REVISTA PRESEI 12.09.2013

• ADEVARUL

• Victor Ponta, despre Roşia Montană: "Am fost împotriva proiectului pentru că era susţinut de Traian Băsescu"

Premierul Victor Ponta a discutat împreună cu jurnalistul Mihai Gâdea despre protestele privind exploatarea de la Roşia Montană, despre criza din USL, dar şi despre relaţia cu Traian Băsescu. Despre proiectul Roşia Montană Nu am explicat declaraţia mea. Am spus că, personal, ca deputat, nu o să votez. Am discutat cu soţia mea, care este europarlamentar, şi alţii, şi le-am spus că o să votez împotrivă. Am documente care ţin de când s-a dat licenţa de exploatare. Eu sunt responsabil în faţa tuturor. Putem avea proteste paşnice, fără să stricăm. Eu am fost împotriva proiectului prima dată pentru că era susţinut de Traian Băsescu, iar dacă era susţinut de Băsescu, sigur e ceva rău.

• De unde pot veni despăgubiri pentru Roşia Montană?

Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation, va cere despăgubiri de patru miliarde de dolari, dacă legea privind exploatarea minieră va pica în Parlament. Din contractele făcute publice de Ministerul Economiei nu rezultă clar obligaţia statului român faţă de compania canadiană. Premierul a vehiculat chiar şi o sumă: două miliarde de dolari. Premierul nu a explicat însă de unde ar putea proveni litigiul dintre statul român şi compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Ponta a spus, evaziv, că eventualele despăgubiri invocate de compania canadiană "cuprind cheltuielile făcute până acum şi eventualele pierderi comerciale". Previzunile sumbre ale premierului s-au concretizat ieri, după ce directorul executiv al Gabriel Resources, Jonathan Henry, a anunţat că va da Guvernul român în judecată şi va solicita despăgubiri de patru miliarde de dolari dacă Parlamentul respinge proiectul de lege.

• Casta "obamologilor" şi conflictul din Siria. Deutsche Welle: "Credibilitatea lui Obama seamănă cu a lui Bran când îl ameninţă pe Stan"

A existat o vreme când se specula de zor despre intenţiile Kremlinului. Opacitatea proverbială a dictaturii bolşevice crease în lumea occidentală o nouă breaslă, cea a kremlinologilor, care-şi exercitau adesea meseria ca datul în ghioc. S-a ivit o castă nouă. Cea a obamologilor. Ei se ocupă să citească-n zaţ ca să prevadă ce va întreprinde în Siria preşedinte american. Seful executivului american, manevrând cu o viteză ameţitoare, şi-a revocat propriul ultimatum adresat măcelarului de la Damasc, a amânat pedepsirea lui, sperând ca dictatorul să-l scutească de obligaţia neplăcută de a interveni cu forţa armelor. Nu se ştie dacă Assad se va conforma Kremlinului şi va face, o vreme, sluj, predându-şi arsenalul chimic, care de acum încolo nu-i mai foloseşte la nimic. Clar e, însă, că a câştigat ample spaţii de manevră spre a continua să-şi masacreze poporul cu mijloace convenţionale, iar credibilitatea lui Obama seamănă cu a lui Bran când îl ameninţă pe Stan.

• Inflaţia a atins în vara lui 2013 ţinta stabilită de Banca Naţională pentru anul 2008

În iulie 2013, media generală a scumpirilor - rata anuală a inflaţiei - a ajuns la 4,4%, apoi în august a coborât la 3,6%, unul dintre cele mai joase niveluri atinse după minimul-record din septembrie 2011 (3,45%). Putem spune, astfel, că în această vară inflaţia a atins ţinta BNR, dar nu pe cea stabilită pentru 2013 (2,5% plus/minus un punct procentual), ci pe cea din 2008 (3,8% +/- 1p.p.). Preţurile de consum au scăzut în august cu 0,2% faţă de luna anterioară, ca urmare a ieftinirii alimentelor, cu 0,8%, potrivit datelor anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut, comparativ cu iulie, cu 0,1%, respectiv 0,3%. Cele mai mari scăderi de preţuri la alimente au fost înregistrate la fructe proaspete (12,3%) şi cartofi (8,1%), categorii care în primăvară cunoscuseră cele mai mari creşteri de preţuri.

