REVISTA PRESEI 11.07.2015

• ADEVARUL

• Parlamentul grec susţine pachetul dur de reforme şi reduceri de cheltuieli

Guvernul Greciei a trimis către Eurogrup un pachet foarte dur de reforme şi reduceri de cheltuieli în valoare de 13 miliarde de euro, în încercarea de a evita Grexitul şi de a obţine un nou acord de salvare la reuniunea de duminică a liderilor Uniunii Europene, scrie The Guardian. Parlamentul Greciei, întrunit în sesiune extraordinară, a aprobat, în noaptea de vineri spre sâmbătă, propunerea de acord prezentată creditorilor internaţionali, de către guvernul condus Alexis Tsipras, potrivit BBC şi AFP. Prim-minstrul elen s-a lovit la acest vot de opoziţia unor deputaţi chiar din partidul său. Guvernul condus de Tsipras, a obţinut 251 de voturi favorabile dintr-un total de 300 de deputaţi şi astfel poate să meargă cu un mandat reprezentativ la negocierea de sâmbătă cu creditorii ţării (UE, BCE, FMI). Propunerii guvernului de la Atena fuseseră prezentate creditorilor de joi seară.

• Grupare anti-musulmană, cu mii de adepţi, pregăteşte ieşirea în stradă pentru manifestaţii împotriva marii moschei

Contestatarii proiectului de construire a marii moschei de la Bucureşti se organizează pentru primele mişcări de protest, ce sunt preconizate a avea loc săptămâna viitoare. Opoziţia la proiectul de construire a marii moschei de la Bucureşti se organizează. Pe Facebook a fost deja creată pagina comunităţii "Nu vrem mega-moschee în Bucureşti". Aceasta se descrie drept un ONG ce are ca scop oprirea planului de ridicare a centrului musulman. Deschisă la începutul lunii iulie, pagina a strâns deja peste 6.300 like-uri. "Pentru un Bucureşti creştin şi european! Împotriva agresiunii islamice!" este motto-ul grupării virtuale, care pregăteşte acţiuni de stradă împotriva iniţiativei Muftiatului Cultului Musulman din România.

• Un tânăr din Sibiu a ajuns la 10 pe linie după ce teza i-a fost notată din nou

Roman a terminal Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr", una din şcolile de elită ale Sibiului, şi a fost un elev bun pe parcursul tuturor celor patru ani de liceu. A avut medii generale între 9,77 şi 9,90 şi a participat la olimpiadele de limba română. La examenul de Bacalaureat, singura disciplină unde nu a reuşit să ia notă maximă la prima corectare a lucrărilor a fost limba română, unde a primit 9,60. La matematică şi la biologie vegetală şi animală a avut 10. Roman a făcut însă contestaţie la limba română, iar decizia s-a dovedit a fi una extrem de inspirată. După recorectare, a primit şi aici notă maximă şi a ajuns astfel să aibă singura medie de 10 de la examenul de Bacalaureat din acest an în judeţul Sibiu. El s-a concentrat foarte mult în ultimul an, însă pe lângă pregătire nu au lipsit distracţia şi ieşirile cu prietenii. Şi, categoric, spune că a avut şi un pic de noroc. Mai departe, va merge la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din Cluj Napoca.

• Idei de afaceri: culturile de gălbenele pot aduce 1.600 de lei/zi

Cultura de gălbenele este afacerea pe care un mic fermier din Alba a început-o în momentul în care şi-a pierdut locul de muncă. Acum spune mulţumit că a făcut alegerea bună de a investi puţinii bani pe care îi avea într-o exploataţie agricolă de mici dimensiuni, dar de mare viitor. Eugen Olaru este din Ocna Mureş, judeţul Alba, şi a început să cultive gălbenele în 2013 după ce a rămas şomer. Din economiile pe care le adunase aproape o viaţă întreagă s-a hotărât să investească 3.000 de lei în înfiinţarea unei culturi de gălbenele. A procurat sămânţă din Germania şi iniţial a vrut să semene pe un hectar de teren dar s-a limitat la 1.300 de mp "ca să ne convingă cu ochii lui" că afacerea este de succes. Acum cultivă 1500 de mp cu gălbenele şi restul până la un hectar îl are ocupat cu muşeţel, lavandă şi echinaceea. Spune că preţul unui kilogram de gălbenele uscate este de 16 lei, acelaşi preţ fiind valabil şi în cazul cantităţilor mari, de peste 100 de kilograme de flori proaspete. A vândut doi ani la rând şi în Germania cu 9 euro kilogramul, dar acum toată producţie este absorbită de piaţa locală.

