REVISTA PRESEI - 10.02.2011

• ADEVĂRUL

• Şpaga, interzisă de şef zece zile: "Nu moare nimeni aşa puţin timp"

Valentin Bărăgan, coordonatorul poliţiştilor de frontieră de la Naidăş (Caraş-Severin), se interesa când sunt controale în vamă pentru a-şi anunţa subalternii corupţi. Traficul cu ţigări la graniţa dintre România şi Serbia i-a îmbogăţit pe vameşii şi pe poliţiştii de frontieră din vestul ţării. Ei plecau zilnic acasă cu şpăgi de sute de euro. Peste 170 de poliţişti de frontieră şi vameşi de la Naidăş (Caraş-Severin) şi Stamora Moraviţa (Timiş) sunt acuzaţi de luare de mită şi organizarea unui grup infracţional. Dintre aceştia, în jur de 80 de persoane au fost reţinute în cursul zilei de ieri, fiind propuse pentru arestare.

• Vameşa Camelia dosea mita de soţul procuror

Una dintre femeile vameş arestată preventiv în acest caz - Camelia Mihăilă (50 de ani) - nu ducea şpaga acasă, întrucât, conform interceptărilor telefonice, "o spărgea soţul său". Soţul Cameliei Mihăilă este prim-procurorul Parchetului Oraviţa. Magistratul este însă convins că soţia sa n-a luat şpagă. "Mi-am luat câteva zile libere să văd despre ce este vorba.Voi merge la Bucureşti. S-a efectuat o percheziţie la noi acasă, dar au găsit numai ţigările pe care le-am consumat noi. Nu au fost de interes pentru cei care au iniţiat percheziţia, aşa că au fost luate de poliţia locală", a declarat Cristinel Mihăilă, prim-procurorul de la Oraviţa.

• Ministrul Funeriu le dă un ultimatum rectorilor

Doi senatori şi doi deputaţi, membri ai PSD, PDL şi PNL, riscă să piardă calitatea de şefi de universităţi, potrivit noii Legi a educaţiei. Parlamentarii Ecaterina Andronescu, Florian Popa, Nicolae Robu şi Ştefan Drăgulescu sunt la ultimul mandat de rector, potrivit noii Legi a educaţiei. Abia intrată în vigoare, noua Lege a educaţiei dă naştere unor discuţii pe marginea viitorului care-i aşteaptă pe politicienii care conduc şi universităţi. Potrivit actului normativ, "persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului".

• Ce spun liderii PDL despre "supărarea" lui Traian Băsescu

Acuzaţiile cu care şeful statului a mitraliat marţi seară, la postul public de televiziune, tabăra democrat-liberală au stârnit fie comentarii ironice, fie regrete tardive. Radu Berceanu a fost singurul dintre "greii PDL" care a reacţionat, ironizându-l pe Băsescu. Alţi lideri PDL s-au grăbit să-şi pună cenuşă-n cap pentru verdictul în cazul Păsat. Ameninţarea preşedintelui că va rupe punţile cu PDL, după votul împotriva arestării lui Dan Păsat, a fost pusă de senatorul Radu Berceanu pe seama "supărării", care nu este însă valabilă şi pentru democrat-liberali. "O fi supărat, dar de dânsul depinde decizia, nu e o chestiune reciprocă, ci una unilaterală. Noi nu suntem supăraţi", a declarat fostul ministru al Transporturilor, susţinând că îi sunt necunoscute motivele atitudinii lui Băsescu.

• Baltagiya: profesioniştii terorii din Egipt. De ce nu pleacă protestatarii

Regimul Mubarak a construit o structură de două milioane de oameni: informatori ai poliţiei, şomeri sau, pur şi simplu, oameni plătiţi să tortureze egipteni. SUA l-au urecheat pe vicepreşedintele egiptean, Omar Suleiman, pentru arestarea şi hărţuirea jurnaliştilor şi a membrilor societăţii civile. Beneficiind de forţe proaspete, Piaţa Tahrir a fost plină şi în cea de-a 16-a zi de proteste. Nu departe de piaţă, sute de protestatari au blocat intrarea în sediul Parlamentului şi au cerut dizolvarea forului legislativ. "Am venit să-i împiedicăm pe membrii Partidului Naţional Democrat să intre în clădire", spune Mohammed Abdullah, un tânăr de 25 de ani, în timp ce altul declara că "egiptenii nu au ales acest parlament".

