Mark Gitenstein la sediul MAI , fără a divulga ce anume a discutat diplomatul cu ministrul demisionar.

• BCR: Leul va avea nevoie de aproape un an pentru a reveni la cotaţia dinaintea crizei

Cursul de schimb se va situa la 4,65 lei/euro în septembrie şi la 4,6 lei/euro în decembrie, ca urmare a perioadei mai lungi de instabilitate politică şi a presiunilor externe, potrivit estimărilor BCR, însă va recupera în prima jumătate a anului următor, pentru a ajunge la 4,47 lei/euro în iunie. "Noua noastră prognoză de curs valutar este de 4,65 lei/euro în septembrie şi 4,6 lei/euro în decembrie, ca urmare a perioadei de instabilitate mai lungă decât se estima iniţial şi a climatului extern nefavorabil", afirmă analistul BCR Eugen Şinca. BCR anticipează că leul va recupera o parte din pierdere în prima jumătate a anului următor, cotaţia urmând să coboare la 4,48 lei/euro în martie şi 4,47lei/euro în iunie.

• Motivul pentru care nemţii sunt obligaţi să ţină euro în viaţă

Statul german creditează ţările periferice ale zonei euro cu sute de miliarde de euro şi cel mai probabil nu vrea să îi piardă. Nemţii au de ales între a pierde şi a pierde (poate) în cele din urmă. Altfel spus, dacă Germania şi-ar pune problema să cureţe acum zona euro de ţările PIIGS - adică să le taie finanţarea, să le lase să dea faliment şi să le împingă spre vechile monede -, atunci ar suferi pierderi directe de aproximativ 800 de miliarde de euro, doar de la bugetul de stat - costurile cu recapitalizarea BCE plus sumele garantate din împrumuturi. Dacă aceste ţări rămân în zona euro, riscul financiar creşte pentru nemţi, aşa cum am arătat mai sus, însă rămâne doar în stadiul de ameninţare.

• NATIONAL

• Cum s-au aliat Basescu si Ponta la Parchetul General

Cu siguranta, caile politicienilor romani sunt mai incurcate si decat cele ale Domnului. Pentru ca altfel nu se poate explica acuzatia adusa de "greii" din PSD privind "blatul" intre Traian Basescu si Victor Ponta, altfel cunoscuti drept rivali "de moarte". Presedintele suspendat si premierul sunt banuiti ca s-ar fi aliat pentru mentinerea in functie a Laurei Codruta Kovesi. Pentru ca interesele celor doi coincid, cel putin pentru o perioada scurta de timp. Adica exact atat cat ii ia procurorului general al Romaniei sa ajunga cu ancheta privind listele electorale la "nucleul dur" al PSD, strans in jurul lui Liviu Dragnea, Miron Mitrea sau Marian Oprisan. Iar un prim pas a fost deja facut prin punerea sub acuzare, pentru abuz in serviciu, a chestorului Constantin Manoloiu, seful Serviciului Evidenta Populatiei.

• Ultima combinatie politica a "Bunicutei" Iliescu

Romanii plecati din tara mai mult de sase luni trebuie eliminati din listele electorale permanente, sustine presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, sugerand guvernantilor sa dea o lege in acest sens. In opinia lui Iliescu, romanii care traiesc in strainatate nu au dreptul sa afecteze deciziile "votantilor permanenti din Romania". "Acesti oameni au dreptul, daca sunt intamplator in tara, sa se inscrie pe liste suplimentare si sa voteze; afara, daca merg la ambasade ori consulate, sa voteze acolo. Atat. Sa nu afecteze voturile celor care sunt statornici, votanti permanenti in Romania", a declarat Ion Iliescu pentru o publicatie online.

• Rus da si fuge, Guvernul USL isi pune plasturi

Ioan Rus a dat si a fugit. Dupa ce a jucat stramb la referendum, sabotand din cifre demersul USL, ministrul de Interne si-a adus aminte ca are demnitate si s-a tirat. L-a lasat in urma pe Victor Ponta sa incaseze loviturile. Bagat pana-n gat in toata nebunia cu listele electorale, morti si raniti, Ioan Rus a intrat in panica si a decis sa faca pasul inapoi. Prin urmare, asa-zisa "demisie de onoare" nu a fost decat o miscare prin care politicianul a incercat sa se puna la adapost. Stare de fapt confirmata chiar de Rus, care a declarat ca nu poate fi partas "la ceva ce nu inseamna lege, ce nu inseamna respectarea legii in Romania".

• PUTEREA

• Fix la trei luni de la instalarea la Palatul Victoria. Guvernul Ponta s-a peticit

Ioan Rus şi Victor Paul Dobre au demisionat luni dimineaţă de la şefia Ministerului Administraţiei şi Internelor, invocând presiuni "inacceptabile" asupra lor, privind listele electorale de la referendum, dinspre Traian Băsescu şi Crin Antonescu. Premierul Ponta a declarat, luni, că şi-ar fi dorit ca actualul Guvern să continue în această formulă până în noiembrie, dar acţiunile simplului cetăţean în tricou albastru, Traian Băsescu, şi ale PDL au afectat funcţionarea normală a Executivului. În total au plecat din Cabinet patru miniştri.

