REVISTA PRESEI 11.06.2015

• ADEVARUL

• Efectul Ponta: UNPR preia portofoliul Justiţiei

În ultima şedinţă a PSD, baronii i-au cerut premierului Victor Ponta să-l demită pe Robert Cazanciuc din funcţia de ministru al Justiţiei. Ponta, urmărit penal de către DNA, le-a promis social-democraţilor că va da curs solicitărilor venite din partid. Potrivit unor surse politice, Robert Cazanciuc rămâne ministru Justiţiei, însă portofoliul trece la UNPR, partid-cheie al guvernării. "Liderii PSD consideră că ministrul Justiţiei, la început tehnocrat, acum membru PSD, ne-a pus pe toţi într-o situaţie defensivă prin lipsa de reacţie în faţa abuzurilor la care am asistat", recunoaşte senatorul PSD Daniel Savu. Potrivit unor surse din interiorul PSD, portofoliul Justiţiei va merge la UNPR, partid-cheie al guvernării. Iniţial, surse politice au declarat că UNPR îl va propune pe Eugen Nicolicea.

• STRATFOR: Scandalul de corupţie al lui Ponta ameninţă stabilitatea politică a României

Stratfor anticipează că Victor Ponta nu va demisiona, însă poziţia actualului premier va fi din ce în ce mai dificil de menţinut în următoarele săptămâni. Moţiunea de cenzură nu va fi adoptată de Parlamentul de la Bucureşti, astfel că Ponta va rămâne în funcţie. Agenţia americană mai apreciază că este foarte posibil ca DNA să aducă noi dovezi împotriva lui Victor Ponta şi să depună la Parlament o nouă cerere de ridicare a imunităţii sale, iar repetarea votului de apărare a lui Ponta va avea consturi politice ce vor fi vizibile la alegerile din 2016. Alte surse de presiuni la adresa lui Ponta vor fi aliaţii occidentali: Statele Unite şi Uniunea Europeană care sprijină de multă vreme combaterea corupţiei.

• Câte minciuni a scornit Victor Ponta în apărarea sa

Premierul Victor Ponta încearcă să-şi dovedească nevinovăţia, mai întâi în public, însă în loc de argumente a recurs la jumătăţi de adevăr sau chiar la mărturii total mincinoase. Marţi seară, în studioul Antenei 3, premierul a susţinut că dosarul său la DNA nu vizează fapte de corupţie. "Nu m-a acuzat nimeni de fapte de corupţie. Nu m-am folosit de funcţia publică pentru a obţine nici măcar un leu. Nu am fost şi nu sunt acuzat că mi-am folosit funcţia de premier, ci că acum şapte-opt ani, ca avocat, am avut un contract cu un alt avocat", a spus Ponta. Premierul a extras din acuzaţiile procurorilor DNA numai partea care i-a convenit. De altfel, comunicatul DNA începe cu următoarea formulare: "Procurorii din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de Ponta Victor-Viorel". Ponta este acuzat de fapte de corupţie din perioada în care, ca avocat, a făcut afaceri cu Dan Şova şi, totodată, este acuzat de conflict de interese pentru că, atunci când a ajuns premier, l-a pus ministru pe Şova, omul alături de care a comis fapte de corupţie.

• Judecătorul care a achitat-o pe Mariana Rarinca, milostiv şi cu rakeţii moldoveni

Judecătorul Damian Dolache, unul dintre cei doi magistraţi care au dispus achitarea Marianei Rarinca în cazul de şantaj reclamat de preşedinta Curţii Supreme, Livia Stanciu, are numeroase "antecedente". Magistratul a pus în libertate mai mulţi rakeţi ai grupării "Patron", implicaţi în asasinate la comandă şi contrabandă de ţigări. În 2012, judecătorul Damian Dolache a făcut parte din completul Curţii de Apel care l-a scăpat de acuzaţii pe şeful unei brigăzi de contrabandişti de ţigări, scrie riseproject.ro. Gruparea lui Veaceslav Secrieru, care făcea parte din reţeaua moldoveanului Ion Guşan, zis "Nicu Patron", era formată din 30 de persoane, cetăţeni moldoveni, ucraineni şi români. DIICOT a arătat că interlopii puseseră la punct o reţea naţională de fabrici clandestine de ţigări, cu utilaje aduse din Rusia şi Moldova. Liniile ilegale de producţie şi ambalare au fost amplasate în Dâmboviţa, Harghita, Vâlcea, Neamţ şi Suceava. Cu toate acestea, Veaceslav Secrieru a fost achitat.