• Câinele ucigaş a ajuns în stradă prin dispoziţia lui Oprescu. Alte promisiuni neonorate ale primarului Autostrăzii Suspendate

O dispoziţie dată de Sorin Oprescu în 2008 dădea dreptul ONG-urilor să adopte maidanezi din padocurile Primăriei. În baza acesteia, în decembrie 2008, a fost adoptat şi câinele care l-a sfâşiat pe Ionuţ. În ianuarie 2008, eutanasierea câinilor era sistată, iar la scurt timp Sorin Oprescu se aşeza pe scaunul de edil-şef. Atunci, strângerea câinilor de pe stradă, totuşi, a continuat, iar adăposturile aflate în administraţia municipalităţii s-au umplut. Cum la acel moment nu exista o Hotărâre de Consiliu prin care Administraţia pentru Supravegherea Câinilor fără Stăpân Bucureşti (ASCSB), actuala Autoritate pentru Supravegherea şi Protejarea Animalelor (APSA), să poată reteritorializa maidanezii, primarul general Sorin Oprescu a acţionat. Dar nu direct. A dat dispoziţia de primar numărul 1.101 din 14 iulie 2008. Prin această dispoziţie Oprescu a dat undă verde ONG-urilor să adopte oricât de mulţi câini şi să-i repună pe stradă.

• Avertisment: Leul se poate deprecia până la 4,54 unităţi pentru un euro din cauza BNR şi a Rezervei Federale

Cursul poate ajunge la 4,54 lei/euro la finalul anului, dacă dobânzile la plasamentele în lei vor mai scădea în urma continuării ciclului de relaxare a politicii monetare de către BNR pentru susţinerea economiei, consideră analiştii casei de brokeraj forex X-Trade Brokers. "Aceste scăderi ale dobânzii ar susţine economia reală şi, în condiţiile performanţei bune din agricultură, PIB-ul ar putea avansa cu 2%. Efectul advers al acestei politici BNR ar fi, însă, reducerea diferenţialului între dobânzile plasamentelor în zona euro şi cele din România, reducând astfel atractivitatea leului pentru investitori", afirmă, într-o analiză, Claudiu Cazacu, analistul-şef XTB România. De asemenea, diminuarea sprijinului monetar de către Rezerva Federală, banca centrală a SUA, va orienta investitorii spre prudenţă, punând presiune pe leu şi pe celelalte monede din centrul şi estul Europei.

• CURENTUL

• Corlăţean a creat special un post la Los Angeles pentru Corina Drăgotescu. Part-time de 1.500 de dolari pe lună

Degeaba s-au chinuit preşedintele Traian Băsescu, sau în prezent premierul Victor Ponta, să explice că este nevoie de o diplomaţie economică, când şefii MAE îşi trimit protejaţii la tot felul de posturi pentru serviciile făcute anterior. În aceste tipare se înscrie şi cazul Corinei Drăgotescu, cea care şi-a tras recent o slujbă tare, din bani publici, ca ataşat de presă al Consulatului general al României la Los Angeles, în condiţiile în care anul trecut spunea că detestă mizeria din România şi că emigrează într-o ţară civilizată precum SUA. Dar ce se întâmplă când utilul se îmbină cu plăcutul? Rezultă posturi înfiinţate peste noapte cu dedicaţie pentru slujitorii cu condei ai unor interese politice. Corina Dragotescu este beneficiara unui post nou-nouţ , apărut peste noapte special pentru ea, cu aprobarea Ministerului de externe, desigur.