• PSD şi PNŢCD au coabitat bine în afaceri

Rivalităţile politice dispar întotdeauna când se pune problema de câştiguri substanţiale. Puterea şi Opoziţia pot face casă bună atunci când vine vorba de afaceri, mai ales cele cu instituţii publice. Fostul ministru social-democrat al Sănătăţii în guvernul Năstase Ovidiu Brânzan derulează de ani buni, prin firma sa, Saif-Tim, afaceri cu autorităţile publice locale bănăţene, în special cu Primăria Timişoara, condusă două mandate de Gheorghe Ciuhandu, fost lider local al PNŢCD, partid aliat acum cu PDL. Ovidiu Brânzan, acum vicepreşedinte al PSD Timiş, a fost şi deputat în acest judeţ, din partea social-democraţilor, în legislatura 2004-2008.Acum, lucrurile sunt mult mai simple, când edil este liderul PNL Timiş, Nicolae Robu.

• 3.200 de apartamente se pot prăbuşi în orice clipă. Vezi care sunt cele mai periculoase zone

Statisticile realizate de Primăria Capitalei arată că, în cazul unui cutremur mai puternic, bucureştenii din 3.200 de apartamente şi-ar putea pierde viaţa. Cu toate astea, Guvernul nu a alocat, în 2012, nici un ban pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Finanţarea urmează să fie reluată abia anul viitor. Dintre cele peste 2.500 de clădiri incluse în clasa celor cu risc seismic, până acum au fost consolidate doar 26. Clădiri din zonele centrale precum Centrul Vechi, Calea Victoriei, Calea Moşilor, Bulevardul Dacia, strada Franceză, Bulevardul Magheru, Bulevardul I.C. Brătianu, Ion Brezoianu, Ion Câmpineanu sunt doar câteva dintre cele însemnate cu bulină roşie şi pun în pericol viaţa celor care locuiesc în ele.

• Guvernul merge înainte cu minirecensământul. Remaniere cauzată de Băsescu

Într-o serie de declaraţii prilejuite de remanierea Guvernului, Victor Ponta, secondat de Dan Şova, a explicat că USL merge mai departe cu "minirecensământul", aşa cum Curtea Constituţională "a cerut Guvernului". Şi proaspătul ministru Dan Şova a explicat că reactualizarea listelor electorale permanente merge înainte, iar adresele CCR "nu schimbă nimic". Victor Ponta a pus pe seama acţiunilor lui Traian Băsescu şi PDL, care au afectat activitatea Executivului, cele câteva modificări de miniştri, inclusiv demisia celor doi de la MAI, Ioan Rus şi Victor Paul Dobre.

• Premierul Siriei a dezertat la rebeli

Premierul sirian Riad Hijab a trecut de partea rebelilor, aceasta fiind greşeala celui mai înalt oficial al regiumului de la Damasc, transmite BBC. Purtătorul de cuvânt al lui Riad Hijab a afirmat că acesta "s-a alăturat revoluţiei". Televiziunea oficială siriană a anunţat că premierul numit în urmă cu două luni ar fi fost de fapt demis. De asemenea au apărut informaţii că a influenţat şi ofiţeri de rang înalt din serviciile de informaţii siriene. Riad Hijab a fost înlocuit cu vicepremierul Omar Ghalawanji, mandatat să conducă temporar guvernul de la Damasc.

• ROMANIA LIBERA

• STENOGRAME PNL. Ce planuri au liberalii pentru schimbarea lui Daniel Morar şi Codruţei Kovesi. Vezi şi discuţiile despre actualizarea listelor electorale

Un nou set de stenograme dintr-o sedinta PNL datata vineri, 3 august, arata inca o data ca procuparea majora a liderilor liberali este schimbarea procurorului general, Laura Codruta Kovesi de la Parchetul General si a lui Daniel Morar de la DNA, scrie Dan Tapalagă pe Facebook. Jurnalistul, care a publicat stenograma şedinţei, spune că a verificat autenticitatea acesteia şi că mai mulţi dintre participanţii la videoconferinţa liderilor liberali cu reprezentantii din teritoriu au confirmat că aceste discuţii au avut loc.

• Adevărata miză a numirii Monei Pivniceru în Guvern

Pentru portofoliul Justiţiei, premierul a anunţat numirea unui "independent": magistratul Mona Pivniceru. În realitate, judecătoarea este foarte apropiată de USL iar desemnarea ei a avut ca scop clamarea independenţei deciziilor pe care aceasta urmează să le ia, după cum spun sursele noastre. De altfel, după ce a fost numită, Mona Pivniceru a declarat presei: "Doresc separarea puterii judecătoreşti de politic şi lăsarea ei ca o putere independentă în stat". După ce a făcut această declaraţie, Mona Pivniceru s-a dus la şedinţa PNL. Despre Mona Pivniceru nu se poate spune că e independentă politic cel puţin faţă de PNL, spre exemplu, pentru că locuieşte în Bucureşti împreună cu un lider PNL, Mihai Vlasov, socrul fostului ministru liberal de Interne Cristian David.