• Iohannis îl pune la colţ pe Ponta

Preşedintele Klaus Iohannis a publicat vineri, pe contul său de Facebook, un text în care susţine că a discutat cu premierul pe tema salarizării demnitarilor, iar iniţiativa a aparţinut Guvernului. "Nu pot să accept însă ideea că un Guvern adoptă în mod solidar o anumită decizie, iar apoi prim-ministrul îşi propune să revină asupra ei. Aceasta ar fi o lipsă de coerenţă a actului guvernamental, care pune sub semnul întrebării dacă România mai are sau nu Guvern funcţional", a reacţionat Iohannis. Premierul Victor Ponta a reacţionat şi el pe Facebook şi a spus că ultima sa discuţie cu preşedintele a avut loc la 5 iunie, când i s-a cerut demisia.

• Iohannis întoarce în Parlament Legea pensiilor speciale pentru senatori şi deputaţi

Preşedintele Klaus Iohannis a întors la reexaminare Legea privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prin care "se instituie o indemnizaţie la momentul împlinirii vârstei standard de pensionare, atât deputaţilor şi senatorilor aflaţi în exercitarea mandatului, cât şi celor care au avut calitatea de parlamentar anterior instituirii acestui drept". "Necesitatea reexaminării este motivată, pe de o parte, de caracterul excesiv şi arbitrar al noii indemnizaţii de care ar urma să beneficieze deputaţii şi senatorii, iar pe de altă parte, de faptul că acest drept ar urma să se acorde tuturor parlamentarilor care au săvârşit fapte de corupţie potrivit vechiului Cod penal, precum şi celor al căror mandat a încetat pentru incompatibilitate", se arată în motivarea preşedintelui. Acesta nu este singurul motiv pentru care Iohannis a refuzat să promulge legea.

• Putin critică modul în care UE a gestionat criza elenă, explicând că Atena nu a cerut ajutorul

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a criticat modul în care Uniunea Europeană a gestionat criza datoriilor Greciei, explicând că Guvernul de la Atena nu a formulat nicio solicitare de asistenţă financiară către Moscova. "Atena nu a solicitat niciun ajutor din partea Moscovei", a declarat Vladimir Putin într-o conferinţă de presă organizată în oraşul rus Ufa, unde se desfăşoară reuniunile organizaţiei statelor emergente BRICS şi Grupului de cooperare de la Shanghai. Liderul rus a a criticat modul în care Uniunea Europeană a gestionat în ultimii ani criza elenă. "Sigur, întreaga vină poate fi atribuită Greciei. Dar unde a fost Comisia Europeană când Grecia acumula datorii?!", a întrebat retoric Putin. "Comisia Europeană trebuia să fi ajustat sistemul financiar al Greciei şi datoria suverană elenă înainte de izbucnirea actualei crize. De ce au fost acordate bonusuri şi credite? Sunt lucruri discutabile, iar Guvernul Greciei sigur are ce argumente să aducă în discuţie", a spus Putin.

• Batalioane islamiste ajută Ucraina în războiul cu rebelii din est: "Ne place să ne luptăm cu ruşii"

Chiar şi pentru ucrainenii căliţi de peste un an de război împotriva separatiştilor proruşi, înfăţişarea combatanţilor islamişti, în mare parte ceceni, din oraşele aflate aproape de linia frontului, reprezintă o surpriză, uneori chiar plăcută. "Ne place să ne luptăm cu ruşii", spune un cecen. "Noi mereu ne luptăm cu ruşii". Cecenul dintr-un batalion de musulmani care luptă de partea forţelor guvernamentale ucrainene împotriva separatiştilor proruşi din estul ţării, şi care a preferat să rămână anonim, se află la comanda unuia dintre cele trei batalioane de islamişti, ce numără aproape 30 de unităţi de voluntari care luptă acum pe frontul estic din Ucraina. Batalioanele musulmane sunt trimise în cele mai fierbinţi zone, notează "New York Times".

• EVENIMENTUL ZILEI

• Noul ministru grec de finanţe combate în Parlament criticile că guvernul Tsipras ar fi "capitulat" în faţa creditorilor

Noul ministru grec de finanţe, Euclid Tsakalotos, a prezentat vineri seară - în şedinţa legislativului la care sunt dezbătute ultimele propuneri trimise creditorilor internaţionali - detalii cu privire la această ofertă, el insistând pe diferenţele faţă de propunerile anterioare, respinse de greci prin referendum, relatează agenţiile AFP şi EFE. Ministrul grec de finanţe s-a referit în mod special la restructurarea datoriei Greciei, solicitare pe care premierul Alexis Tsipras a pus accentul în mod deosebit. El a precizat că guvernul de la Atena a cerut ca 27 de miliarde de obligaţiuni emise de statul grec şi deţinute în prezent de Banca Centrală Europeană - unele ajungând la scadenţă vara aceasta - să fie transferate Mecanismului European de Stabilitate (MES), informează Agerpres.

