• ADEVARUL
• Se pune bir pe pensiile nesimţite, dar se micşorează pensiile veteranilor şi ale revoluţionarilor
Pensiile speciale ale magistraţilor, parlamentarilor, diplomaţilor vor suporta aplicarea unei taxe de solidaritate de 90 la sută. Veniturile pensionarilor obişnuiţi vor fi diminuate cu 15%, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă care va fi discutat în Guvern şi care conţine toate măsurile convenite cu FMI.
• De la 10.000 la 2.332 de lei
Un magistrat are o pensie de 10.000 de lei. Din aceşti bani, dacă n-ar fi existat legea specială, el ar fi primit o pensie de numai 2.000 de lei, corespunzător CAS-urilor virate de el la bugetul de asigurări. Pe această sumă se aplică reducerea de 15%, ceea ce înseamnă că rămâne cu 1.700 de lei. Pentru restul de pensie, de 8.000 de lei, care este subvenţie de la stat, pentru care fostul magistrat n-a plătit contribuţii, scăderea este mult mai mare.
• Sindicatele vor impozitare progresivă pe toate salariile, inclusiv de la privat
Sindicatele încă mai speră că vor salva de sub bisturiul guvernanţilor salariile bugetarilor şi pensiile. Bogdan Hossu, preşedintele Cartelului Alfa, a declarat la ieşirea consultărilor care au avut loc ieri la Parlament că organizaţia pe care o reprezintă a făcut mai multe simulări pentru ca salariile să nu scadă, toate, cu 25%.
• Băsescu îi ceartă pe sindicalişti
Preşedintele Traian Băsescu a susţinut ieri că nu-şi asumă decât soluţia asumată de Guvern pentru ieşirea din criza economică, precizând însă că a decis împreună cu premierul ca scrisoarea către FMI să nu fie adoptată de Executiv decât dacă are avizul Consiliului Economic şi Social (CES). Propunerea de a amâna o decizie a Guvernului a venit în cadrul întâlnirii de ieri dintre Cabinetul Boc, preşedinte şi sindicate, iar şedinţa CES va avea loc vineri.
• Faceti pensii din pierderile statului
Regiile şi companiile naţionale sau locale "topesc" anual miliarde de lei, dar sunt scutite de măsurile de austeritate. Dacă societăţile şi regiile de stat şi-ar reduce pierderile, fie şi numai la jumătate, pensionarilor şi şomerilor nu ar mai trebui să li se taie din venituri.
Statisticile oficiale, dar şi calculele contabile mai puţin vizibile arată că în companiile de stat şi în regiile de interes naţional sau local sunt cele mai mari salarii, mai ales la nivelul conducerii acestora.
• Companiile locale de stat se feresc să reducă salariile
IAŞI. Veniturile gunoierilor, intacte. La Salubris SA, nu au fost reduse salariile, însă conducerea renunţă la 40 de angajaţi care aveau contract pe perioadă determinată. Cei 850 de salariaţi de la salubritate câştigă, în medie, 1.000 de lei lunar. În schimb, câştigul salarial mediu de la CET Iaşi este de două ori mai mare decât cel al gunoierilor, iar situaţia societăţii este dezastruoasă, având datorii de peste 20 de milioane de lei.
• Fonduri europene doar cu extras de cont de la bancă
Românii vor putea accesa finanţare de la Uniunea Europeană doar dacă fac dovada clară a capacităţii de cofinanţare. Agenţia de Plăţi nu va mai accepta din partea solicitantului de fonduri doar o simplă declaraţie privind asigurarea cofinanţării. Pentru că mulţi beneficiari de fonduri europene nu au mai dispus de resurse pentru asigurarea cofinanţării la momentul investiţiei, iar asta a determinat rezilierea contractelor deja semnate, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) schimbă regulile.
• CURENTUL
• Post-scriptum, de Tia Şerbănescu
Dan Voiculescu a propus diversificarea CU şi a TVA şi ne-a indicat locul unde se află 40 mld. euro şi de unde-i putem lua: evaziunea fiscală, economia subterană şi contrabanda. Păi sunt deja luaţi - de alţii, lucru pe care somnorosul Vlădescu l-a recunoscut de dimineaţă: "mă simt impotent, această conivenţă între autorităţi şi contrabandişti trebuie să înceteze". Necazul e că nici conivenţa şi nici impotenţa nu încetează la comandă.