• Ce urmează după căderea leului?

Guvernatorul BNR a declarat ieri, cu ocazia prezentării raportului trimestrial privind inflaţia, că politicienii au obligaţia de a dialoga pentru a nu provoca daune grave economiei, iar cei care nu sunt capabili de acest dialog trebuie să plece acasă, în loc "să scoată românii din casă". Guvernatorul BNR a ţinut să precizeze că nu face politică, dar că e obligat să spună societăţii româneşti realitatea. Isărescu a lăsat să se înţeleagă că o cădere pronunţată a economiei ar putea scoate românii nemulţumiţi în stradă. Politicienii vor afla cât de curând că pe pieţele financiare "gura bate fundul", a spus şeful băncii centrale. El a mărturisit că a fost la rândul lui chestionat de o "personalitate în lumea finanţelor", "un bun prieten al României" care i-ar fi spus : < Măi, voi chiar nu aveţi ce să faceţi? >.

• ZIARUL FINANCIAR

• Isărescu: Scandalul politic se vede pe curs, dar se va vedea şi pe costurile de finanţare

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, i-a avertizat ieri pe politicieni că România nu va fi penalizată numai prin deprecierea leului pentru scandalul fără sfâr­şit, ci şi prin creşterea costurilor de finanţare a statului, cerând rezolvarea actualei crize politice. Şef al băncii centrale de 22 de ani, Isărescu a reafirmat neutralitatea politică a Băncii Naţionale, a reamintit că România depinde de pieţe pentru a plăti salarii şi pensii şi a cerut reinstaurarea dialogului pe scena politică. "Politicienii trebuie să se aşeze la masă şi să gă­sească soluţii, nu să interpreteze cursul că se duce în sus din cauza lui cutare sau cutare. Nu pot să spun mai mult pentru că suntem neutri politic, dar trebuie să spunem societăţii româneşti realitatea. Şi realitatea este aceasta: depindem de pieţele interna­ţionale şi ele te penalizează dramatic.

• România a avut 550 mil. euro de la UE pentru irigaţii şi infrastructură, dar a folosit numai 7%

România a avut la dispoziţie 550 de milioane de euro pentru investiţiile în infrastructura de irigaţii, drumuri pentru acces la culturile agricole şi amenajări împotriva inundaţiilor, dar până în prezent, cu un an şi jumătate înainte de termenul-limită, au fost folosiţi numai 7% din bani, adică 40 milioane de euro. Nu se ştie cât din plăţile făcute până acum fermie­ri­lor şi autorităţilor pu­blice locale a ajuns în in­fra­structura de irigaţii. Totuşi, informaţiile disponibile ara­tă că pentru irigaţii au fost selectate 50 de proiecte în luna mai a anului trecut. Aceste proiecte au o valoare cumulată de circa 46 milioane de euro.

• Guvernul Victor Ponta a decis să vândă "sacul cu cash": distribuţiile de electricitate

Guvernul s-a răzgândit după discuţii avute în luna iunie cu FMI şi vrea să renunţe la pachetele majoritare de acţiuni pe care le deţine la filialele Electrica în urma emiterii de titluri în principal la Bursă, operaţiune care în varianta subscrierii integrale ar reduce participaţia statului la 39%. Distribuţiile de electricitate sunt companiile cu cel mai mult cash disponibil, pentru că strâng banii direct de la populaţie. Spre exemplu, italienii de la Enel, care au cumpărat în România Electrica Muntenia Sud, Banat şi Dobrogea, aveau la sfârşitul anului trecut în conturi aproape un miliard de euro cash.

• Economia SUA, cea mai mare a lumii, a intrat în proces de reindustrializare. Şomajul ridicat este în continuare o problemă

Deşi luna trecută angajatorii din SUA nu au recrutat suficient personal pentru a reduce rata şomajului, repartiţia angajărilor subliniază o tendinţă inedită în ultimul timp, anume reindustrializarea celei mai mari economii a lumii, în special pe filonul industriei auto. Economia a creat 163.000 de locuri de muncă în iulie, o performanţă decentă, dar insuficientă pentru a face ca şomajul să se reducă, scrie Les Echos. Rata şomajului a urcat de la 8,2% la 8,3%. Pentru ca şomajul să scadă ar trebui create circa 200.000 de locuri de muncă în fiecare lună. În schimb, a progresat numărul locurilor de muncă din industrie, în acest domeniu fiind create luna trecută 25.000 de posturi, dintre care jumătate în sectorul auto.