• Cea mai mare moschee din Europa creştină se ridică la Bucureşti

Un centru cultural grandios se va ridica în inima Bucureştiului, pe o suprafaţă de 11.000 metri pătraţi. Edificiul va aparţine Muftiatului Cultural Musulman din România, care a primit terenul prin Hotărâre de Guvern, la finele lunii mai. Terenul este situat pe Bulevardul Expoziţiei din Bucureşti, lângă Romexpo, şi are o valoare de inventar de 17,2 milioane lei. Activul s-a aflat în administrarea Regiei Autonome de Administrare a Patrimoniului Protocolului de Stat, fiind acum trecut în cea a Secretariatulu de Stat pentru Culte. În locul unui complex rezidenţial la care visau samsarii imobiliari, aici va fi construit un centru cu identitate spirituală, care are un scop bine definit. Pe lângă moscheea pe care muftiatul o plănuieşte a fi cea mai mare dintr-o capitală europeană (exceptând Istanbulul), în centrul musulman vor funcţiona o bibliotecă ştiinţifică în care să se regăsească publicaţii autorizate, precum şi săli de curs în care imamii să predice învăţătura Coranului.

• ANALIZĂ Ce poate face statul cu excedentul de 6 miliarde de lei

Statul putea construi peste 130 de kilometri noi de autostradă cu banii jos cu excedentul bugetar de 6 miliarde de lei înregistrat în primele patru luni, putea construi peste 260 de spitale sau 1.300 de şcoli, potrivit calculelor "Adevărul". În schimb, statul a preferat ca banii să ajungă în consum şi să reducă TVA pentru mâncare la 9%, măsură intrată în vigoare de la 1 iunie. Alternativ, Guvernul ar fi putut achita jumătate din contravaloarea lucrărilor la Autostrada Comarnic-Braşov, o cincime din reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sau ar fi construit cu banii jos termocentrala pe lignit de la Rovinari sau hidrocentrala pe pompaj de la Tarniţa, fără a mai fi nevoie de investitori chinezi.

• Milioane de euro la halbă: Ce nu vor să spună berarii despre reţeta lor de succes

Piaţa românească a berii a scăzut anul trecut cu 8,6%, la 14,9 milioane de hectolitri. Cu toate astea, business-urile berăriilor tematice nu au fost afectate de acest regres. Dimpotrivă. În ultimii ani, numai în Bucureşti s-au dezvoltat mai multe business-uri cu berării tematice. Dacă în urmă cu 10 ani se vorbea doar de Caru' cu Bere, Beker Brau sau de Berăria Germană Bragadiru, în ultima perioadă au apărut pub-uri noi de genul Berăria H sau Hanu' Berarilor. Majoritatea acestor berării au o strategie comună: contractele cu microberării sau producători consacraţi şi/sau producţia proprie. Practic, mărcile proprii sunt cele care scot aceste pub-uri din tiparul berăriei de colţ de stradă, cu atât mai mult cu cât clienţii sunt atraşi şi de programele artistice sau serile tematice propuse de fiecare în parte.

• Impozitarea bacşişului, eliminată în Camera Deputaţilor

Deputaţii au abrogat, miercuri, cu 289 voturi "pentru" şi două abţineri, impozitarea bacşişului, eliminându-se prevederea ca sumele înregistrate din bacşiş să figureze în contabilitate şi evidenţierea lor să se facă pe un bon separat. Camera Deputaţilor era for decizional, legea urmând să ajungă la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis. Astfel, deputaţii au eliminat din Ordonanţa de urgenţă 8/2015 definiţia bacşişului, precum şi interdicţia operatorilor economici să condiţioneze sub orice formă livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului. De asemenea, a fost abrogată şi prevederea ca suma de bani din bacşiş să se justifice prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale şi se evidenţiază pe un bon fiscal distinct.