• Sindicaliştii lui Vîntu sunt suspectaţi de evaziune fiscală
Compania Global Video Media SA, care deţine 1,2% din acţiunile Realitatea Media, este controlată de fisc, fiind suspectată de o evaziune fiscală în valoare de 1 milion de lei, adică aproximativ 240.000 de euro, reprezentånd impozit pe profit şi TVA în perioada 2007-2008, susţin surse ANAF. O investigaţie HotNews.ro arată că şase lideri de sindicat, care îndeplineau şi funcţia de administratori la Global Video Media, au renunţat în luna aprilie la funcţii, fiind înlocuiţi cu trei cetăţeni moldoveni.
• Senatorii au trecut la secret bijuteriile şi colecţiile de artă de peste 5000 de euro
Senatorii jurişti şi cei din comisia drepturilor omului au dat raport favorabil ieri la legea de funcţionare a Agenţiei de Integritate, însă au operat modificări semnificative. Comisiile de cercetare a averilor pe långă Curtea de Apel au fost eliminate din lege, iar bijuteriile şi colecţiile de artă a căror valoare însumată depăşeşte 5.000 de euro vor rămåne confidenţiale. Principalul actor al modificărilor a fost senatorul UDMR Gyorgy Frunda.
• Gogoşile guvernării Tăriceanu au amplificat criza economică
"Dacă politicile erau mai prudente, în loc să avem deficite mari, am fi avut nişte excedente (...) Atunci cånd au avut loc creşteri masive şi de salarii şi de pensii, care, dacă vă aduceţi aminte, toată lumea spunea că sunt nesustenabile, că nu pot fi aplicate pe termen lung, nu există un fundament economic foarte tare, este clar că ele au produs - dacă îmi permit să spun aşa - nişte gogoşi, care în momentul în care criza aceasta a venit peste noi, ele s-au amplificat", a declarat reprezentantul Romåniei la FMI, Mihai Tănăsescu, la RFI.
• CURIERUL NAŢIONAL
• Drumul spre FMI trece prin CES
Băsescu: Scrisoarea suplimentară către Fond trebuie discutată şi avizată în CES. Agathon (ACPR): Dacă nu trimitem scrisoarea în termenul stabilit nu văd din ce surse se vor plăti pensiile şi salariile. ""O ţară care nu primeşte o tranşă din Acord este expusă unui risc foarte mare"". Reprezentanţii patronatelor au participat ieri la o întâlnire cu preşedintele Traian Băsescu şi cu reprezentanţii Guvernului, partidelor şi grupurilor politice parlamentare, alături de organizaţiile sindicale pentru a analiza măsurile anunţate în vederea respectării Acordului cu Fondul Monetar Inernaţional (FMI).
• Videanu creşte tensiunea proiectelor energetice
În ciuda dificultăţilor financiare prin care trece România, pe de o parte din cauza datoriei către FMI, iar pe de alta din cauza bugetului restrâns, Ministerul Economiei încearcă să realizeze proiectele energetice internaţionale pe care şi le-a asumat. Astfel, începând de astăzi, ministrul de resort, Adriean Videanu va discuta cu oficialii din Georgia şi Turcia urgentarea a trei proiecte energetice, cel privind terminalele de gaz natural lichefiat (proiectul AGRI), cel al cablului energetic submarin cu Turcia şi Nabucco.
• Franks: Guvernul a ales să taie cheltuielile
"FMI a propus măsuri mai echilibrate, iar autorităţile române au ales reducerea cheltuielilor publice". FMI a propus mai multe măsuri de reducere a deficitului bugetar mai echilibrate între creşterea veniturilor şi scăderea cheltuielilor, iar autorităţile române au optat pentru tăierea cheltuielilor, a declarat într-un interviu şeful misiunii Fondului în România, Jeffrey Franks.
• Soluţie de criză: salariaţi de închiriat!
