REVISTA PRESEI 11.11.2013

Liberalizarea pieţei de gaze, care duce la scumpiri masive, ar putea fi amânată. Autorităţile române au în vedere "solicitarea decalării termenului de 31 decembrie 2014, prevăzut pentru consumatorii industriali cu o anumită perioadă de timp, până la 12 luni, respectiv 31 decembrie 2015", anunţă într-un comunicat Departamentul pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei. Actuala legislaţie prevede liberalizarea treptată a regimului stabilirii preţului la gaze naturale pentru ca acest preţ să atingă un nivel egal cu preţul gazului din import până la data de 31 decembrie 2018 pentru consumatorii casnici şi până la data de 31 decembrie 2014 pentru consumatorii industriali. Aceste termene au fost asumate de autorităţile române în acordurile cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Autorităţile române "sunt ferm decise să respecte aceste acorduri şi intenţionează să finalizeze procesul de liberalizare până la 1 octombrie 2018 pentru consumatorii casnici şi până la 1 octombrie 2014 pentru consumatorii industriali", dar s-a observat că există şi pericolul destabilizării pieţei.

• Scrisoarea de intenţie cu FMI trebuie renegociată

Investitorii străini sunt speriaţi de "noul val de impozite", iar preşedintele Traian Băsescu avertizează că măsurile angajate de Guvern vor fi "o frână" pentru evoluţia economiei, astfel că acestea trebuie reanalizate. Introducerea impozitului pe construcţii speciale (de la stâlpii de telegraf la staţiile trafo sau hidrocentrale) şi creşterea accizelor cu aproape 5% (când aceste taxe puteau să rămână la fel ca în prezent, datorită unui curs favorabil al leului) au stârnit reacţii vehemente în mediul de afaceri, dar şi unele delimitări, la niveluri mai înalte. Investitorii americani în România, reuniţi în asociaţia AmCham, se arată îngrijoraţi de "noul val de taxe şi impozite", care "a apărut fără consultarea mediului de afaceri", iar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că el nu fusese informat de noul mod de calcul al accizelor, astfel că estimează un impact al acestor taxe în inflaţie mai mare decât cel anunţat iniţial. După toate acestea, chiar preşedintele României, Traian Băsescu, a cerut Guvernului să renegocieze scrisoarea de intenţie convenită cu FMI.

• A 11-a duminică de proteste faţă de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană. Manifestaţia s-a încheiat fără incidente

Capitala s-a transformat, duminică, în scena protestelor, aşa cum se întâmplă de săptămâni bune. Pe lângă manifestaţia celor care cer reintroducerea monarhiei în România, bucureştenii care contestă proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană au organizat un nou protest. După circa şase ore de protest static împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană, oamenii au anunţat că vor protesta şi zilele viitoare. Manifestaţia s-a încheiat fără incidente.

• Fost guvernator al statului Michigan: N-ar fi surpriză ca în spatele protestelor faţă de explorarea gazelor de şist să fie Rusia

Republicanul John Engler, preşedintele Business Roundtable (BRT), asociaţia managerilor celor mai puternice corporaţii americane, a sugerat că în spatele protestelor împotriva gazelor de şist s-ar putea afla interese din Rusia, adăugând că e doar o opinie, fără a deţine dovezi în această direcţie. John Engler, fost senator şi fost guvernator al statului Michigan, a fost invitatul ediţiei de duminică a emisiunii "După 20 de ani", difuzată de Pro TV. "Unii nu acceptă concurenţa din alte surse. Poate fi ridicată şi această problemă. Nu cred că ar fi o surpriză să aflăm că protestul poate fi finanţat de Rusia, care are interese legate de resursele din România. Dar, acestea fiind spuse, există mai multe interese economice. (...) Nu ştiu asta. Doar sugeram că... Şi noi avem proteste legate de protecţia mediului. Nu ştiu dacă oamenii au fost plătiţi sau nu de către cineva. Dar informaţiile de la care au pornit nu sunt întotdeauna fundamentate pe date ştiinţifice", a declarat John Engler.

• Ponta: "Crin Antonescu, dacă vrea să fie preşedinte, trebuie să vorbească frumos cu toţi, în primul rând cu PSD"

Prim-ministrul Victor Ponta, liderul Partidului Social Democrat (PSD), a declarat, duminică seară, la Antena 3, că o posibilă alegere a lui Crin Antonescu în funcţia supremă în stat depinde într-o mare măsură de capacitatea acestuia de a obţine voturi, precum şi să nu "vorbească de rău" PSD, potrivit Mediafax. Victor Ponta a menţionat faptul că o posibilă neînţelegere cu liderul PNL va avea ca efect o susţinere mult mai redusă a acestuia în cursa prezidenţială de anul viitor de către liderii locali PSD. "Dacă Crin va continua să vorbească de rău PSD, probabil că se va întâmpla lucrul ăsta (susţinerea redusă la prezidenţiale - n.r.). Eu sper să nu o facă", a declarat Victor Ponta la Antena 3.