• BANCHERUL

• Romania va avea cea mai mare creştere a creditării din Europa de Est in următorii patru ani

După câţiva ani de restructurare, băncile romaneşti sunt acum bine pregătite pentru a-si majora substanţial volumul de credite, datorita dobânzilor mici si a creşterii economice, apreciază analiştii Raiffeisen Bank intr-un raport despre pieţele bancare din Europa Centrala si de Est. Ei considera ca in următorii patru ani (2015-2019), creditarea din Romania va creste cel mai mult dintre tarile din regiune, cu o medie anuala de 12,4% in moneda naţională si 14,2% in euro. Comparativ, in Polonia volumul de credite este estimat sa avanseze cu 8,8% in zloţi si 11,2% in euro, in Ungaria cu 6,8% in forinţi si 8% in euro, in Cehia cu 6,6% in coroane si 9,3% in euro, iar in Bulgaria cu 3,8% in leva si euro. Volumul total de credite din sectorul bancar romanesc ar urma sa se majoreze, astfel, in următorii patru ani, cu nu mai puţin de 44 de miliarde de euro, adică aproape cat stocul actual de credite, in valoare de 48 miliarde euro, conform calculelor Raiffeisen Bank.

• Ioan Mihail Anca este noul director general la Banca Feroviara, in locul lui Petre Tulin

Petre Tulin a plecat de la conducerea Băncii Feroviare, banca pe care a condus-o încă de la înfiinţarea sa de către omul de afaceri Valer Blidar, la finalul lui 2009, preluând din luna iunie funcţia de director adjunct al Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDB), conform unui anunţ publicat de instituţia care garantează depozitele in bănci in limita plafonului de 100.000 de euro pentru fiecare deponent in fiecare banca. Banca Feroviara nu a anunţat despărţirea de Tulin. De asemenea, banca a fost părăsita si de directorul general adjunct Cornel Benchea, care a fost aprobat de BNR la conducerea Feroviara in urma cu doar un an, in aprilie 2014. Locul lui Tulin a fost preluat de fostul director general adjunct, Ioan Mihail Anca, venit in vara anului trecut de la Intesa Sanpaolo Bank, in locul lui Vladimir Şelaru, care la rândul sau a rezistat doar doi ani la Feroviara. In aceste condiţii, noul director general al Feroviara nu mai are niciun director adjunct, fiind deocamdată singura persoana din conducerea băncii.

• CURIERUL NATIONAL

• Deutsche Bank - călcată de procurori

Cea mai mare bancă privată din Germania este acuzată de manipulare a ratelor de referinţă ale dobânzii în interes propriu şi instrumente derivate, evaziune fiscală şi spălare a banilor. Acţiunea derulată de cei 30 de ofiţeri de poliţie a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al băncii, cu precizarea că s-a avut în vedere obţinerea de probe în legătură cu anumite operaţiuni cu valori mobiliare efectuate de clienţi. Ofiţerii de poliţie germani au descins marţi dimineaţă, în 10 maşini la sediul Deutsche Bank din Frankfurt, acţiunea fiind derulată la cererea procurorilor din Wiesbaden, un oraş la vest de localitatea unde cea mai mare bancă germană privată îşi are sediul, a informat ieri Deutsche Welle. Deutsche Bank se confruntă de ceva timp cu o serie de probleme juridice, fiind suspectată de manipulare a ratelor de referinţă ale dobânzii în interes propriu şi instrumente derivate, evaziune fiscală şi spălare a banilor. Nu mai departe de sfârşitul lunii aprilie, Deutsche Bank a fost amendată cu 2,2 miliarde euro pentru implicarea sa în manipularea ratelor dobânzilor Libor.