Leasingul de personal, o soluţie de deblocare pentru piaţa muncii, oferind flexibilitate angajatorilor şi o nouă şansă angajaţilor. Sistemul presupune contracte pe perioadă determinată. Cei care conving au şansa să fie angajaţi permanent. După ce companiile din România au trecut prin examenul dur al pierderii de clienţi, al restructurărilor, al reducerii activităţii şi al costurilor, acum acestea au devenit mai precaute cu cheltuielile.
• Bancherii britanici îşi câştigă bonusurile neplătite în justiţie
Peste 100 de bancheri şi-au dat în judecată foştii angajatori pentru neplata bonusurilor şi a compensaţiilor pentru concediere. Bancherii britanici, criticaţi de clasa politică şi de întregul popor pentru bonusurile imense pe care le-au primit în timp ce băncile la care erau angajaţi erau salvate de la faliment de banii contribuabililor, se bucură de susţinerea tribunalelor din Londra, relatează Bloomberg.
• Datoriile la Autostrada Transilvania, plătite în două săptămâni
Berceanu: Nu sunt bani pentru continuarea lucrărilor. Priorităţile ministerului sunt proiectele cu bani europeni nerambursabili, apoi lucrările unde există fonduri de la bănci străine. Tergiversata Autostradă Transilvania ar putea stagna din nou din cauza lipsei fondurilor pentru lucrările viitoare, dar în două săptămâni companiei Bechtel i se vor plăti datoriile restante, urmând să se discute ulterior pentru găsirea unor soluţii viabile, a declarat ieri ministrul Transporturilor, Radu Berceanu.
• Boom TV face poc
Proprietarul televiziunii digitale, DTH Television, a cerut insolvenţa. În 2008, firma a împrumutat 18,5 milioane de euro de la UniCredit Ţiriac Bank. La numai patru ani de la lansarea televiziunii digitale prin Satelit Boom TV, proprietarul acesteia, DTH Television Grup, a cerut insolvenţa la Tribunalul Bucureşti într-un dosar înregistrat joi, 6 mai la Tribunalul Bucureşti. Potrivit înregistrărilor postate pe site-ul instanţei, de la momentul lansării şi până în prezent, împotriva DTH Television s-au adresat nu mai puţin de 22 de persoane fizice şi juridice.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Înţelegerea cu FMI, pasată CES
Guvernul nu va aproba scrisoarea de intenţie către FMI până când documentul va fi avizat de Consiliul Economic şi Social (CES) din care fac parte şi sindicatele, şi patronatele. Anunţul a fost făcut de preşedintele Traian Băsescu în urma întâlnirii de ieri, de la parlament, cu reprezentanţii partidelor, patronatelor şi sindicatelor, în timpul căreia aceştia din urmă, a precizat şeful statului, au spus că "guvernul şi preşedintele au hotărât măsuri împotriva românilor".
• Angajaţii firmelor de stat scapă cu salariile netăiate
Una dintre sursele de economii pe care guvernul a omis să o exploateze în această campanie dură în faţa FMI o reprezintă companiile de stat. Mare parte din acestea, pe lângă ştergerile de datorii sau subvenţii cu nemiluita, rămân atât găurile negre ale statului, cât şi adevărate mine de aur pentru clientela politică. Angajaţii companiilor de stat scapă nevătămaţi de tăierea lefurilor cu 25%, care se aplică bugetarilor.
• Exemplul unguresc
"Trăim o revoluţie în sănătate", spun cadre medicale din ţara vecină. Criza a afectat şi spitalele din Ungaria, iar concedierile în sănătate nu sunt ceva neobişnuit. Există însă un sistem de coplată care funcţionează. Medicii din spitalele de stat din Ungaria câştigă, potrivit ziarului "Magyar Hirlap", cu 90% mai puţin decât colegii lor occidentali, motiv pentru care mulţi pleacă. Sistemul privat de sănătate e însă mai diversificat decât la noi.
• Mămicile sunt sacrificate din solidaritate
Executivul reduce indemnizaţiile pentru creşterea copilului "ca să nu existe discriminări". Ajutoarele sociale pentru persoanele cu handicap, alocaţia de stat pentru copii, dar şi venitul minim garantat vor scăpa de tăierile anunţate de preşedinţie şi executiv. Mamele vor primi însă, de luna viitoare, mai puţini bani pentru a sta acasă cu cei mici, reprezentanţii guvernului urmând să decidă, zilele acestea, şi cu cât vor reduce indemnizaţiile.