• Dragnea se pregăteşte de alegeri: umflă lefurile primarilor

În timp ce Guvernul pune taxe peste taxe pentru a acoperi găurile din bugetul de stat, vicepremierul Liviu Dragnea se arată mână-largă cu o categorie aparte de bugetari: primarii. La "Atelierele Viitorului", conferinţă organizată de PSD, ministrul Dezvoltării Regionale a venit cu un mesaj-surpriză pentru edili: lefuri mai mari şi schimbarea sistemului de calculare a salariilor în funcţie de numărul locuitorilor din comunele sau din oraşele pe care le administrează. "Vreau ca salariile primarilor să fie mărite, pentru că de cel puţin zece ani se perpetuează o ipocrizie, că primarul se descurcă el, că fură. Cum e posibil să existe o asemenea explicaţie otrăvită? Toţi cetăţenii ar trebui să ştie cu ce vă confruntaţi, care sunt riscurile la care vă expuneţi. Sunt puţini oameni care ştiu câtă răspundere are un primar", a clamat vicepremierul. Promisiunile lui Dragnea nu s-au oprit aici. Cu mai puţin de jumătate de an înainte de alegerile europarlamentare, vicepremierul începe să ungă maşinăria de partid şi îi stimulează pe edili cu bonusuri consistente pentru absorbţia de bani europeni.

• Roşca Stănescu, aproape exclus din PNL

Acuzaţia nefondată a senatorului liberal Sorin Roşca Stănescu potrivit căreia în conturile de campanie ale Alianţei DA, în 2004, ar fi intrat aproximativ 7 milioane de dolari şi care n-ar fi fost declaraţi în anul următor în Monitorul Oficial, s-a lăsat cu urmări politice. După ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a anunţat că datele prezentate de senatorul liberal nu sunt reale, Crin Antonescu, preşedintele PNL, a decis să se debaraseze de Roşca Stănescu şi va propune astăzi excluderea acestuia din partid. "Dacă nu se întâmplă ca, să zicem, Parchetul sau Oficiul pentru Spălarea Banilor să revină asupra anunţului pe care l-au făcut şi să spună < am greşit, nu ne-am uitat bine, documentele sunt autentice >, dacă nu se întâmplă asta, propunerea mea (n.r.- de excludere) rămâne cea pe care v-am spus-o", a afirmat preşedintele PNL. El a ţinut să respingă interpretările lui Roşca Stănescu, precizând că în acest caz nu este vorba de imaginea afectată a PNL.

• Excedentul comercial al Germaniei a atins un nou record în septembrie

Germania a înregistrat un surplus comercial în valoare de 20,4 miliarde de euro în septembrie, cu peste şapte miliarde mai ridicat decât în august. Rezultatele spectaculoase aprind şi mai tare dezbaterea pe tema responsabilităţii Germaniei, cea mai mare şi mai puternică economie europeană, faţă de criza din Uniunea Europeană. Excedentul este explicat printr-o creştere semnificativă a exporturilor Germaniei. Doar în luna respectivă, livrările externe ale Germaniei au atins valoarea de 54,8 miliarde de euro, în creştere cu 5,4% faţă de septembrie 2012. În acelaşi timp, valoarea produselor importate de nemţi a avut o creştere de 2,6%, sugerând o uşoară consolidare a cererii interne. Precedentul record al excedentului comercial înregistrat de Germania fusese stabilit în iunie 2008, cu doar câteva luni înainte de izbucnirea crizei economice mondiale. Între 1993 şi 1999, exporturile Germaniei au crescut cu 3%. Însă între 1999 şi 2003, exporturile au crescut cu 6,5%. Între 2003 şi 2007, după introducerea euro, exporturile Germaniei au crescut cu o rată-record de 9%.

• CAPITAL

• Mai mişcă ceva? Taxaţi-l!

Guvernul declanşează o nouă ofensivă fiscală împotriva contribuabililor, asumându-şi sărăcirea acestora pentru a oferi cadouri bugetarilor, pensionarilor şi primarilor în anul electoral. Reducerea contribuţiilor sociale şi a TVA mai are de aşteptat, deşi Guvernul promisese că va fi aplicată anul viitor. În schimb, pentru companiile româneşti începe calvarul. În următoarele şase luni trebuie să îşi facă reevaluări pentru toate construcţiile speciale, altele decât clădiri din patrimoniu, deoarece va trebui să plătească un impozit de 1,5% din valoarea acestora, în fiecare an. În special în cazul companiilor din energie, efortul va fi uriaş şi neclarităţile numeroase, în condiţiile în care unele dintre aceste construcţii sunt în proprietatea statului, iar modul exact de calcul al impozitului este încă neclar. Companii precum OMV Petrom, Enel sau CEZ România au sute de mii de astfel de construcţii, pentru care au investit sute de milioane de euro, astfel încât în fiecare an ar trebui să se aştepte la plata unor impozite suplimentare de milioane sau zeci de milioane de euro. Deocamdată, însă, niciuna nu face comentarii deoarece nu se cunosc normele de aplicare.