• Bobby Păunescu cumpără studiourile Media Pro

Central European Media Enterprises, compania care deţine postul de televiziune PRO TV, vinde studiourile Media Pro din Buftea, către omul de afaceri Bobby Păunescu. Vânzarea Studiourilor MediaPro este într-o fază avansată a procesului. Reprezentanţii CME - Central European Media Enterprises au ajuns la un acord de principiu cu un parteneriat din care fac parte Bobby Păunescu şi mai mulţi oameni de afaceri americani. Potrivit unor informaţii din interiorul Studiourilor Media Pro, compania din Buftea mai poate semna, în prezent, doar contracte care au termene până la începutul lunii august, scrie Paginademedia.ro. Preluarea este negociată de un parteneriat din care fac parte Bobby Păunescu şi câţiva oameni de afaceri din zona producţiei de film. Printre aceştia, reprezentanţi Film Finances, companie care se ocupă cu asigurarea producţiilor cinematografice independente.

• Noua ambiţie a Chinei de a deveni un gigant al sporturilor de iarnă

Preşedintele Comitetului Olimpic Chinez (COC) a declarat marţi că licitaţia ca Beijing să organizeze Jocurile Olimpice de Iarnă din 2022 va creşte entuziasmul chinezilor de a se angaja în sporturile de iarnă în întreaga Chină, şi chiar şi în Asia. La Muzeul Olimpic din Lausanne, preşedintele COC, Liu Peng a introdus dezvoltarea sporturilor de iarnă din China într-un briefing cu membrii Comitetului Internaţional Olimpic (CIO). "Sporturile de iarnă au avut o istorie lungă, de o mare popularitate şi un viitor luminos în China. Jocurile Naţionale de Iarnă au loc în China, la fiecare patru ani, iar a 13-a ediţie a Jocurilor de Iarnă va fi organizată anul viitor", a spus Liu, potrivit Xinhua. Liu a spus membrilor CIO că în ultimii ani China a găzduit cu succes două ediţii ale Jocurilor Asiatice de Iarnă, un "Winter Universiade" şi multe campionate sportive internaţionale şi continentale de iarnă.

• Capitalizarea bursieră a companiilor de la BVB a depăşit 150 mld. lei în luna mai

Capitalizarea bursieră a tuturor companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), inclusiv a celor internaţionale, a depăşit 150 miliarde lei (aproape 34 miliarde euro), în luna mai, pentru prima dată în istoria BVB. Cel mai ridicat nivel a fost înregistrat pe 19 mai, când capitalizarea a fost de 150,7 miliarde lei (33,9 miliarde euro). La finalul lunii mai, capitalizarea bursieră a fost de 150,1 miliarde lei (33,8 miliarde euro), cu aproape 3% peste nivelul înregistrat la sfârşitul lunii aprilie. Capitalizarea bursieră a companiilor româneşti listate la BVB a scăzut uşor la 84,6 miliarde lei (19 miliarde euro), de la 84,9 miliarde lei (19,2 miliarde euro). Aproape 61% din valoarea tranzacţiilor cu acţiuni realizate în luna mai a fost asigurată de acţiunile Electrica (15,29%), Fondul Proprietatea (14,25%), Banca Transilvania (11,7%) SIF Moldova (9,93%) şi Transelectrica (9,4%).

• EVENIMENTUL ZILEI

• ORDINUL 666. Poliţiştii roagă cetăţenii să stea în case între orele 22.00-6.00 fiindcă ei nu lucrează

În oraşul Satu Mare, acolo unde nu a fost prins, nici până astăzi, criminalul actriţei Gabriela Dorgai, ucisă pe 20 noiembrie, anul trecut, comisarul şef Florentin Vlad, şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) a dat o dispoziţie controversată ce poartă, parcă, un număr predestinat: 666/23.03.2015. Dispoziţia "blestemată" a fost emisă în aceeaşi lună în care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a percheziţionat sediul Poliţiei. Recent, adjunctul IPJ Satu Mare, Liviu Tăut, a fost pus sub învinuire pentru luare de mită. După emiterea ordinului, pe 10 mai, două fetiţe gemene, nou-născute, au fost găsite înjunghiate într-un tomberon din municipiu. Ucigaşul nu a fost găsit. Pe 24 mai, sătmăreanul Marcel Nagy, din localitatea Giungi, şi-a ucis părinţii şi 35 de găini din gospodărie apoi a vrut să se sinucidă. În ciuda acestor orori sau fapte reprobabile, prin ordinul semnat de comisarul şef Florentin Vlad toţi poliţiştii de la judiciar - care instrumentează dosare penale de furturi, tâlhării, violenţe, înşelăciuni etc. - lucrează doar de luni până vineri, între orele 8.00 şi 16.00.