• Gogoaşa despăgubirilor de miliarde de euro pentru RMGC

Autorităţile române se întrec între ele avansând cifre halucinante ale despăgubirilor pe care ar trebui să le plătească statul român companiei RMGC în cazul în care proiectul de lege privind proiectul de la Roşia Montană nu va primi aprobarea Parlamentului. Cel mai generos este de departe premierul Victor Ponta care a avansat din prima suma de 2 miliarde de dolari. Avocatul Iulian Urban arată pas cu pas faptul că RMGC nu are în acest moment o licenţă de exploatare valabilă la Roşia Montană , motiv pentru care nu prea poate avea câştig de cauză indiferent câte despăgubiri va solicita oriunde în lume.

• CURIERUL NATIONAL

• RATB, vândută pe bucăţi?

Autorităţile iau în calcul fărâmiţarea Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB), acest lucru fiind discutat deja în cadrul şedinţelor Consiliului de Administraţie al Regiei. Cu capital integral de stat, Regia ar urma să fie împărţită în mai multe societăţi comerciale, în funcţie de obiectul de activitate, cu scopul vădit de diminuare a valorii adăugate a companiei, pentru ca ulterior acestea să fie privatizate, bucată cu bucată, la un preţ mult subevaluat. Conform unor surse apropiate discuţiilor, miza fărâmiţării RATB şi vânzarea societăţilor nou înfiinţate în urma divizării ar fi bunurile imobiliare pe care aceasta le deţine, clădiri şi terenuri plasate în locuri strategice din Bucureşti.

• Preluarea Bricostore România, o afacere de 70 milioane lire sterline

Tranzacţia prin care grupul britanic Kingfisher a preluat reţeaua de magazine Bricostore România a avut o valoare de 70 de milioane de lire sterline, potrivit raportului financiar al grupului aferent primului semestru fiscal. Kingfisher a plătit 35 de milioane lire sterline (41,5 milioane euro) cash pentru cele 15 magazine achiziţionate de la Bricostore România, la care se adaugă preluarea unor datorii de 35 milioane lire, care au fost stinse imediat, potrivit raportului, citat de Mediafax. De asemenea, Kingfisher a preluat disponibilităţi cash de 7 milioane lire, în cadrul aceleiaşi tranzacţii, astfel că totalul costurilor grupului britanic se ridică la 63 milioane lire (75 milioane euro). Cele 15 magazine preluate de Kingfisher de la Bricostore au avut vânzări de 11 milioane lire sterline (13 milioane euro) în prima lună în care au fost incluse în rezultatele grupului, se arată în raport.

• Ce pregăteşte Banca Angliei britanicilor

Banca Angliei se pregăteşte să schimbe banii. Bancnotele vor fi din plastic, de dimensiuni mai mici şi ar putea lua locul celor din hârtie care există pe piaţă acum în Anglia, anunţă BBC. Potrivit informaţiilor, acestea ar trebui să poarte mai puţini microbi, să fie mai rezistente, dar în acelaşi timp vor fi şi mai greu de falsificat. După ce timp de trei ani s-au făcut studii asupra impactului pe care l-ar aduce cu sine schimbarea, Banca Angliei a mai realizat o serie de cercetări pentru a afla şi opinia britanicilor în legătură cu acest subiect. Astfel, o decizie finală ar putea fi luată abia în decembrie. Prima bancnotă de plastic ce va intra în circuitul monetar ar putea fi cea de cinci lire, cu chipul lui Winston Churchill, urmată imediat de cea de zece lire. În momentul de faţă, bancnotele din Anglia sunt realizate din fibră de bumbac şi in, iar din cauza aceasta nu rezistă mai mult de un an.