• Senatul pune cruce cercetării averilor
Până şi bijuteriile, ceasurile şi tablourile vor fi trecute la secret, fără obligaţia de a le fi estimată valoarea, ci doar precizată provenienţa. Noua ANI a rămas doar cu atribuţii de analiză a declaraţiilor demnitarilor, având la dispoziţie doar două variante: fie semnalează Parchetului falsul în declaraţii, fie se adresează Fiscului, care să impoziteze partea de avere depistată ca nedeclarată.
• FINANCIARUL
• Austeritate doar pentru pensii şi salarii. Sumele pentru achiziţii rămân aceleaşi
Multe dintre deciziile cuprinse în memorandumul cu FMI se adresează şi mediului privat. Fondurile alocate pentru bunuri şi servicii ajung la 5,2% din PIB. Guvernul impozitează tot, de la pensia minimă la plăţile compensatorii, dar nu se atinge de bugetul pentru achiziţiile publice. În textul memorandumului suplimentar de înţelegere stabilit cu delegaţia FMI se precizează clar că executivul se angajează să respecte ţinta din bugetul anului 2010 pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii.
• Banii dedicaţi de Boc judeţului Cluj, motiv de scandal la Cotroceni
Premierul Emil Boc a fost luat în colimator de preşedintele Traian Băsescu din cauza unor alocări de fonduri din rezerva guvernului cu destinaţia judeţul Cluj. În inregistrarea întâlnirii pe care şeful statului a avut-o acum două zile la Palatul Parlamentului cu partidele aflate la putere, Băsescu afirma la un moment dat: "Situaţia în care am ajuns stă în felul următor: impunem măsuri de austeritate pentru categorii largi. Orice excepţie nu face decât să discrediteze."
• Din economiile populaţiei, de 75,4 mld. lei, statul ar câştiga 62 mil. lei lunar prin impozitarea dobânzilor
Analiştii cred că această măsură nu va influenţa semnificativ economisirea. Veniturile din dobânzi vor fi impozitate, pentru ca guvernul să crească încasările la Bugetul de stat, aşa cum s-a angajat faţă de FMI. De asemenea, guvernul vrea ca ANAF să se concentreze asupra persoanelor fizice cu venituri mari şi să aibă posibilitatea să verifice conturile bancare. Legea falimentului personal şi alte iniţiative legislative de acest gen nu vor fi promovate pentru a nu pune în pericol disciplina în materie de creditare.
• Peste 200.000 de români datorează băncilor 10 mld. Le
Deutsche Bank estimează că rata neperformanţei în 2010 va fi cuprinsă între 15%-20%. Primul trimestru al acestui an s-a încheiat cu un volum al restanţelor la creditele bancare de 10,082 miliarde de lei, însă vestea bună este că avansul lunar s-a temperat în martie comparativ cu lunile anterioare. Totuşi, ponderea sumelor ce înregistrează întârzieri la plată în totalul celor datorate instituţiilor de credit a atins un nou nivel maxim, de 4,5%. În Europa Centrală şi de Est, situaţia din România este similară cu a Bulgariei.
• GÂNDUL
• Băsescu, în război cu "oamenii veseli": cu FMI şi salarii tăiate, împrumutăm doar 5 miliarde de euro
Traian Băsescu a încercat ieri să le dea un şah sindicaliştilor care ameninţă că-i dărâmă Guvernul: i-a provocat să susţină măsurile privind tăierea salariilor şi pensiilor sau, dacă nu, să vină ei cu alte idei care să convingă FMI. Preşedintele a susţinut, marţi seară, într-o declaraţie de presă, programul de reducere a cheltuielilor convenit cu FMI, după ce, cu câteva ore înainte, păruse că dă înapoi la presiunea sindicatelor.
• Românii cu "averi mari", întrebaţi de Fisc de unde au "Maserati sau Ferrari".
ANAF va avea acces la evidenţe bancare, persoanele cu venituri mari vor fi controlate. Vlădescu a explicat într-un interviu pentru Ştirile ProTv cum se va face. Fiscul se va concentra pe controlul românilor cu averi mari. Guvernul a promis FMI că va acorda Agenţiei Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) atribuţii sporite în combaterea evaziunii prin drept de acces la evidenţele bancare. Pe scurt, aceasta înseamnă că inspectorii fiscului vor putea lua la puricat conturile bancare ale persoanelor fizice cu venituri mari.