• Succesul ofertei Romgaz provoacă reacţii adverse

Suprasubscrierea peste aşteptări a ofertei Romgaz are parte şi de păreri care nu văd cu ochi buni modul în care a fost gestionată vânzarea, dar declaraţiile vin mult prea târziu pentru a mai putea schimba ceva. Una peste alta, succesul Romgaz este real şi ar trebui luat ca atare. Poate ar fi cazul să se insiste asupra perioadei bune din prezent şi să se grăbească şi cu celelalte listări, Hidroelectrica spre exemplu. Deocamdată, banii scoşi de prin conturi (nu la nivelul suprasubscrierilor, acolo au fost mulţi bani luaţi în credit de la bănci), au ridicat lichiditatea BVB din ultimele şedinţe. Şi ar fi bine, totuşi, să se tragă câteva învăţăminte de pe urma Romgaz, cum ar fi că pe piaţa internă există mulţi bani disponibili, că tranşele pentru investitorii mici ar trebui să fie mai mari şi că trebuie, pentru binele pieţei de capital, atraşi tot mai mulţi investitori de retail.

• CURENTUL

• Guvernul continuă experimentele fiscale pe micile întreprinderi

Guvernul face experimente fiscale pe micile întreprinderi. De la începutul anului, microîntreprinderile sunt taxate în funcţie de veniturile obţinute şi nu dacă sunt profitabile, iar acum vor fi impozitate şi cele care au o cifră de afaceri de până la 50.000 de euro pe an. Practic, acest prag va scădea cu 15.000 faţă de nivelul din prezent. Măsura va împovăra şi mai mult companiile care se luptă acum să menţină pe linia de plutire, avertizează analiştii economici, citaţi de digi24.ro. În goana după cât mai mulţi bani la buget, autorităţile ar putea scădea pragul de la care o firmă este considerată microînreprindere, fiind impozitată ca atare, de la anul. Dacă are venituri de peste 50.000 de euro va plăti 16% impozit pe profit. Acum, pragul este de 65.000 de euro. Proiectul, avertizează consultanţii, va aduce costuri greu de suportat pentru mulţi antreprenori.

• Gabi Firea se dă bine pe lângă Ponta şi Ilici via Daciana Sârbu şi Corina Creţu

Cu o abilitate pe care ar fi gelos până şi fostul ei şef, turnătorul "Felix" Voiculescu, fosta antenistă Gabi Firea îşi croieşte drumul la vârful PSD prin manevre abile ce amintesc mai degrabă de uneltirile şi intrigile de la curte din evul mediul, decât de o practică politică contemporană şi civilizată. Dar provenienţa sa îi explică şi acţiunile. Astfel, Gabi Vrânceanu-Firea-Pandele a anunţat sâmbătă cu emfază că va fi amfitrioana unei noi plecări pe patru ani la Bruxelles pentru doamnele şi amantele din PSD. "Organizaţia PSD Ilfov, condusă de senatorul de Ilfov Gabriela Firea, susţine candidatura pe primele locuri pe lista pentru alegerile europarlamentare din primăvara anului viitor pe europarlamentarele Daciana Sârbu şi Corina Creţu.

• Pamblici Scris de Tia Şerbănescu

PSD şi-a ţinut Consiliul Naţional la Sala Palatului cu 4.000 de delegaţi - simţind nevoia să se laude singur cât este el de mare şi de tare şi cum va câştiga "tot" la anul. E mare, nimic de zis. Păcat că nu-i şi deştept. Aşa că dl Ponta şi-a pus cravata roşie şi a hotărât "să spunem oamenilor ce vom face după 2014, după cei 10 ani ai lui Băsescu, când nu vom mai avea scandaluri şi dosare politice". Vanghelie, cel care-i zicea cândva "maimuţoi implementat" dlui Ponta, a înţeles că acum e planeta maimuţelor: "vreau să tăiem pamblici într-una". Pamblicari ordinari. Fireşte că dl Năstase nu putea lipsi de la paradă: "USL a intrat în zodia căsătoriilor din interes". Iar a confundat intrarea cu ieşirea. Jignit de dl Băsescu care l-a numit (total inelegant) "înaltpreasinucisul", dl Năstase a scos o scrisorică şi pac la Războiul: "am o scrisoare de la dl Băsescu unde-mi scrie că-i e greaţă de el însuşi". Sincer vorbind, acesta ar trebui să fie sentimentul oricărui politician de la vârf. Ştiu ei de ce. Numai că mulţi au greaţă de populaţie.