• RMB - cea de-a noua monedă a afacerilor comerciale din lume

RMB (Renminbi), moneda chineză, a devenit cea de-a noua monedă a afacerilor comerciale internaţionale, ceea ce arată creşterea economiei chineze, notează ziarul Cankao Xiaoxi, potrivit WSJ. În noul raport al BIS (Bank of International Settlements) se arată că RMB a depăşit coroana din Suedia şi dolarii din Noua Zeelandă şi a devenit cea de-a noua monedă a afacerilor comerciale din lume. Primele 8 monede sunt dolarii americani, euro, yenii japonezi, lirele sterline, dolarii australieni, francii elveţieni, dolarii canadieni şi peso din Mexic. În raportul BIS se arată că, în ultimii 3 ani, valoarea afacerilor necomerciale RMB a crescut de 4 ori, ajungând la 120 miliarde dolari pe zi în anul 2013. Raportul BIS mai arată că Londra continuă să fie centrul afacerilor valutare din lume; 41% din afacerile valutare pe zi se fac în Anglia. În anul 2013, 18,9% din valoarea afacerilor valutare o realizează Statele Unite.

• EVENIMENTUL ZILEI

• ROMÂNIA LUI CRISTOIU. O întrebare ţinînd de siguraţa naţională: Ce ştie Victor Ponta despre Roşia Montană şi nu vrea sau nu poate să ne spună?!

Întreaga atitudine a lui Victor Ponta e cea a unui om care ne ascunde ceva grav în legătură cu Proiectul Roşia Montană. Ceva ştiut de el, pe care ni-l sugerează, dar nu poate sau nu vrea să ni-l spună. În cazul Roşia Montană, premierul Victor Ponta se poartă ca un ospătar care-ţi aduce la masă farfuria, ţinîndu-se ostentativ cu o mînă de nas, pentru a te face să înţelegi, fără să ţi-o spună, că pe farfurie nu e o friptură, ci un ditamai rahatul, care, pe deasupra mai şi pute. El ţi-o aduce şi ţi-o oferă pe post de friptură în calitate de ospătar. Ca om însă îţi spune să nu cumva să mănînci, că e rahat şi pute groaznic. Se iveşte astfel o chestiune ţinînd de siguranţa naţională. Ce ştie Victor Ponta despre Proiect şi nu ne spune, pentru că nu poate?! Admiţînd că Victor Ponta doar ne sugerează acest ceva înspăimîntător în chestiunea Roşia Montană, n-ar fi momentul ca Traian Băsescu să ne spună despre ce-i vorba?

• Banii pentru maidanezi au fost risipiţi. Indolenţa lui Oprescu ne costă încă 10 milioane de euro. Hingherii privaţi, plătiţi regeşte

Până anul acesta, cheltuielile făcute de ASPA s-au dus pe salarii şi pe un adăpost fără canalizare. Acum s-au angajat în secret hingheri privaţi. Ei sunt plătiţi regeşte pentru prinderea unui câine. Instituţia care trebuia să gestioneze problema maidanezilor din Capitală a avut un buget, în perioada 2009-20012, de peste trei milioane de euro, adică exact cât ar costa acum strângerea celor aproximativ 65.000 de maidanezi. Însă, banii din vistieria Administraţiei pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor fără Stăpân (ASPA), aflată în subordinea lui Sorin Oprescu, au fost risipiţi pe adopţii, majoritatea eşuate, şi câteva mii de sterilizări făcute la cabinete veterinare private. Numai capturarea costă 3,1 milioane de euro (219 lei pentru un câine). Întreţinerea timp de 14 zile costă 6,6 milioane de euro (30 de lei pe zi /câine), iar eutanasierea aproximativ 722.000 de euro (50 de lei/câine).