• Profesorul olimpicului la matematică ajuns cerşetor: uimea pe toată lumea cu inteligenţa lui

Liviu (36 de ani) este unul dintre cei mai cunoscuţi cerşetori din oraş, dar foarte puţini sunt cei care ştiu că, în spatele mâinii întinse, se ascunde o poveste cutremurătoare. În urmă cu 20 de ani, Liviu era un elev genial, olimpic la matematică, care a reuşit să intre la Facultatea de Automatică. O boală psihică l-a adus însă din vârf, la limita subzistenţei. Florea Lungana i-a fost profesor de matematică în liceu şi îşi aminteşte că a fost unul dintre cei mai buni elevi din generaţia sa:

• Valeri Kuzmin: "< Istoria Românilor > prezintă o imagine schimonosită"

Valeri Kuzmin ambasadorul Federatiei Ruse in Republica Moldova spune că generaţia tânără de moldoveni crede în lucruri care nu s-au întâmplat Ambasadorul a explicat relaţia dintre Moldova şi Rusia, procesul de integrare a Moldovei în UE, predarea în şcolile din Moldova a "Istoriei Românilor". În Transnistria nu există de fapt trupe ruseşti. Şi dacă există, ele sunt considerate o "garanţie" de populaţia transnistreană.

• CURENTUL

• Urmează Vama Albiţa!

Fenomenul curăţeniei în vămile devenite de-a lungul anilor fabrici de făcut bani pentru politicieni, instituţii şi partide nu se opreşte la Siret şi Stamora Moraviţa. Acţiunea pe care o vedem desfăşurată spectaculos astăzi la televizor a început încă din vara anului trecut, aşa cum a precizat şi Traian Băsescu, şi ea vizează toate punctele vamale unde s-a constatat o situaţie materială mai mult decât înfloritoare a poliţiştilor de frontieră şi a vameşilor care-şi desfăşurau activitatea în aceste zone. Surse oficiale ne-au informat că următoarea vamă pe lista descinderii anchetatorilor de la DNA şi a mascaţilor este vama Albiţa din judeţul Vaslui, unde s-a lucrat la fel ca şi la Siret sau la Stamora Moraviţa. Astfel, în toamna lui 2010 s-a montat la vama Albiţa aparatură nouă de scanat.

• Cu ocazia scăderii în audienţe cu cinci locuri, Realitatea roteşte cadrele!

Disperare maximă la Realitatea TV. Bani - nu, audienţă - nu, cu hidrantul - da, prin batistă - da... Vîntu e ca şi arestat din nou, Popa e ca şi îmbarcat în avionul de Bucureşti. Sebastian Ghiţă a preluat managementul Realităţii mai mult cu pasive: datoriile şi duşmanii lui SOV. Că la active stau cam prost: jurnaliştii sunt decredibilizaţi în urma stenogramelor din dosarul penal al lui Vîntu, audienţele sunt prăbuşite. Dar să vedem datele de audienţă ale staţiilor TV pentru intervalul orar 19.00-23.00, prime time, cel mai important tronson al zilei. In noiembrie 2010, Realitatea a căzut pe locul 8 (PRO TV - 892.000 de telespectatori, Antena - 537.000, Prima TV - 285.000, TVR1 - 269.000, Acasă - 266.000, Kanal D - 259.000, Antena 3 - 247.000, Realitatea TV - 201.000.)

• Vama Boc, de Tia Şerbănescu

Că PDL şi-a dat cu firma-n cap n-ar fi o tragedie. Grav e că a compromis eforturile României de a convinge CE că Parlamentul nu e o gazdă de hoţi tăinuiţi de propriile partide. Explicaţiile au fost la fel de penibile ca votul: "votul ăsta arată că încă suntem tributari sentimentelor" - a zis dl Mircea Toader. Ca să vezi unde era coarda sensibilă a PDL! Cum văd un coleg cu corupţie pe el, cum li se rupe inima - dar nu le crapă obrazul. Evadat cu ajutorul colegilor de Cameră din arestul preventiv şi prezumtiv, Dan Păsat a jucat şi el rolul junelui suferind: "am şi eu probleme de sănătate, am şi eu 41 de ani şi am probleme ca orice om normal". Să ia prostanol! Orice om normal, care a mâncat sănătos, nu are la 41 de ani probleme cu justiţia. Dar când haleşti terenuri, case şi maşini, s-ar putea să ţi se aplece.

• CURIERUL NAŢIONAL

• 30 de tablet PC-uri se bat pentru piaţa românească

Cu aportul operatorilor de telecom s-ar putea vinde 60.000 de unităţi în acest an. Anul trecut, 90% din cele 10.000 de tablete comercializate au fost iPad. Românii intră şi ei în cursă cu dispozitive competitive, mai ales la preţ. Ca şi la nivel global, şi la nivel local piaţa a fost dominată de compania care a intrat prima pe această piaţă - Apple. Între competitorii prezenţi deja pe piaţa locală cu marcă proprie se numără Apple cu iPad, Samsung cu Galaxy Tab, Orange cu Orange Tablet, Evolio cu EvoTab şi Visual Fan din Braşov cu AllviewAllDro, primul tablet PC românesc.