• CURIERUL NATIONAL

• Scandal fără sfârşit pentru producătorii români

Pesta, aviara, aflatoxina, curcanii cu antibiotice, carnea de cal şi, mai nou, salmonella, toate au adus grave prejudicii producătorilor noştri. Furnizorii români de carne şi produse din carne au fost grav afectaţi de zvonurile nefondate şi neconcurenţiale. În ultimii 10 ani, vânzările au scăzut drastic pe fiecare segment, deşi produsele noastre erau căutate pe piaţa externă datorită raportului calitate-preţ. În ultimii zece ani, producătorii români au avut enorm de mult de suferit din cauza zvonurilor, mai mult sau mai puţin fondate, privind posibile epidemii generate de infestarea cu diferiţi viruşi sau bacterii transmisibile de la animale la om.

• Grecia trăieşte cea mai puternică deflaţie din ultimii 50 de ani

Grecia a înregistrat în octombrie cea mai puternică rată de deflaţie din ultimii 50 de ani, preţurile de consum coborând cu 1,9% în baza anuală, din cauza recesiunii economice, scăderii veniturilor populaţiei şi cererii interne scăzute. Astfel, inflaţia anuală de -1,9% raportată vineri pentru luna octombrie este cea mai scăzută din 1962, potrivit Reuters, preluată de The Guardian. Media estimărilor economiştilor anunţă o scadere de 1,5% a preţurilor de consum. În octombrie faţă de septembrie, preţurile din Grecia au scăzut cu 0,2%, potrivit unui comunicat al Institutului de statistică de la Atena. Alimentele şi băuturile non-alcoolice s-au ieftinit cu 0,3%, îmbrăcămintea şi încălţămintea cu 1,1%, preţurile din sectorul transporturilor au scăzut cu 3,1%, iar serviciile de comunicaţii costă cu 4,3% mai puţin decât cu 12 luni în urmă, potrivit datelor oficiale. Grecia traversează cea mai indelungată recesiune din istoria recentă, economia fiind în contracţie continuu de 6 ani. Şomajul din Grecia a ajuns la 27,6%, iar aproximativ 6 din 10 tineri nu au loc de muncă

• Creşterea accizelor ne poate aduce infringementul

Comisia Europeană ar putea declanşa procedura de infringement împotriva României din cauza indexării accizelor. Decizia politică luată de guvernanţi în urma discuţiilor cu FMI încalcă mai multe Directive europene, precum Directiva 64/2011 privind structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, în vigoare, Directiva 2003/96/EC privind produsele energetice şi Directiva 92/84/EEC privind băuturile alcoolice. Prin urmare, pe lângă faptul că industriile şi consumatorii vor plăti pentru ineficienţă în colectarea taxelor, România riscă să plătească amenzi uriaşe în urma declanşării procedurii de infringement, generate de dorinţa autorităţilor de a colecta cât mai mulţi bani la buget. În plus, potrivit unor surse guvernamentale, reprezentanţii CE care au participat la negocierile cu FMI erau specialişti în macroeconomie, nu de la taxe - reprezentanţi ai DGTAXUD -, care să atragă atenţia asupra acestui aspect.

• Cum se pregătesc retailerii pentru Black Friday

Anul acesta, 29 noiembrie poate fi considerată cea mai aşteptată zi de retailerii electroIT. Black Friday a adus în 2012 vânzări importante pentru magazinele participante, de peste 50 milioane de euro, iar pentru acest an estimările sunt destul de optimiste. Ca şi în anii trecuţi magazinele care au pe rafturi produse electronice şi electrocasnice sunt primele care se aruncă în cursa câştigării unui număr cât mai mare de clienţi, scrie Mediafax. Ideea unei zile în care reducerile se aplică pentru toate produsele de pe rafturi încântă clienţii magazinelor, deoarece, cu reduceri de 30, 40 sau chiar 50%, atât magazinele, cât şi cumpărătorii, reuşesc să iasă în câştig. Pe de o parte, orice client plăteşte mai puţin decât se aştepta pe produsul dorit, în timp ce magazinul care vinde produsul reuşeşte să câştige la cantitatea mai multor bunuri vândute. Cele mai câştigate din afacerea Black Friday sunt magazinele online, deoarece comenzile pot fi făcute cu uşurinţă cu ajutorul paginilor de internet ale acestora.