• Vicepreşedintele de la Prahova, reţinut în dosarul Iulian Herţanu

Directorul general al SC Hidro Prahova, Adrian Semcu (ex -PNL), fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, a fost reţinut miercuri de procurorii DNA Ploieşti pentru trafic de influenţă. În dosar a fost reţinut şi Gheorghe Boeru, reprezentant al SC Romair Consulting SRL, pentru dare de mită, cumpărare de influenţă şi evaziune fiscală. Cei doi vor fi prezentaţi joi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. În dosar, se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de Iulian Herţanu, Vladimir Ciorbă, Mihail Coman, Liviu Munteanu, Mircea Cosma, Vlad Cosma, Sebastian Ghiţă, Ilie Drăgan, Iuliu Roman şi Cristian Ionuţ Ionescu, pentru infracţiuni de corupţie şi asimilate corupţiei. În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii.

• Iohannis a câştigat procesul cu ANI

Curtea de Apel Alba Iulia a admis, ieri, contestaţia formulată de Klaus Iohannis şi a anulat raport ul de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, privind un posibil conflict de interese. Soluţia poate fi atacată la Curtea Supremă. În august 2013, ANI l-a acuzat pe Iohannis de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă şi penală, întrucât acesta a semnat, la data de 23 decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Municipiului Sibiu şi Tipografia Honterus SRL. Firma era deţinută de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). Iohannis a deţinut funcţia de preşedinte al FDGR în perioada 2002 - 2013.

• Producţia agricolă 2015 aminteşte de cumplitul an 2001

Circa 50% din recolta de primăvară este deja compromisă, iar dacă nu plouă curând aproape 70% din recolta din zona Moldovei va fi distrusă. Fermierii speră ca măcar să încaseze asigurarea, acordată însă doar în caz de grindină şi mai puţin pentru secetă. Dacă nu plouă în circa 10 zile, 70% din recolta din zona Moldovei va fi compromisă, au declarat pentru EVZ reprezentanţi din domeniul agricol. O estimare mai exactă se poate face după data de 25 iulie, a declarat, pentru EVZ, Adrian Rădulescu, unul dintre fermierii care exploatează cele mai mari suprafeţe agricole, respectiv 1.600 de hectare. "Deja culturile din zona Moldovei sunt distruse în proporţie de peste 50%, mai ales cele din zona Vrancea- Galaţi în nord", a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, pentru EVZ.

• JURNALUL NATIONAL

• Luptă pentru generaţia nouă de baroni locali

Bătălia pentru fiefurile marilor baroni locali a început cu un an înainte de alegerile locale din 2016. Tradiţia se va rupe în multe dintre feudele unde până mai ieri au domnit nume glorioase, după intervenţia procurorilor DNA. Anchetele DNA şi ANI au compromis nume uriaşe de baronil locali care au stăpânit judeţele şi aşezările patriei din cele mai vechi timpuri. Unii dintre ei, cu decenii întregi de domnie, au ajuns după gratii sau în arest la domiciliu în urma problemelor cu legea şi au lăsat în urma lor un vid de putere. În teritoriu a început deja lupta pentru stabilirea moştenitorilor unor nume celebre ca Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu, Mircea Cosma, Gheorghe Nichita sau Marian Vanghelie. La Constanţa, bătălia este una acerbă. Radu Mazăre l-a desemnat urmaş pe Decebal Făgădău, preşedintele organizaţiei municipale a PSD. Liberalii vor şi ei puterea la malul mării, după 15 ani de domnie a fostului primar.