• Puţine surprize din partea Fondului Proprietatea

Cristian Tudorescu (Explore Asset Management): Listarea nu a adus nicio efervescenţă prelungită şi nici dezamăgiri emnificative. Ieri am consemnat la Bursa de Valori Bucureşti o şedinţă marcată de o evoluţie divergentă, creşterea generală a pieţei fiind contrabalansată de un declin de 0,75% pe indicele BET-FI, al societăţilor de investiţii financiare. Lichiditatea pieţei regular s-a cifrat la 23,49 milioane lei, fiind asigurată în proporţie de două treimi de rulajul pe acţiunile Fondului Proprietatea (FP). Debutul a fost pozitiv, însă chiar din prima oră de tranzacţionare SIF-urile au intrat "pe roşu". Indicii BET şi BET-C au reuşit însă să îşi conserve câştiguri modeste, de 0,38% şi, respectiv, 0,79%.

• ANAF, şcoală de afaceri, nu poliţie fiscală

Mugur Isărescu: Statul trebuie să renunţe la controalele excesive. Mihai Tănăsescu: Administraţia fiscală trebuie să îşi asume rolul de îndrumător al companiilor. Dincolo de asigurarea unui cadru macroeconomic stabil, autorităţile pot ajuta mediul de afaceri prin reducerea birocraţiei care înăbuşă iniţiativa, dar şi prin renunţarea la controalele excesive, a afirmat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, la seminarul "România, încotro? SOS - IMM-urile! Întreprinderile Mici şi Mijlocii - motor pentru creştere economică", organizat de Oxygen Servicii şi Mastermind Communications. O frecvenţă mai ridicată a controalelor nu reduce economia subterană ci, dimpotrivă, o dezvoltă, prin apariţia unor lanţuri ale slăbiciunilor dintre patroni şi reprezentanţii Fiscului. "Cu cât mai multe controale, cu atât mai mare probabilitatea corupţiei", a mai spus Isărescu.

• Milioane de voturi înspăimântătoare

Dacă va fi adoptată, va deveni cea mai importantă modificare a legislaţiei electorale din ultimii 20 de ani. Dar nu pentru că aduce noutăţi procedurale, ci pentru ceva mult mai important. Propunerea legislativă privind exercitarea votului prin corespondenţă doreşte să introducă în procesul electoral aproximativ cinci milioane de cetăţeni români aflaţi peste hotare. Aceştia nu sunt expuşi bombardamentului mediatic din ţară şi trăiesc într-un mediu concurenţial, independent de asistenţa statului român. Sunt mai greu de manipulat şi mai greu de citit decât românii de acasă. Sunt altfel şi sunt mulţi. Prin potenţialul lor de a crea surpriza, politicienii români se tem de ei, dar în acelaşi timp îi şi doresc.

• EVENIMENTUL ZILEI

• PDL-iştii vor să-l împace pe Băsescu cu demisia lui Păsat

Scuturaţi de preşedinte pentru prestaţia în cazul deputatului Dan Păsat, democrat-liberalii îi cer demisia colegului lor acuzat de corupţie. Raluca Turcan vorbeşte chiar de excludere. Puşi la colţ de preşedintele Traian Băsescu, iritat de "dispreţul" cu care i-au tratat cererea de a nu-l proteja pe deputatul Dan Păsat, democrat-liberalii îşi pun acum cenuşă în cap. PDL-iştii îi cer lui Păsat să demisioneze din parlament pentru a le da mână liberă procurorilor şi-l ameninţă cu excluderea din partid dacă nu o va face. "Efectul Băsescu" în tabăra democrat-liberalilor s-a declanşat în condiţiile în care, deşi preşedintele le ceruse expres mobilizarea şi votul pentru cererea de arestare a lui Păsat, la nivelul conducerii partidului şi al grupului a lipsit o directivă clară în acest sens.

• România, înainte şi după ultimul acord cu Fondul Monetar

Impozite mai mari, venituri mai mici pentru români şi mai mulţi şomeri, după doi ani de credit de la FMI. Mai săraci şi mai impozitaţi, cu venituri mai mici şi cu un trai mai scump. Aşa arată situaţia românilor după aproape doi ani de acord cu instituţiile financiare externe, în care principalul actor şi finanţator a fost Fondul Monetar Internaţional (FMI). Prezentat românilor la început ca o sperietoare şi apoi, pe măsură ce ne adânceam în criză, ca o centură de siguranţă, acordul cu FMI a pus ordine în finanţele publice din România, din perspectiva Fondului, însă, din perspectiva oamenilor, i-a sărăcit şi pe ei, şi pe angajatorii lor. Oamenii de afaceri au declarat explicit că acordul cu FMI nu a făcut bine mediului de business. În loc de "centură de siguranţă", acesta a fost o găleată din care s-a consumat anarhic pentru pensii şi salarii, consideră Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

• Averile vameşilor din Banat

Şeful Vămii Moraviţa deţine 5 case, o firmă de transport cu peste 200 de maşini şi un lanţ de case de schimb. Procurorii DNA au reţinut unsprezece lucrători vamali din vestul ţării, de la punctele de trecere a frontierei Moraviţa şi Naidăş. În sarcina lor s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.