• Victor Ponta vrea Portul Constanţa pe Bursă

Guvernul are în vedere aducerea la cota Bursei a Portului Constanţa, potrivit ultimelor declaraţii ale primului-ministru Victor Ponta de vineri. Astfel, societatea care operează cel mai mare port al ţării ar urma să aibă un acţionariat mixt, în care investitorii privaţi să fie alături de autorităţile centrale şi locale. "O listăm la bursă, să avem investitori privaţi, să avem participaţie minoritară a Guvernului şi participaţie minoritară a autorităţii locale. Aşa se întâmplă în marile porturi europene şi aşa funcţionează lucrurile bine", a spus Ponta, potrivit Mediafax. Premierul a răspuns astfel la întrebarea dacă Portul Constanţa va trece sub autoritatea Primăriei Constanţa. Bursa ar urma să fie însă o cale adecvată pentru procesul aşteptat de descentralizare.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Ponta a făcut autoportretul viitorului preşedinte al României

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a avut în faţa Consiliului Naţional al propriului partid un discurs de candidat la preşedinţia României, nu de prim-ministru implicat în gestionarea economiei. Cheia discursului lui Ponta în faţa activului PSD se află în mesajul de final: "În fiecare zi voi munci, alături de dvs. , ca să vindecăm şi să liniştim o societate în suferinţa şi sfâşiată de războaiele politice nesfârşite din ultimii zece ani (...). Doar aşa voi lăsa viitorului presedinte PSD şi viitorului prim-ministru un partid şi o ţară mai bună". Prin această declaraţie, actualul lider de partid şi şef al Guvernului anunţă că îşi caută un succesor pentru Palatul Victoria şi conducerea PSD. Numele liderului PNL nu a apărut nici măcar o singură dată în cuvântarea lui Victor Ponta. În schimb, el l-a identificat drept principal adversar pe Traian Băsescu şi le-a promis baronilor PSD, prezenţi la Consiliul Naţional, că-i va scăpa de persecuţiile unei justiţii controlate de actualul şef al statului.

• Tripleta Dan Voiculescu - Sorin Roşca Stănescu - Radu Stroe a încercat o nouă suspendare a Preşedintelui !

Am urmărit cu toţii scandalul iscat de documentele aruncate pe piaţă de senatorul PNL Sorin Roşca-Stănescu potrivit cărora Alianţa D.A. a primit o sponsorizare în 2004 de peste 7 milioane de dolari, de la una din firmele tip off-shore controlate de Sorin Ovidiu Vîntu. Sponsorizare care nu apărea în lista oficială publicată în Monitorul Oficial. De aici concluziona senatorul PNL Sorin Roşca-Stănescu că Traian Băsescu, candidatul la Preşedinţia României al Alianţei D.A., a primit fonduri de campanie ilicite. Urma să asistăm la o nouă tentativă de suspendare a Preşedintelui, de această dată sub pretextul finanţării ilegale a campaniei electorale. O manevră gândită din nou de Dan Voiculescu, sprijinită de Radu Stroe şi operaţionalizată de Sorin Roşca-Stănescu. Iar această concluzie nu reprezintă o ipoteză de lucru, ci o realitate politică confirmată de surse politice şi oficiali din instituţiile Statului.

• JURNALUL NATIONAL

• Scrisoare publică a Jurnalului Naţional către Viviane Reding

Europenii sunt chemaţi anul viitor la alegerile europarlamentare. Rezultatul acestui scrutin va stabili noua configuraţie a Parlamentului European şi, în consecinţă, conducerile politice ale instituţiilor de decizie ale UE. Consiliul European va propune Parlamentului European pe şeful Comisiei Europene, care va fi ales de europalamentari. În consecinţă este foarte important şi pentru alegătorii din România să cunoască aceste mecanisme democratice, să fie edificaţi asupra candidaţilor şi alianţelor politice la nivel UE. De aceea, Jurnalul Naţional începe o serie de scrisori deschise adresate unor politicieni care şi-au anunţat intenţia de a candida pentru funcţiile importante din instituţiile Uniunii Europene. Prima dintre aceste scrisori publice este adresată doamnei Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene, comisar european pentru Justiţie. Jurnalul Naţional adresează Comisarului European întrebări menite să ne arate concepţia unui important politician.

• "Ali Baba din Munchen" trăieşte! Dar nu vrea să vorbească

Descoperirea efectuată la domiciliul lui Cornelius Gurlitt, fiul cel mare al unui negustor de artă al Celui de-al Treilea Reich, este una dintre cele mai importante, în materie de opere jefuite de regimul nazist. Valoarea totală a pânzelor găsite ar putea depăşi un miliard de euro. "Exclusiv: bărbatul de 79 de ani care deţinea 1.406 capodopere de Picasso, Matisse sau Otto Dix este încă în Munchen", titrează revista franceză, care dă lovitura de presă publicând şi o fotografie cu Cornelius Gurlitt. "Presa din lumea întreagă se întreba dacă Gurlit mai este în viaţă. De la percheziţionarea apartamentului său din Munchen, care, în martie 2012 a permis descoperirea uneia dintre cele mai importante comori de artă contemporană - 1.406 tablouri de mari maeştri, precum Picasso, Chagall, Paul Klee sau Max Beckmann - bărbatul părea că s-a evaporat. Săptămâna trecută, procurorul din Augsburg, care se ocupă de acest dosar, admitea în faţa presei că habar nu are unde se află octogenarul", scrie Paris Match.