• Ioan Rus: Contractul pentru autostrada Piteşti-Sibiu ar putea fi semnat vineri! În iunie, dăm drumul la Bucureşti-Braşov

Contractul pentru autostrada Piteşti - Sibiu se va semna vineri, a anunţat, miercuri seară, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, la un postul de televiziune. "Vineri, poimâine, cred că se va putea semna contractul şi după aceea urmează un montaj financiar pe treaba aceasta, după ce durează un an de zile studii geo etc., etapizarea lucrărilor pe tronsoane, astfel încât să începem din multe puncte simultan. S-ar putea ca să începem partea în care nu avem nevoie de atâtea studii geo. Este o porţiune de la Sibiu spre munte şi de la Piteşti spre munte în care am putea începe mai repede lucrările decât în interiorul defileului sau chiar în interiorul strict montan. Dar acolo mai avem de lucru. Vineri se semnează contractul şi considerăm problema încheiată că, odată începută, cineva o va şi termina. Că noi, că următorii...", a spus Rus.

• NATIONAL

• "Troll"-ul Serviciilor! Zeci de politicieni si demnitari, victime colaterale ale moţiunii de cenzura

Cuvântul "troll" provine din limba engleza, de la trolling, o tehnica de pescuit ce implica întinderea unei momeli si plimbarea acesteia dintr-o barca aflata in mişcare. Astfel ca, pentru cunoscătorii sistemului, un "troll" este un provocator aparent fără cauza, care lansează o discuţie cu scopul de a recrea un conflict de idei sau de interese. Este o modalitate deja consacrata, lesne de folosit de catre serviciile secrete, care însă s-ar putea dovedi nimicitoare pentru nenumăraţi politicieni romani si "săgeţile" acestora care, in aceste zile, aţâţaţi de fantasmele de mărire, au muscat aceasta momeala provocatoare. Structurilor de informaţii li s-a oferit astfel o şansa nesperata de a se apropia de reţele transpartinice de influenta si de nenumăraţi politicieni, demnitari sau înalţi funcţionari care, de la lansarea cruciadei anticorupţie de către oamenii Laurei Codruţa Kovesi, se retrasesera într-o adevărată carapace a autoizolării.

• Baronul Marian Petrache s-a căsătorit in secret

Marian Petrache, Secretar General al Partidului National Liberal, Preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov, dar si unul dintre apropiaţii preşedintelui Klaus Iohannis, s-a căsătorit, in week-end-ul trecut, in mare secret. Preşedintele Iohannis a fost invitat la petrecere, dar recentele evenimente l-au reţinut la Cotroceni. Naşi au fost, evident, tot din familia naţional-liberala, familia Culeafa, Emma si Mihai. Si Mihai Culeafa este recunoscut ca un om politic influent, cu multe interese in zona, mai ales in Pantelimon.

• Gorghiu: Ne baga pumnul in gura

Cu sprijinul primarului Sorin Oprescu, pesediştii i-au alungat pe liberali din zona Palatului Parlamentului. In aceste condiţii, peneliştii au anunţat ca renunţă la mitingul anti-guvernamental pe care intenţionau sa-l organizeze. Gratie prieteniei cu domnul Oprescu, pesediştii au primit pentru contramanifestaţia lor toata zona de intrare in Parlamentul României, iar noi un perimetru nu foarte confortabil si atrăgător (trotuarul din zona Hotelului Marriott - n.r), a reclamat copreşedintele PNL Alina Gorghiu. Deranjata de aceasta mişcare, şefa liberalilor i-a acuzat pe social-democraţi ca încalcă dreptul la libera exprimare. Am decis sa nu fim parte la nişte manifestări care sa aducă aminte de 1990, ca despre asta este vorba. PSD face ce stie cel mai bine, adică contramanifestaţii, contra mitinguri si nu am dori sa aibă vreun roman de suferit indiferent pe cine susţine", a explicat copreşedintele PNL Vasile Blaga.

• PUTEREA

• Mită pentru televiziuni. Victor Ponta dă 15 milioane de euro din banii publici acoliţilor de pe "sticlă"

Urmărit penal de DNA, şi asaltat de cei care îi cer demisia, în frunte cu preşedintele Iohannis, premierul Victor Ponta găseşte totuşi timp să-şi recompenseze aliaţii aflaţi "pe sticlă", evident cu gândul la bătăliile electorale care vor urma. Aşa se face că Guvernul a aprobat miercuri, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, acordarea unui ajutor de stat de 15 milioane de euro pentru posturile tv "care produc şi difuzează emisiuni cu specific de informare, educare şi cultural de interes public". În comunicatul de presă al Guvernului nu se precizează cine anume va decide destinaţia banilor şi spre ce televiziuni anume se vor duce fondurile. Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este 1 iulie 2015 - 31 decembrie 2016, însă aceasta va putea fi prelungită. Practic, ajutorul de stat care va fi împărţit de Ponta acoperă anul pre-electoral şi anul electoral 2016. Asta dacă nu cumva "belelele" penale ale premierului vor duce cumva la alegeri anticipate.