• Harta pe oraşe a noilor preţuri la căldură şi apă cadă după eliminarea subvenţiilor
Cele mai mari facturi se vor plăti în Mangalia, Focşani şi Bucureşti iar cele mai mici în Arad, Deva şi Galaţi. Retragerea totală a subvenţiilor acordate populaţiei pentru apa caldă şi căldura va însemna, la nivelul întregii ţări, o creştere a facturilor cuprinsă între 133 la sută şi 268 la sută. Cel mai mult vor plăti locuitorii racordaţi la sistemul centralizat de termoficare din Mangalia ale căror facturi se vor scumpi cu 268 la sută.
• Guvernul taie din pensii exact cât l-a costat creşterea lor în 200
Prin tăierea pensiilor cu 15% la 1 iunie, statul face o economie de peste un miliard de euro, adică exact cât l-a costat majorarea lor cu 3% în aprilie şi cu 2% în octombrie 2009, plus cheltuielile suplimentare legate de pensia minimă garantată. Creşterea pensiilor în 2009 a costat bugetul de stat aproape un miliard de euro, dintre care 500 de milioane anul trecut şi 403 milioane de euro anul acesta, în cele cinci luni de aplicare, conform calculelor Gândul.
• JURNALUL NAŢIONAL
• ANRE, bastionul risipei
Guvernul Boc vrea să taie salarii, pensii, ajutoare de şomaj, alocaţii pentru copii, ajutoare pentru mame, adâncind România în sărăcie. Restricţiile bugetare nu sunt aplicate însă pentru o serie de agenţii - insule de prosperitate cu statut privilegiat bazat pe fluturarea unor reglementări europene, devenite scut antirachetă în faţa oricărui program de restructurare.
• Turnul din Piaţa Lahovari striveşte case-monument
La mijlocul lunii aprilie, un imobil cu o înălţime de 27 de metri a fost avizat de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice în Piaţa Lahovari. Norocosul investitor a primit şi un cadou, una dintre "recomandările" comisiei oferindu-i beneficiarului încă un etaj! Practic, hotelul va avea opt etaje, în loc de şapte câte se cereau iniţial, şi va sfida "legal" cele patru monumente care-l înconjoară!
• Oprescu, în război pentru Centrul Istoric
Consilierii generali ai Capitalei au fost criticaţi ieri de primarul general, Sorin Oprescu, pe motiv că nu aprobă decât acele proiecte care le sunt favorabile. Deşi pe ordinea de zi au fost trecute 63 de proiecte, după şase ore de scandal şi bâlci, aleşii locali au suspendat şedinţa, aprobând doar câteva proiecte ce le picau lor bine. Pentru că nu şi-au făcut numărul până la capăt, consilierii PDL au convocat o altă întrunire vineri, cu 45 de proiecte.
• ROMÂNIA LIBERĂ
• Credit de bugetar: rată maximă de 50 euro
Anunţul de tăiere a salariilor i-a transformat pe bugetari în clienţi indezirabili pentru bănci. RL a încercat, incognito, să obţină un credit de nevoi personale. "Dosarul dumneavoastră va fi privit cu mai multă atenţie", a fost răspunsul. Cât despre rata maximă: nu mai mult de 50 de euro.
• Gaura fiscală din agricultură: 5 miliarde euro
Evaziunea fiscală ajunge la aproape jumătate din piaţa tranzacţiilor de cereale, se arată într-un raport al Consiliului Concurenţei. Pe locul doi se află piaţa produselor din carne. În raport , publicat la sfârşitul anului trecut, se arată că numai la comerţul cu grâu "tranzacţiile nefiscalizate, pentru care nu se plătesc TVA şi alte taxe şi impozite, reprezintă 40% din totalul pieţei româneşti".
• De ce e mai bine vânzător în Cipru decât patron în România
În pofida crizei economice, a pierderii masive a locurilor de muncă din unele sectoare economice şi contrar tuturor predicţiilor pesimiste, cei mai mulţi dintre românii care muncesc în Europa nu se grăbesc să se întoarcă acasă. România Liberă a stat de vorbă cu câţiva dintre emigranţii din Cipru care au explicat care sunt avantajele unei vieţi, chiar şi modeste, în această ţară.