• Geoană, mesaj către Antonescu despre prezidenţiale: Să nu se trezească unii că aleargă singuri şi ies pe locul doi

Fostul preşedinte al PSD Mircea Geoană a declarat, sâmbătă, la Consiliul Naţional al PSD, că nu există "Românie debilă" decât în "mintea unora", şi i-a transmis, indirect, lui Crin Antonescu, că s-ar putea trezi că aleargă singur şi iese pe locul doi. Mircea Geoană a declarat că social-democraţii au fost corecţi în relaţia cu colegii liberali. "Deşi suntem un partid cu talie dublă faţă de dânşii, am acceptat, pentru a avea această alianţă împreună şi această majoritate, paritate la nivel local şi la nivel de guvernare. Niciun alt partid nu a făcut un astfel de sacrificiu tactic, pentru un scop strategic, cum am făcut-o noi şi conducerea partidului. Am fost şi suntem serioşi şi oneşti şi solidari până la capăt, dar cred că este legitim să cerem acelaşi lucru din partea partenerilor noştri", a arătat Geoană. El a criticat politica liberalilor. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a comentat, sâmbătă, afirmaţiile senatorului PSD Mircea Geoană, apreciind că, într-o reformulare, acesta ar spune că "PSD nu-şi permite să se ţină de cuvânt", fiind vorba despre susţinerea liderului PNL la alegerile prezidenţiale.

• NATIONAL

• Robert Cazanciuc exporta DNA-ul la Bruxelles

In timp ce, la vedere, razboiul pe Justitie seamana deja cu o cafteala de mahala, in realitate lucrurile par sa se fi asezat si aici. Mai mult, cel putin la nivelul reprezentarii internationale, Guvernul nu doar ca nu se dezice de principiul coabitarii, dar chiar il prezinta ca pe asul din maneca. Astfel, intr-o incercare indrazneata de a scapa tara noastra din chingile nemiloase ale MCV-ului (Mecanismul de Cooperare si Verificare), Guvernul Ponta pluseaza, la mai marii Uniunii Europene, tocmai pe activitatea DNA, structura altminteri atat de hulita pe plaiurile mioritice. Si chiar la sfarsitul saptamanii trecute, aflat intr-o vizita discreta la Bruxelles, insusi ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc i-a propus secretarului general al CE, Catherine Day, implicarea Directiei Nationale Anticoruptie in activitatea viitoarelor organe comune de ancheta antifrauda europene.

• Uselistii si-au spalat din nou rufele in public

Atacati in mod constant de partenerii liberali, social-democratii au ratat ocazia de a fi isteti. In loc sa dedice evenimentul maraton pe care l-au organizat promovarii proiectelor cu care se lauda atat, pesedistii au dat-o intr-o balacareala a la Obor cu Crin Antonescu. Social-democratii au vrut sa arate ca sunt o forta, dar au sfarsit prin a demonstra ca sunt multi si...atat. Pentru activul de partid, oamenii carati cu autocarul de prin tara, Consiliul National, cu tot ce a presupus el (Atelierele viitorului, Comitet Executiv, Liga Alesilor Locali), a reprezentat doar o noua excursie in Capitala. Dupa doua zile, oamenii acestia nu au inteles care este mesajul cu care ei trebuie sa se intoarca in teritoriu. Si asta pentru ca argumentele pro-descentralizare/regionalizare si cateva promisiuni aruncate de premier - idexarea pensiilor, cresterea salariului minim pe economie, reducerea CAS - s-au intercalat cu atacurile la adresa dusmanilor: PNL, Crin Antonescu si Traian Basescu.

• Regele Olandei, improscat cu rosii la Moscova

Membri ai miscarii de opozitie Cealalta Rusie au aruncat cu rosii inspre regele Olandei, Willem-Alexander, aflat in vizita la Moscova. Primirea nepoliticoasa a regelui olandez s-a datorat sinuciderii unui activist rus in Olanda, dupa ce n-a primit azil politic. Alexandr Dolmatov a fost retinut intr-un centru de detentie din Rotterdam, dupa ce i s-a refuzat azilul, si urma a fi returnat Rusiei. Dolmatov s-a sinucis in celula. Serghei Aksenov, unul dintre liderii Celeilalte Rusii, a recunoscut ca "afrontul" a fost adus de membri ai miscarii sale, in amintirea lui Dolmatov. Aksenov a mentionat ca cei doi membri care au aruncat cu rosii inspre monarhul olandez, cand acesta se afla in fata conservatorului Ceaikovski, au fost arestati.