• La Uzina de Reparaţii a RATB se lucrează sub capacitate din lipsa fondurilor

Primul tramvai cu aer condiţionat va circula prin Capitală din această toamnă, a anunţat directorul Uzinei de Reparaţii a RATB. Acesta va fi unul din cele trei tramvaie produse în uzină, care, din lipsa finanţării, lucrează mult sub capacitate. Deşi uzina poate produce tramvaie moderne la 60% din preţul marilor firme de profil, din cauza subfinanţării nu face faţă nici necesarului intern. Uzina de Reparaţii a RATB este una vie, ea are capacitate de producţie între 16 şi 18 tramvaie pe an. Din cauza subfinanţării din ultima vreme, de la 3 mii de angajaţi a ajuns la puţin peste 800 de oameni. Cu o vechime de peste un secol, uzina este şi muzeu. Aici se pot vedea primele cinci hale de cărămidă, construite în 1912, care serveau ca depou, dar erau şi grajduri pentru caii care tractau primele vagoane ce au circulat prin Bucureşti.

• ROMANIA LIBERA

• PONTA, bomba din dosarul de la Prahova "Herţanu-Ghiţă-Cosma"

Numele lui Victor Ponta şi Crin Antonescu apar într-o serie de interceptări din dosarul de corupţie al lui Iulian Herţanu, arestat preventiv pentru fraudarea de fonduri europene la Comarnic-Prahova, dosar în care au mai fost inculpaţi deputatul PSD Sebastian Ghiţă, fostul preşedinte al CJ Prahova, Mircea Cosma, şi fiul acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma. Rezumând, în prima parte a dosarului este "gruparea PSD", iar în partea a doua din dosar este "gruparea PNL", în care Adrian Semcu a fost reţinut aseară. Cele două grupări radiografiază modul în care USL împărţea banii publici prin contracte de achiziţii publice. Contractele au fost câştigate de firme clientelare, între care de la gruparea PSD - SC Grossman Engineering a cumnatului premierului Victor Ponta, iar de la gruparea PNL- SC Romair Consulting SA. Din plăţile primite prin derularea contractelor, 10% ajungea la liderii celor două partide componente al USL

• Penalii din Parlament care fac legi în interes propriu

Un vot precum cel de marţi, din Camera Deputaţilor, când 231 de aleşi au blocat urmărirea penală a premierului, este de neînţeles pentru majoritatea oficialilor europeni şi americani. Totuşi, "performanţa" tipic românească poate fi explicată dacă ne uităm la câteva cifre: din cei 555 de senatori şi deputaţi, 75 sunt urmăriţi penal, trimişi în judecată sau condamnaţi. Lor li se vor adăuga alte câteva zeci din "lotul 145". Deputatul PSD de Olt Daniel Bărbulescu este cel care a adăpostit în propria casă seiful, lingourile din aur şi câteva dintre tablourile ex-ministrului Darius Vâlcov, trimis în judecată pentru mai multe fapte de corupţie. Bărbulescu, scăpat de urmărire penală în dosarul prietenului şi naşului său doar pentru că a furnizat procurorilor informaţii şi probe, nu s-a sfiit în mai anul trecut să depună un proiect de modificare a Codului de Procedură Penală astfel încât să fie urgentată eliberarea condiţionată.