• Traian Băsescu atacă dur: Iohannis -un papagal fără pene- a fost păcălit de Ponta -turcitul şchiop

Majorarea salariilor demnitarilor a devenit subiect de gâlceavă între principalii actori politici ai momentului. Schimburi de replici au curs în cursul zilei de ieri, de la Traian Băsescu la Klaus Iohannis, trecând prin Victor Ponta. Toţi politicienii au simţit nevoia să marcheze acest moment în care se discuta despre majorarea salariilor a 50 de demnitari. Un proiect de ordonanţă de urgenţă care părea să aibă acordul tuturor s-a transformat în câmp de bătălie politică. Traian Băsescu a postat pe Facebook propria sa versiune asupra conflictului dintre premierul Victor Ponta şi preşedintele Klaus Iohannis pe tema majorării salariilor demnitarilor.

• Papa Francis vrea o nouă ordine mondială

Suveranul pontif a criticat, fără să numească expres, organismele financiare internaţionale şi a denunţat goana după bani. Aflat în Bolivia, el a cerut scuze pentru "păcatele" comise de Biserica Catolică faţă de amerindieni. Papa Francisc a cerut joi, în Bolivia, o nouă ordine economică mondială, denunţând un "nou colonialism" al agenţiilor care impun programe de austeritate, şi a făcut apel ca săracii să aibă parte de locuri de muncă, locuinţe şi pământuri. În unul dintre cele mai lungi, pasionale şi cuprinzătoare discursuri ale pontificatului său, Papa de origine argentiniană a cerut de asemenea iertare pentru păcatele comise de Biserica Catolică faţă de amerindieni în cursul "aşa-numitei cuceriri a Americii". El a denunţat goana după bani şi a apreciat că ţările sărace nu ar trebui reduse la furnizori de materii prime şi forţă de muncă ieftină pentru ţările dezvoltate.

• Ministrul german de Finanţe face glume pe tema crizei din Grecia

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, este adeptul uneia dintre cele mai dure linii împotriva Greciei dintre oficialii care reprezintă creditorii acestei ţări. "Zilele astea i-am oferit prietenului meu (secretarul Trezoreriei americane) Jack Lew să luăm noi Puerto Rico în zona euro, dacă Statele Unite sunt dispuse să ia Grecia în uniunea dolarului", a declarat Schäuble joi. Lew "a luat-o ca pe o glumă", a adăugat ministrul german. Potrivit Mediafax, Schäuble a făcut această glumă la Frankfurt, la o conferinţă intitulată "Punct de cotitură în istorie: cum au schimbat crizele sarcinile şi practicile băncilor centrale". Puerto Rico, la fel ca Grecia, se confruntă cu o criză majoră a datoriei. Statul are o datorie în valoare de 73 de miliarde de dolari pe care nu este în măsură să o plătească, a anunţat guvernatorul insulei pe 28 iunie. În prezent, congresmenii americani nu intenţionează să ajute această insulă din Antilele Mari, un teritoriu american neîncorporat, cu statut de commonwealth.

• Putin: "Trebuie să lansăm de anul acesta propriul sistem de carduri bancare de plastic pentru cetăţenii ruşi"

Rusia trebuie să implementeze de anul acesta propriul sistem de carduri bancare, pentru a opri dependenţa de bănci străine, afirmă preşedintele rus, Vladimir Putin, citat de site-ul agenţiei TASS. "Actuala situaţie, în care majoritatea cetăţenilor ruşi folosesc carduri emise de sisteme bancare străine, trebuie corectată. Este anormal ca firme precum Visa şi MasterCard să furnizeze servicii pentru 97 la sută dintre cetăţenii ruşi", a afirmat Putin. "Trebuie să lansăm de anul acesta propriul sistem de carduri bancare de plastic pentru cetăţenii ruşi", a adăugat Putin într-o conferinţă de presă organizată în oraşul rus Ufa, unde s-au desfăşurat reuniunile organizaţiei statelor emergente BRICS şi Grupului de cooperare de la Shanghai. "Sistemul va fi creat astfel încât să nu fie folosit doar în Rusia, ci şi în străinătate", a adăugat preşedintele Rusiei. Vladimir Putin a subliniat că Rusia se va inspira din sistemele de plată implementate de ţări precum Japonia şi China, informează Mediafax.