• Omul care a învins propaganda de la Cairo

Un tânăr de 30 de ani a reaprins protestele din Egipt, într-un moment în care regimul părea să fi adus sub control masele de demonstranţi. Protestatarii egipteni au ocupat ieri, pentru a 15-a zi consecutiv, Piaţa Tahrir, într-un număr fă ră precedent de la debutul crizei, însufleţiţi de un interviu televizat dat de unul dintre activiştii din spatele manifestaţiilor, deţinut timp de două săptămâni de autorităţi. Wael Ghonim, în vârstă de 30 de ani, unul dintre directorii filialei Google pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, a devenit peste noapte catalizatorul unei mişcări de protest care părea să scadă în intensitate, după ce a apărut la o emisiune populară de televiziune, Ten PM, în care s-a emoţionat şi a izbucnit în lacrimi.

• FINANCIARUL

• Statul ignoră anual posibile venituri reprezentând 26% din PIB (30 mld. euro)

În ultimii ani se constată că atât economia subterană, cât şi restanţele la bugetul naţional sunt în plină expansiune. Din calcule estimative reiese că, în prezent, pierderile au ajuns la zeci de miliarde de lei, sume care trebuiau teoretic, să intre în bugetul de stat. Din calculele realizate de Fin.ro reiese că echivalentul este de 26% din PIB-ul pe 2010.

• Mugur Isărescu: Strategia câştigătoare pentru bănci este finanţarea IMM-urilor

Statul poate încuraja firmele prin reducerea birocraţiei, diminuarea controalelor şi prin ameliorarea mediului de afaceri. Guvernatorul BNR spune că România nu va mai fi creditată din exterior dacă se va dezvolta din nou pe baza consumului. Băncile trebuie să-şi schimbe stra­tegia şi să acorde mai multă impor­tanţă întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), întrucât o instituţie de credit care se bazează în prezent, ca şi în trecut, în special pe împrumuturile acordate populaţiei se va da cu capul de o realitate foar­te dură, spune guvernatorul Băncii Naţio­nale a României, Mugur Isărescu.

• Proprietăţile care ar putea fi executate silit însumează 3,5 mld. euro

Majoritatea băncilor vor fi nevoite să-şi facă ordine în propriile portofolii, motiv pentru care numărul de executări silite nu va scădea în acest an, din contră. Asanarea creditelor neperformante, concretizată în garanţii imobiliare ce ar putea fi executate silit şi care totalizează 3,5 mld. euro, nu se rezolvă fără creşterea lichidităţii în piaţă. De aceea, cele mai multe bănci vor aştepta pe cât de mult le permite situaţia finan­ciară sau banca-mamă până vor începe să execute masiv. "Momentan, piaţa nu le permite să vândă portofolii largi, pentru că nu au cui", a declarat Adrian Crivii, expert evaluator şi proprietarul Darian, cea mai mare companie de evaluare cu capital autohton din ţară.

• GÂNDUL

• ŞPAGA, VAMA ŞI PARTIDUL - 430.000 pentru şefia unui post vamal. Unde ajung banii

Procurorii DNA susţin că mita din dosarul de la Vama Halmeu - în care au fost arestate trei persoane - a fost cerută "în numele şi pentru un partid politic şi un şef de instituţie". În Încheierea Tribunalului Satu Mare din 4 februarie, prin care s-a dispus arestarea a trei persoane în dosarul mitei de la Vama Halmeu, se menţionează că procurorul de caz a susţinut în faţa instanţei că "solicitarea unor sume atât de mari, respectiv 130.000 de euro şi 300.000 de euro, în numele şi pentru un partid politic, şi un şef de instituţie, lăsând să se înţeleagă că delegarea şi numirea într-o funcţie publică se fac doar pe criterii politice şi nu de competenţă, este de asemenea în măsură să provoace în rândul opiniei publice un sentiment de insecuritate şi neîncredere în instituţiile statului".

• Masina "mascota" a Campionilor Mondiali este o... DACIA 1300 :))

Un suporter spaniol face senzatie in parcarile stadioanelor cu Dacia pe care are la loc de cinste autografele jucatorilor din nationala lui Del Bosque. Pe langa autografele fotbalistilor, pe batrana masina sunt si alti spanioli ale caror nume merita sa stea pe Dacie: Fernando Alonso si Rafael Nadal. "Cu aceasta masina vreau sa merg sa vad cum vom castiga Campionatul European din 2012", spune Manolo, fanaticul suporter care face senzatie la meciurile Spaniei.