• Marea delăsare de pe litoral

Deşi sezonul estival a început oficial pe 1 mai, litoralul nu este nici în acest moment pregătit să primească turişti. Cine vrea să meargă la mare trebuie să facă plajă printre utilaje şi lucrări neterminate. Câţiva muncitori care stau la terase, angajaţii unor hoteluri care au grijă de gazonul din faţa clădirii şi câinii fără stăpân sunt singurele semne de viaţă în staţiuni. Pentru cine doreşte linişte deplină şi senzaţia de a fi aproape singur pe pământ, sudul litoralului nu trebuie ocolit. Vremurile în care Neptun şi Olimp erau cele mai căutate staţiuni de pe litoral au apus demult. Acum, pe strada principală din Neptun, altădată plină-ochi, nu mai trece decât rar câte un biciclist. Ambele staţiuni se confruntă cu problema hotelurilor părăsite de ani de zile şi a ruinelor pentru care nicio administraţie locală nu a găsit soluţii. Complexul Panoramic-Amfiteatru-Belvedere, unde românii nu aveau loc de străini, în anii '70, este şi acum închis.

• ZIARUL FINANCIAR

• BNR a recrutat un bancher de 41 de ani care să conducă cea mai nouă divizie, de gestionare a reorganizării băncilor cu probleme

Emil Vonvea, 41 de ani, care a ocupat în ultimii trei ani funcţia de director general adjunct al Garanti Bank, va prelua de la 1 iulie funcţia de director al direcţiei de rezoluţie bancară din cadrul Băncii Naţionale. El s-a întors astfel la BNR, instituţie în care a mai lucrat la începutul carierei şi unde a petrecut 11 ani, după o experienţă de cinci ani într-o bancă comercială. Rezoluţia bancară reprezintă procesul de reorganizare a unei bănci cu probleme, prin care se urmăreşte menţinerea stabilităţii financiare şi continuarea activităţii băncii, proces gestionat de o autoritate de rezoluţie. Vonvea a lucrat pentru Garanti în perioada 2010 - 2015, unde a ocupat iniţial poziţia de director guvernanţă corporativă (în intervalul ianuarie 2010 - decembrie 2011), iar apoi a fost promovat ca director general adjunct al băncii, funcţie pe care a ocupat-o până la începutul acestei luni.

• Analişti: Piaţa locală de soft va ajunge la 3,8 mld. euro în trei ani, dar potenţialul e dublu

Piaţa locală de software şi servicii IT a ajuns anul trecut la o valoare de 2,42 mld. euro, în creştere cu 13% faţă de 2013, însă potenţialul industriei de profil este mult mai mare, existând cerere pentru a ajunge la venituri de 6-7 mld. euro în următorii 3 ani, însă nu şi resursele necesare pentru realizarea acestora, consideră Eugen Schwab, vicepreşedinte în cadrul companiei de cercetare de piaţă Pierre Audoin Consultants (PAC) pentru România şi Europa Centrală şi de Est. "Dacă România ar putea să pună la dispoziţie resursele şi competenţele necesare, ar exista proiecte şi cerere pentru export de 2-4 miliarde de euro. Iar pe piaţa locală, dacă s-ar utiliza fondurile europene corect, transparent şi la întreaga capacitate - care ar putea fi folosite pentru informatizare şi automatizare de procese, pentru transformarea modului în care sunt administrate instituţiile statului, plus fonduri locale publice, s-ar putea ajunge în 2018 la venituri totale de 6-7 miliarde euro, nu de 3,8 miliarde euro".

• Nota de plată pentru autostrăzile construite după Revoluţie: 570 km au costat 14 miliarde de lei

România are o reţea de autostrăzi de puţin sub 700 km, iar şoselele de mare viteză construite după '89 au costat în medie 24 mil. lei pe kilometru. După Revoluţie, doar 570 de kilometri de autostrăzi noi au apărut pe harta rutieră a Româ­niei, iar mare parte dintre aceştia au fost construiţi după in­trarea în Uniunea Europeană, în prin­cipal cu sprijin financiar de la Bruxelles, scrie revista Business Construct în ediţia din luna iunie. În total, tronsoanele de autostradă construite după "89 au costat 14 miliarde de lei, adică aproape 3,5 mi­liarde de euro, dacă se ia în calcul un curs mediu de 4 lei/euro pentru ultimul deceniu, când de altfel au şi fost realizate aceste şosele, arată estimările Business Construct pe baza datelor transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). În total, România are acum 695 de kilometri de autostrăzi, în condiţiile în care la Revoluţie avea deja peste 100 de kilometri.