• JURNALUL NATIONAL

• Problema creditelor în franci, încă fără soluţie

Situaţia clienţilor cu credite în franci elveţieni este departe de a fi clarificată. În lipsa unei legi a conversiei creditelor din valută în lei, băncile folosesc orice mijloace ca să nu le reducă nivelul ratelor. Ca urmare a acestei reticenţe a băncilor, Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului a început, săptămâna aceasta, un control tematic (privind măsurile de reglare a deficienţelor) la băncile care au acordat credite în franci elveţieni. Cătălin Voivozeanu, reprezentantul Asociaţiei Utilizatorilor de Servicii Financiare (reprezintă 1.500 de persoane), susţine că, pentru a rezolva situaţia celor cu credite în franci elveţieni, băncile discută doar variantele individuale propuse de ele şi că singura soluţie ar fi adoptarea unei legi de conversie a creditelor din valută în lei, prin care băncile implicate să îşi asume o parte din vină pentru creditarea din 2006-2008 şi să împartă o parte din povara creditului.

• O autostradă începe cu unul, două sau... trei studii

Autorităţile române inaugurează sâmbătă, cu mare tam-tam, 10 kilometri de autostradă, începuţi din 2011 şi un punct nou de control la frontieră, Nădlac-Nagylak. E bine să ne bucurăm, căci nu se ştie când se vor mai da în folosinţă alţi noi kilometri de drumuri rapide. Master Planul de Transport, atât de discutat, prevede construcţia a 1.300 de kilometri de autostradă până în 2020. Însă documentul final nu s-a întors semnat de la Comisia Europeană. În aşteptarea Master Pla nului, CNADNR a început ope raţiunea de refacere a stu di ilor de fezabilitate. România cheltuie aproape 40 de milioane de euro pentru revizuirea unor studii deja făcute. Fie că au expirat, fie că nu mai coincid cu noua gândire a ministerului, primele studii de prefezabilitate şi fezabilitate nu au fost altceva decât bani aruncaţi pe fereastră. Doar pentru Autostrada Sibiu-Piteşti, CNADNR a atribuit anul acesta un contract în valoare de 7 milioane de euro pentru refacerea studiului de fezabilitate, asta după ce primul studiu făcut în 2008, cu 3 milioane de euro, a expirat.

• PNL atacă la CCR respingerea urmăririi penale a lui Victor Ponta

PNL atacă la CCR respingerea urmăririi penale a lui Victor Ponta. Sesizarea a fost depusă deja la secretariatul Camerei Deputaţilor. Judecătorii Curţii Constituţionale urmează să fixeze un termen la care să fie judecată speţa, scrie antena3.ro. Liberalii fac această cerere din mai multe motive. Ei spun că raportul Comisiei Juridice a fost unul ambiguu, la fel ca şi regulamentul Camerei Deputaţilor.

• 3.000 de LOCURI DE MUNCĂ pentru români, în ISRAEL

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă continuă, prin intermediul structurilor sale teritoriale, procesul de înregistrare a persoanelor care doresc să ocupe un loc de muncă în domeniul construcţiilor în Israel. Angajarea se va face în baza Protocolului privind recrutarea muncitorilor români pentru lucrări temporare în domeniul construcţiilor în statul Israel, încheiat la 24 iunie 2014 între Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice din România şi Ministerul Afacerilor Interne din Israel. Protocolul este pus în aplicare de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din România şi Autoritatea pentru Populaţie, Emigrare şi Frontieră din Israel.

• România va primi 9,5 MILIARDE DE EURO din partea UE pentru investiţii

România va primi aproape 9,5 miliarde de euro prin intermediul Programului Operaţional pentru Infrastructură Mare al României (POIM) - perioada 2014-2020, adoptat de Comisia Europeană, pentru investiţii în proiecte de mediu, energie şi transporturi, a anunţat, vineri, într-un comunicat de presă, reprezentanţa din România a CE. "Comisia Europeană a adoptat Programul Operaţional pentru Infrastructură Mare al României (POIM), pentru perioada 2014 - 2020. POIM este un pachet major de investiţii, de aproape 9,5 miliarde de euro din fondurile regionale ale UE, bani ce vor fi investiţi în proiecte de mediu, energie şi transporturi. Programul reprezintă aproape jumătate din cele 23 de miliarde de euro alocate României prin politica de coeziune a UE. Luând în calcul şi cofinanţarea de la bugetul naţional, programul valorează peste 11,8 miliarde de euro dedicaţi creşterii economice şi creării locurilor de muncă", notează sursa citată.