• Biserica catolică a aprobat spovedania pe iPhone. Cum arată aplicaţia care te întreabă dacă ai păcătuit

Descrisă drept "ajutorul perfect pentru fiecare penitent", aplicaţia le oferă păcătoşilor sfaturi şi instrucţiuni pentru o spovedanie ca la carte. Aceasta le permite utilizatorilor să se spovedească, să ţină un istoric al păcatelor pe care le-au comis şi să îşi examineze conştiinţa într-un fel personalizat, în funcţie de factori precum vârsta, sexul şi starea civilă. Aplicaţia nu a fost făcută pentru a înlocui complet spovedania tradiţională, ci îi încurajează pe utilizatori să îşi examineze mai întâi conştiinţa şi apoi să se ducă la preot pentru iertarea păcatelor. Ea este structurată pe poruncile din Biblie şi pe tipuri de încălcări ale lor - dacă ai păcătuit la o anumită categorie, trebuie să bifezi

• JURNALUL NAŢIONAL

• Blaga îi trage lui Zeus PDL de sub picioare

Băsescu, furios că a fost exclus de la negocierile pentru şefia partidului prezidenţial. Mânia lui Traian Băsescu, exprimată miercuri seara la TVR, împotriva PDL, nu are drept cauză votul împotriva arestării lui Păsat şi faptul că partidul a ignorat îndemnul său în privinţa luptei anti-corupţie, ci faptul ca el însuşi, Zeus, îşi pierde influenţa şi puterea asupra partidului. Mai mult, Băsescu a fost exclus de la negocierile pentru şefia partidului, purtate exclusiv de gruparea Blaga-Videanu cu şefii organizaţiilor judeţene.

• Fătuloiu, prins cu raţa-n gură

Fostul secretar de stat a recunoscut că a făcut afaceri cu Alprom. La o zi după ce chestorul-şef Dan Fătuloiu a fost prins cu minciuna la instanţă şi a fost nevoit să recunoască afacerile familiei sale cu firma lui Cătălin Chelu, acesta din urmă a fost eliberat. Tribunalul Bucureşti a decis ieri să înlocuiască mandatele de arestare preventivă emise pe numele lui Cătălin Chelu şi ale complicilor lui, Ştefan Badea, Antonel Bunu şi Gabriel Constantinescu, cu măsura interdicţiei de a părăsi ţara timp de 30 de zile. Verdictul nu este însă definitiv. Dacă instanţa Curţii de Apel Bucureşti va menţine, în re­curs, soluţia dată de Tribunal, atunci afaceristul şi amicii lui vor fi eliberaţi din arest de îndată. Ei vor fi judecaţi în stare de libertate pentru acuzaţiile privind tentativa de mituire cu un milion de euro a chestorului Dan Fătuloiu, din care flagrantul procurorilor anticorupţie din parcarea MAI s-a realizat pe suma de 212.850 de lei, echivalentul a apro­ximativ 50.000 de euro.

• NAŢIONAL

• Atacul preşedintelui împotriva PDL ţinteşte în rebelii din partid. De ce s-a supărat, de fapt, Băsescu

Traian Băsescu îl foloseşte pe Dan Păsat pentru a mătura vechea gardă democrată. În frunte cu Vasile Blaga "buldogul" care în loc să lase osul şi să plece atunci când i-a ordonat fostul lider, a ales să se lupte cu Băsescu şi oamenii lui din PDL. Dând astfel naştere şi iureşului din Vamă. "PDL se autocondamnă dacă nu-şi alege o altă conducere", afirmă apăsat Traian Băsescu. Şi asta taman când actualii lideri PDL au ales să negocieze de zor viitoarea conducere a partidului. "Sper să fie o competiţie (internă în PDL - n.r.), sper să fie o competiţie care să aducă noutate şi, mai ales, oameni politici care nu sunt dispuşi la compromisuri. (...) Rămânând cu echipa veche, numai cu echipa veche, nu va face performanţă.", a dat Băsescu semnalul reînceperii luptei interne din fostul său partid.

• Ce afaceri ascunse face şeful Vămilor

Datele de la Registrul Comerţului ne fac să credem că preşedintele ANV a omis intenţionat să declare o firmă la care consoarta sa este acţionar. Conform datelor oficiale, Georgiana Mărginean apare ca acţionar la firma Labra Soft SRL din Oradea. Firma, considerată de presă ca fiind apropiată de PSD, a cunoscut o explozie a cifrei de afaceri în jurul anului 2004 când compania a generat profituri de 8,2 milioane de lei. Veniturile Labra Soft au scăzut continuu până în 2009 când firma a înregistrat 2,6 milioane de lei ca venit (aproximativ 600.000 de euro). Firma este o privilegiată a contractelor cu statul şi a fost implicată în serviciile de vămuire adiacente execuţiei autostrăzii Bechtel. Aceeaşi autostradă i-a mai adus preşedintelui ANV nişte bani în buzunar. El şi soţia sa au fost desproprietăriţi de 12000 de metri pătraţi pentru ca autostrada să fie construită.