• Kerry a incercat sa cumpere cu 3 miliarde de dolari un acord cu Iranul

Dupa trei zile de negocieri intense intre Iran si sase puteri mondiale, in care secretarul american de Stat, John Kerry, a vrut sa "cumpere" semnatura Teheranului, duminica toata lumea s-a dat batuta. Deliberarile s-au incheiat fara a se ajunge la un acord privind programul nuclear iranian, iar presedintele Hassan Rohani a transmis ca dreptul de a imbogati uraniu este "linia rosie a Teheranului". Sambata, chiar au fost la un pas sa se semneze un acord, care ar fi adus Iranului vreo 20 de miliarde prin ridicarea sanctiunilor la aur, produse petrochimice si industria de masini. Iranul insa a cerut un "supliment": sa se ridice si restrictia asupra transferurile bancare impuse bancilor iraniene. Franta a blocat intelegerea "in ultimul minut. Israelul a salutat pozitia Frantei si sustine ca aceasta a platit SUA cu aceeasi moneda pentru stoparea actiunii militare asupra regimului din Siria, cand bombardierele franceze erau gata de decolare de la o baza din Arabia Saudita. Urmatoarea runda de negocieri cu Iranul va avea loc la 20 noiembrie.

• PUTEREA

• Coliziunea cu o maşină înmatriculată la sud de Dunăre, ghinionul maxim pentru şoferi

Şoferii români care au ghinionul să fie loviţi de o maşină înmatriculată în Bulgaria vor constata că nici un service nu le va repara autoturismul pe RCA-ul vinovatului, lăsându-le două opţiuni. Fie păgubitul îşi achită singur reparaţiile, fie intentează proces împotriva companiei de asigurări din Bulgaria, proces ce ar putea dura ani de zile. Aceasta din cauză că majoritatea firmelor de asigurare din ţara vecină nu achită daunele, situaţie care a dus chiar la discuţii în cadrul UE de a exclude Bulgaria din Carte Verde. La ora actuală, aproape nici un service din România nu mai primeşte pentru reparaţii o maşină în baza unui RCA bulgăresc, a declarat pentru cotidianul PUTEREA Cristian Muntean, preşedintele Asociaţiei Societăţilor de Service Auto Independente. Din punctul lor de vedere (n.r., al asigurătorilor bulgari) o asigurare este valabilă doar dacă accidentul a fost săvârşit de proprietarul maşinii în cauză", a spus Cristian Muntean.

• Doi băieţi au ajuns la spital după ce s-au intoxicat cu gaz de sondă

Doi băieţi de 12 şi 14 ani s-au intoxicat cu gaz de sondă în timp ce se plimbau cu bicicletele în apropierea unui parc de sonde din judeţul Dâmboviţa. Ei au fost transportaţi cu ambulanţa, respectiv cu un elicopter SMURD la Spitalul "Grigore Alexandrescu" din Bucureşti, scrie Mediafax. Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Judeţene Dâmboviţa, incidentul a avut loc între localităţile Adânca şi Bucşani, lângă un parc de sonde.

• ROMANIA LIBERA

• Niţă: Există interese externe în blocarea americanilor de la Chevron

Ministrul Energiei, Constantin Niţă (57 de ani), crede că există interese externe în blocarea explorării Chevron de la Pungeşti, amintind că această companie a încheiat, între timp, un contract ferm în Ucraina. În ceea ce priveşte reluarea negocierilor cu Rusia pentru eliminarea intermediarilor din importul de gaz către România, Niţă recunoaşte că "a încercat", dar că "din păcate" nu a reuşit să reia negocierile. În privinţa interconectărilor prevăzute de UE cu ­statele vecine, ministrul Energiei nu prea are cu ce să se laude: în vreme ce Bulgaria nu e interesată, reţeaua de electricitate spre Ungaria e blocată din cauza unor procese de proprietate şi ultimii 8 stâlpi nu pot fi montaţi, iar reţeaua spre Republica Moldova ar trebui să fie gata peste doi ani. Constantin Niţă recunoaşte, pe de altă parte, că îl cunoaşte pe fostul şef al Serviciului Român de Informaţii, Virgil Măgureanu, şi sugerează că el i l-ar fi recomandat pe Ioan Mihăilă.

• Cât e sinecura la Transporturi: 2.000 de euro remuneraţie pe oră muncită lunar

Consilieri personali sau şefi de cabinet din cadrul Ministerului Transporturilor încasează mii de euro lunar, în urma participării lor timp de 1-2 ore la Adunările Generale ale Acţionarilor din companiile subordonate. Membrii Adunărilor Generale ale Acţionarilor (AGA) ce reprezintă interesele capitalului de stat în societăţile comerciale, companiile şi societăţile naţionale ce funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor primesc, cu începere din luna noiembrie, pentru fiecare şedinţă la care sunt prezenţi, o remuneraţie egală cu un sfert din indemnizaţia fixă lunară a directorilor generali. Măsura este prevăzută într-un ordin emis de către ministrul Transporturilor, Ramona Nicole Mănescu, la finele lunii octombrie. Până în vara acestui an indemnizaţia cuvenită pentru participarea la o AGA era cifrată la 1%, nivel stabilit în timpul guvernării PDL. În luna august, Guvernul a adoptat OG 26/2013, care măreşte de 25 de ori această indemnizaţie. Măsura a primit şi aprobarea Parlamentului în luna octombrie.