• Terapia de şoc a lui Băsescu pierde teren. Renegociem?
Misiunea FMI s-ar putea întoarce la Bucureşti pentru renegocierea acordului. Traian Băsescu a declarat ieri că orice se poate renegocia cu FMI dacă presupune reducerea rapidă a cheltuielilor bugetare. Preşedintele a convenit cu sindicatele că măsurile de austeritate anunţate iniţial au nevoie de aprobarea Consiliului Economic şi Social, care se adună vineri. A fost astfel amânată adoptarea de către Guvern, în şedinţa de astăzi, a scrisorii de intenţie cu FMI.
• Pe scurt: Polonia se dezvoltă, România nu! de Ilie Serbanescu
În Polonia nu s-a ezitat să se dea drumul inflaţiei încă din primul an, în ciuda consecinţelor sociale, dar în acest fel s-a pornit la drum în condiţiile necesare de echilibru. În Româ-nia, în numele unei false protecţii sociale, potenţialul inflaţionist iniţial nu a fost ata-cat dintru început şi n-a fost lichidat nici acum. Făcând reforme structurale rapid, Polonia a prins primul val - din anii "90 - de fluxuri financiare dinspre Vest înspre Est, care a fost preponderent de investiţii directe în producţie. Cu ajutorul acestora, Polonia a putut pune ceva în locul demolărilor din industriile ineficiente ale trecutului. Şi a rămas astfel cu o economie reală care este indispensabilă.
• ZIARUL FINANCIAR
• În sfârşit Guvernul îşi aminteşte de privatizare şi de Bursă: Videanu promite că în nouă luni listează Romgaz la Bursă
Romgaz ar creşte capitalizarea Bursei de la Bucureşti cu până la 30% şi ar deschide calea altor companii importante de stat. De doi ani statul ignoră Bursa de Valori şi tot amână listarea marilor companii publice. Ministrul economiei Adriean Videanu a avansat pentru prima dată un termen pentru vânzarea pe Bursă a unui pachet de acţiuni al uneia dintre cele mai mari companii locale, Romgaz Mediaş, care ar putea fi cea mai mare listare realizată până acum pe piaţa locală de capital.
• Astra răstoarnă clasamentul asigurărilor şi urcă pe locul 1
Primul trimestru din acest an a adus o răsturnare a clasamentului pieţei asigurărilor: Astra, compania omului de afaceri Dan Adamescu, a urcat pe primul loc, după ce anul trecut a fost pe locul patru. Compania lui Adamescu a înregistrat prime brute subscrise de 330 mil. lei (80 mil. euro) în primele trei luni, în timp ce liderul pieţei de anul trecut, Allianz-Ţiriac, a înregistrat subscrieri de 274 mil. lei.
• Statul român a risipit în ultimii cinci ani 200 mld. euro.
În ultimii cinci ani statul a avut la dispoziţie peste 200 mld. de euro, de patru ori mai mult decât guvernul anterior, bani care nu sunt vizibili în economie. În ciuda crizei şi a restricţiilor anunţate, salariile unor angajaţi din instituţiile aflate în subordinea Guvernului au crescut în primul trimestru şi sunt peste salariul de 7.200 de lei al preşedintelui.
• Ce îi nemulţumeşte pe investitori: Europa vrea să rezolve criza datoriilor prin noi datorii
Entuziasmul din jurul planului de 750 mld. euro pus la cale de Uniunea Europeană a durat doar o zi. Bursele şi euro au început să scadă după ce investitorii s-au uitat mai atent la detaliile măsurilor anunţate de liderii europeni.
• Ce s-a întâmplat în spatele cortinei în weekendul de foc al Europei
Liderii europeni s-au dus vineri la Bruxelles cu intenţia de a semna acordul de 110 mld. euro destinat Greciei. După două zile anunţau măsuri fără precedent, cu o valoare de 750 mld. euro, menite să apere integritatea monedei unice. Ce s-a întâmplat însă în culise? De la telefonul lui Obama la discursul dramatic al lui Trichet.