• Căderea regimului lui Hosni Mubarak orchestrată de o organizaţie musulmană influentă. Revoluţia din Egipt susţinută şi cu bani de la Bucureşti

Mai multe activităţi financiare suspecte susţin teoria că bani negri de la Bucureşti au finanţat mişcările organizate de Fraţii Musulmani în Egipt şi care au ca finalitate îndepărtarea lui Hosni Mubarak de la putere. Recent, Departamentul de Stat al SUA a calculat la 3,6 miliarde de dolari sumele de bani care ies din România fără să fie controlate de autorităţi. Serviciul Român de Informaţii suspectează încă din 2002 că o parte din aceştia se duc spre organizaţii teroriste.

• PUTEREA

• Au pătat onoarea partidului. Reformatorii PDL îi vor demişi pe Păsat şi pe Iacob-Ridzi

Membrii aripii reformatoare a PDL au cerut ieri demisia din Parlament a colegilor săi care au probleme cu justiţia, Dan Păsat şi Monica Iacob-Ridzi. Ei consideră că aceasta este ultima soluţie pentru "spălarea ruşinii partidului" care i-a apărat pe cei doi în Parlament împiedicând ridicarea imunităţii lor parlamentare. Mai mulţi dintre reformatorii democrat-liberali printre care Monica Macovei, Roberta Anastase, Elena Udrea şi Cezar Preda au solicitat celor doi deputaţi PDL Monica Iacob-Ridzi şi Dan Păsat care au dosare la DNA să nu se mai ascundă în spatele imunităţii, să părăsească Parlamentul şi să-i lase pe procurorii anticorupţie să-i cerceteze ca pe oamenii simpli.

• Pentru că bancnotele luate ca mită de la traficanţii de ţigări erau prea multe, vameşii de la Naidăş ascundeau banii sub covoare când veneau controale.

Vameşii de la Punctul de Trecere al Frontierei (PTF) Naidăş ascundeau banii sub preşuri sau sub covoare în momentul în care erau anunţate controale, reiese din referatul cu propunere de arestare preventivă prezentat de către procurori magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti. Conform documentului, aceştia se certau adesea între ei când împărţeau sumele de bani primite de la traficanţii de ţigări şi îşi luau măsuri de precauţie pentru a nu fi prinşi în flagrant. Din interceptările ataşate la referatul cu propunere de arestare preventivă reiese că banii strânşi de vameşi erau atât de mulţi, încât aceştia nu aveau unde să-i mai ascundă în momentul în care a fost anunţat un control.

• Liviu Negoiţă aruncă sute de mii de euro pe bucăţi de cauciuc şi garduri

Primăria Sectorului 3 cumpără panouri de gard şi dale de cauciuc de zece ori mai scumpe decât pe piaţă, pentru a dota spaţiile de joacă pentru copii. Primăria condusă de Liviu Negoiţă plăteşte 350 de lei pentru o dală de 40 de centimetri şi 709 lei pe un panou de gard ce costă pe piaţă între 25 şi 65 de lei bucata. Consiliul Local Sector 3 a dat mână liberă oamenilor lui Negoiţă să cumpere câte dale şi câte garduri doresc. Dacă ar "dota" un parc cu dale de cauciuc, aşa cum a mai procedat, primăria ar trebui să plătească 1.400.000 de lei (circa 350.000 de euro). Înlocuirea gardurilor pentru spaţiile de joacă existente ar costa aproximativ 2.000.000 de lei (circa 450.000 de euro).

• Mituitorul lui Fătuloiu, eliberat de tribunal

Tribunalul Bucureşti a decis, ieri, cercetarea în stare de libertate a omului de afaceri gălăţean Cătălin Chelu, cel care ar fi încercat mituirea secretarului de stat în MAI Dan Fătuloiu, precum şi a celorlalţi trei acuzaţi din dosar. Decizia tribunalului - care vine după ce în urmă cu o zi a fost audiat chestorul Fătuloiu - poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti. În acest proces, Cătălin Chelu este judecat pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă. Ceilalţi trei apropiaţi ai săi, Niţache Ştefan Badea, Cristi Antonel Bunu şi Gabriel Constantinescu, sunt judecaţi pentru complicitate la dare de mită.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Teodor Baconschi: Vreau să fiu primvicepreşedinte PDL

Ministrul român de externe crede că România ar putea adera la Spaţiul Schengen până la toamnă şi sugerează că spre sfârşitul anului ar putea avea loc o o întâlnire Băsescu-Obama. În ceea ce priveşte reformarea PDL, Teodor Baconschi susţine principiile de integritate ale Monicăi Macovei, dar nu în forma lor maximalistă şi crede că alegerea sa în funcţia de primvicepreşedinte al partidului ar fi un semn clar de înnoire.