• Fraudă la vârful Comisiei Europene

Comisarul european pentru Comerţ, Karel de Gucht, a fost acuzat de Fiscul belgian că nu a raportat un venit de 1,2 milioane şi îi se solicită 900.000 de euro despăgubiri pentru impozitele datorate. Nu este pentru prima oară când de Gucht este acuzat de nereguli financiare, în 2008 numele său fiind implicat în afacerea băncii Fortis, care a dus la căderea guvernului belgian. Anul trecut, la începutul lunii decembrie, Comisia Europeană a publicat un Plan de Acţiune pentru întărirea luptei împotriva fraudei fiscale şi evaziunii fiscale, detaliat pe 15 pagini, în condiţiile în care Comisia estima că pe teritoriul UE se pierd, prin evaziune, aproximativ o mie de miliarde de euro în fiecare an. Cum criza economică a dus la exacerbarea sentimentelor antiestablishment şi la ascensiunea partidelor populiste pe un val de acuzaţii de corupţie aduse guvernelor europene, combaterea evaziunii a devenit o chestiune politică sensibilă la nivel european, pe care "tehnocraţii" de la Bruxelles se angajau să o rezolve.

• ZIARUL FINANCIAR

• Preşedintele dă semnalul polarizării în agricultură: 11.600 ferme cu peste 100 ha au jumătate din terenurile agricole

Preţurile mici ale terenurilor accelerează agregarea suprafeţelor agricole: 880 de fermieri cu peste 1.000 de hectare au deja în exploatare 17% din suprafaţa arabilă totală de aproape 10 milioane de hectare a României. Achiziţia a 290 de hectare de teren de către preşedintele Traian Băsescu prin fiica sa Ioana Băsescu vine în condiţiile în care agregarea suprafeţelor din agricultură se accelerează. Cu toate că, aparent, România este o ţară a fermierilor mici, structura proprietăţii agricole arată că 880 de fermieri cu peste 1.000 de hectare au ajuns să lucreze 1,7 mil. hectare, adică 17% din suprafaţa totată de teren arabil de aproape 10 mil. hectare din România. Din cele 880 de ferme, 20 sunt persoane fizice. În medie, fiecare asemenea fermier exploatează aproape 2.000 ha. Dacă limita este coborâtă la 100 de hectare, rezultă că 11.600 de fermieri (2.800 persoane fizice şi 8.800 persoane juridice) exploatează 4,8 mil. hectare, deci aproape 50% din suprafaţa de teren arabil a României.

• Mediul de business contestă majorările de taxe. Ce explicaţii are premierul în faţa investitorilor străini

Noile taxe impuse de către guvernul Ponta din 2014 au stârnit nemulţumirea oamenilor de afaceri din cadrul AmCham (Camera de Comerţ Americană în România), una dintre cele mai puternice şi vocale organizaţii de lobby ale mediului de business, care au spus că astfel de decizii determină "o agravare fără precedent în ultimii 20 de ani a poverii fiscale" suportate de contribuabili. AmCham, care reuneşte 350 de companii cu investiţii totale de peste 10 mld. de dolari pe plan local şi care au împreună 200.000 de angajaţi, a cerut vineri guvernului, printr-un comunicat de presă, să-şi respecte angajamentele şi să nu crească taxele, ci să se concentreze pe combaterea evaziunii fiscale pentru a creşte veniturile la buget. În replică, premierul Victor Ponta a spus că taxele în România sunt, în acest moment, mai mici decât în SUA şi în ţările europene.

• Povestea singurei CET private din Bucureşti, investiţie de 25 mil. euro

Singura CET - centrală electrotermică - privată din Bucureşti este controlată de omul de afaceri Constantin Bucur, care a ajuns în posesia sa în urma privatizării unei fabrici din Bucureşti în a cărei componenţă era, iar în noiembrie 2013 a finalizat o investiţie de 25 mil. euro în modernizarea centralei. Compania Vest-Energo care deţine această centrală are capacitatea de a livra către RADET căldură şi apă caldă pentru 70.000 de locuinţe, adică 5% din Bucureşti. Principalul furnizor de căldură pentru RADET este Electro­centrale Bucureşti, companie controlată de Ministerul Economiei, cu o cotă de piaţă de peste 95%. Anul trecut, Vest-Energo a înregistrat afaceri de 55 mil. lei (12,6 mil. euro) şi un câştig din exploatare de 2,7 mil. lei (625.000 euro), dar rezultatul final a fost o pierdere de 2,3 mil. lei (500.000 euro) din cauza diferenţelor de curs valutar. Constantin Bucur este un apropiat al lui Gigi Becali şi este fostul patron al clubului de fotbal Gloria Buzău.