• Cum vrea regele vămilor să fie şeful PDL

Preşedintele nu este surprins că ramificaţiile reţelelor mafiote din vămi ar putea urca până la fostul său ministru de interne, Vasile Blaga, ci fiindcă acesta reuşeşte să atragă de partea sa hălci tot mai mari din PDL. Vasile Blaga, care a devenit după demiterea sa de la Ministerul de Interne principalul opozant al preşedintelui Băsescu în PDL, aspiră să devină şeful partidului. Campania sa internă se bazează însă pe critici tot mai serioase la adresa Guvernului, pe nemulţumiri îndreptate spre Cotroceni, dar şi pe unul dintre instrumentele preferate de politicienii români: şantajul ca negociere. Vasile Blaga i-ar fi ameninţat pe colegii săi de partid încă de astă-iarnă că poate pleca oricând din partid cu încă 25 de parlamentari PDL după el şi că liberalii îl aşteaptă cu braţele deschise.

• INVESTIŢIE. Nicoleta Dobrescu ar fi luat bani de la cămătari pentru a-şi cumpăra funcţia. Şpaga de la vama Halmeu avea culoare politică

430 de mii de euro ar fi trebuit să fie suma totală plătită de un angajat vamal pentru a ajunge şef al Vămii Halmeu. Procurorii spun că banii urmau să ajungă la Radu Mărginean, şeful Agenţiei Naţionale a Vămilor şi "la un partid politic". Radu Traian Mărginean, şeful Agenţiei Naţionale a Vămilor şi vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), a fost pus sub învinuire de procurorii DNA Oradea, sub acuzaţia de luare de mită. În acelaşi dosar, şefa Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, a fost acuzată de cumpărare de influenţă, iar doi oameni de afaceri - Ioan Savu şi Liviu Florian, intermediarii mitei - sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi au fost arestaţi preventiv.

• DEZBATERE. Arhitectul Bogdan Fezi şi istoricul Neagu Djuvara propun soluţii pentru un oraş ""fericit şi sănătos"". Cum a ieşit Bucureştiul din avangarda arhitecturii

Un tânăr arhitect român propune un proiect ce poate servi la vindecarea Bucureştiului haotic şi spune că în secolul XIX Capitala era cu un pas înaintea marilor metropole europene. Istoricul Neagu Djuvara crede că "românul a pierdut simţul stilului". Bogdan Andrei Fezi, doctor în arhitectură al Universităţii "Ion Mincu", propune soluţii de ameliorare urbană a Bucureştiului, lansând un SOS edililor oraşului. Calea care ar trebui urmată este, potrivit tânărului arhitect, cea a tradiţiilor europene, astfel încât visul întrerupt al arhitectului Marcel Iancu să devină realitate. Marcel Iancu, care a marcat avangarda în arhitectura din România, îşi dorea ca în 50 de ani Bucureştiul refăcut să fie "un oraş fericit şi sănătos, un oraş-grădină, cu parcuri şi palate".

• Nici Olanda nu vrea România în Schengen

Oficialii olandezi au apreciat, miercuri, că România şi Bulgaria nu pot adera la spaţiul Schengen în "acest stadiu", alăturându-se astfel poziţiilor exprimate anterior de Franţa şi Germania, relatează Mediafax. "Suntem de acord cu Franţa, Germania, Finlanda şi alte ţări pentru a spune că România şi Bulgaria nu pot, în acest stadiu, să adere la spaţiul Schengen", a declarat ministrul olandez al Afacerilor Europene, Ben Knapen, în cadrul unei conferinţe de presă, la Paris, la finalul unei întrevederi cu omologul său francez, Laurent Wauquiez. "Potrivit rapoartelor redactate de Comisie, prea multe puncte sunt deficiente pentru ca România şi Bulgaria să poată adera la spaţiul Schengen. Am decis să lucrăm la definirea unui ansamblu de criterii de respectat şi, pornind de aici, să punem la punct o foaie de parcurs pentru aderarea la spaţiul Schengen", a continuat ministrul.

• ZIARUL FINANCIAR

• Guvernul privatizează energia pe Bursă doar pe vorbe, fără calendar

Statul român încearcă anul acesta să strângă 600 mil. euro din privatizări pe Bursă, fără a avea însă un calendar asumat şi transparent al listărilor. Ce şanse are când Polonia şi Austria vin cu programe concrete de privatizări de miliarde de euro? Polonia a strâns 8 miliarde de euro din privatizări în trei ani, onorându-şi promisiunile şi planificând din timp vânzarea de active. La Bucureşti, companiile de stat s-au listat doar la bursa zvonurilor în ultimii ani. Guvernul de la Varşovia a învăţat singur lecţia privatizărilor programând vânzările de active prin strategii multianuale, contacte directe cu investitorii străini şi folosirea diplomaţilor pentru promovarea proiectelor. România descoperă la presiunea FMI necesitatea privatizărilor, după ce în ultimii ani oficialităţile locale au promis în repetate rânduri privatizarea prin Bursă a companiilor energetice fără a avansa un calendar sau strategie de privatizare. Tot ce se ştie oficial este că pachete de 10% din Petrom şi câte 15% din Transgaz şi Transelectrica ar putea fi vândute la un moment dat pe Bursă în acest an.

• E.ON: Nu mai sunt gaze interne în depozite. Importurile ruseşti sunt la 40% din necesar

Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, companie activă pe piaţa gazelor naturale şi a energiei electrice, cu afaceri de circa un miliard de euro, speră în revenirea economiei locale, dar spune că până acum nu este niciun semn care se indice creşterea. În plus, şeful E.ON crede că gazele ar trebui să se scumpească anul acesta cu două cifre, la câteva zile după ce FMI a cerut liberalizarea pieţei de profil. "Sperăm să vedem o creştere economică anul acesta, dar încă nu sunt semne de revenire până acum. Anul trecut a fost caracterizat printr-o stagnare a cererii, atât pe partea de gaze, cât şi pe cea de energie electrică, iar pentru anul acesta estimăm că situaţia va continua", spune Hajdinjak.

• Concurenţă acerbă la privatizări: Varşovia şi Viena vor să atragă 30 mld. euro de la investitori, Bucureştiul se bâlbâie în amânări

Deficitele bugetare au aruncat guvernele din regiune într-o goană după banii din privatizări. Polonia vrea să obţină patru miliarde de euro prin vânzarea activelor de stat, bursa de la Viena estimează că ar putea strânge 24 de miliarde de euro, în timp ce la Bucureşti piaţa de capital aşteaptă ca promisiunile neonorate în trecut, cum ar fi listarea Romgaz, să devină realitate anul acesta. Vânzarea de către stat a unui pachet de circa 9,6% din capitalul Petrom, cea mai valoroasă companie românească, prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti este proiectul cel mai aproape de finalizare. Pe lista de aşteptare mai sunt pachetele de acţiuni pe care statul le deţine la transportatorii Trangaz şi Transelectrica.

• Isărescu: Băncile nu vor putea să acopere costurile cu reţelele teritoriale, dacă nu finanţează companiile

Băncile trebuie să acorde mai multă importanţă sectorului corporatist şi IMM-urilor, pentru că dacă vor continua să se bazeze numai pe creditarea populaţiei, nu vor putea să crească şi nu vor avea de unde să acopere costurile covârşitoare cu reţelele teritoriale, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. "Creditarea populaţiei nu mai poate să crească foarte rapid. O bancă comercială care se bazează în prezent, ca şi în trecut, în prea mare măsură pe creditele acordate populaţiei se va da cu capul de o realitate foarte dură. În toate variantele creditarea populaţiei nu mai poate avansa foarte rapid. Dacă (băncile -n.r.) se vor baza numai pe asta, nu vor putea să crească. Nu vor putea să-şi justifice reţelele. La un timp, costul de a ţine o reţea mare va deveni covârşitor şi nu vor avea de unde să-l acopere."

• Exporturile, plus 28%. Ce va fi în 2011?

Exporturile au crescut anul trecut peste aşteptări, cu 28% comparativ cu anul 2009, la 37,2 miliarde de euro, susţinute de cererea externă, însă perspectivele pentru perioada următoare nu sunt foarte favorabile, în opinia analiştilor. Deşi au avut o evoluţie bună în 2010, exporturile nu au reuşit să antreneze revenirea economiei care a continuat să se zbată în recesiune, în absenţa redresării cererii interne. Potenţialul exporturilor este limitat, având în vedere ponderea redusă a acestora în PIB, de circa 30%.

• Bilanţul ministrului de externe în 2010: Am primit o scrisoare cordială de la Paris!

Ministrul român de externe Teodor Baconschi , care în cel mai greu an pentru diplomaţia română (2010) nu i-a organizat premierului român Emil Boc nicio vizită bilaterală în străinătate, iar pe preşedinte l-a trimis în ţări fără miză şi-a prezentat ieri bilanţul la un an de la preluarea mandatului şi intenţiile viitoare: Pe frontul de vest relaţiile cu Franţa rămân îngheţate; pe frontul de est MAE lucrează la câteva gesturi simbolice pentru o apropiere de Rusia. Amânarea aderării la Spaţiul Schengen "planificată" anul trecut este, pentru majoritatea analiştilor, cea mai dură lovitură pentru politica externă românească, din ultimii 20 de ani ("eşec de proporţii pentru preşedinte şi premier", spune analistul Stelian Tănase). Pentru acest an unii analişti anticipează încetinirea ritmului de creştere a exporturilor.