• Greva foamei sub pământ a minerilor de la Roşia Montană

Blocarea proiectului minier din Alba i-a adus în pragul disperării pe ortaci, care s-au blocat în subteran şi îi aşteaptă pe guvernanţi. Un grup de 22 de mineri, angajaţi ai Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), s-au blocat de ieri dimineaţă în mina Cătălina-Monuleşti, din judeţul Alba, pentru a cere aprobarea în Parlament a proiectului minier din comuna Roşia Montană. Reamintim că la începutul săptămânii, liderii coaliţiei de guvernare USL au decis să retragă proiectul exploatării aurului din Munţii Apuseni. Prefectul de Alba, Gheorghe Feneşer, a estimat că numărul minerilor blocaţi în mină este de 22. Pentru a renunţa la protest, ortacii mai solicită ca premierul Victor Ponta şi Crin Antonescu, preşedintele Senatului, să vină - până sâmbătă la ora 12.00 - la Roşia Montană pentru a le asculta nemulţumirile. În caz contrar, minerii au ameninţat că vor intra în greva foamei.

• O SUTĂ DE MII de DOLARI pentru un ONG implicat în organizarea protestelor din Bucureşti. Soros, fondator al trustului care plăteşte

Ideea mişcării de stradă împotriva proiectului Roşia Montană a atras mii de tineri la protestele din Piaţa Universităţii, convocaţi aproape exclusiv prin intermediul Facebook de activişti ai unor ONG-uri. Organizatorii nu au prezentat niciodată public, mai ales celor pe care îi cheamă la proteste, informaţii legate de finanţările de care beneficiază. Ieri au apărut pe mai multe site-uri de ştiri informaţii privind finanţări oferite, prin diverse fundaţii, de miliardarul George Soros pentru mai multe ONG-uri implicate în organizarea şi coordonarea protestelor din Piaţa Universităţii, dar nu a fost indicat un proiect finanţat direct pentru a organiza proteste. Persoane publice cunoscute pentru activitatea civică din jurul protestelor au negat vehement că banii încasaţi prin ONG-uri sunt motivaţia acţiunilor lor. O astfel de personalitate este Liviu Mihaiu, fost guvernator al Deltei Dunării.

• Cum acaparează George Soros resursele naturale în lume

Omul de afaceri născut în Ungaria are legături importante cu compania minieră care încearcă să exploateze aurul de la Roşia Montană, însă organizaţiile non-profit pe care le controlează s-au opus proiectului, scrie site-ul wnd.com. George Soros este implicat în mai multe proiecte miniere şi petroliere din lume, având interese uriaşe în Uganda, unde preşedintele american Barack Obama a trimis, în urmă cu doi ani de zile, mai multe trupe speciale pentru a-l ucide pe Joseph Kony, liderul unei organizaţii paramilitare rebele din zonă. Omul de afaceri lucrează cu fostul general american şi comandant NATO Wesley Clark, care a fost implicat atât în proiectul Roşia Montană, cât şi în alte iniţiative, precum BNK Petroleum Ltd, o companie petrolieră cu sediul în Canada, din care Soros deţine 20%. De asemenea, Clark şi Soros sunt în consiliul de administraţie al ICG, organizaţie care a fost implicată activ în revoltele populare din Egipt, Tunisia, Algeria şi din alte state din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, susţine wnd.com.

• JURNALUL NATIONAL

• Omul lui Blejnar, încătuşat de DNA . Şeful Fiscului din Ilfov, Claudiu Ristea, a primit mită 30.000 lei

Una dintre ultimele tentacule ale caracatiţei care a pus stăpânire pe Fisc în era "Blejnar" a fost tăiată de procurorii anticorupţie. Directorul executiv al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Ilfov, Claudiu Ristea, a fost prins de procurorii anticorupţie cu o şpagă de 30.000 lei. Banii proveneau de la un afacerist, care a fost de acord să dea o şpagă pentru a îi debloca conturile firmei. Ristea s-a conformat şi a semnat un document în acest sens, care a fost transmis la bancă. Şpaga a ajuns în mâinile lui Ristea prin intermediul a doi inspectori fiscali din Ilfov. Se pare că cei doi inspectori au cooperat din plin cu anchetatorii, motiv pentru care au fost mustraţi de anchetatori doar cu interdicţia de a părăsi ţara. În schimb, Ristea a fost reţinut. Numele lui Claudiu Ristea a ajuns în atenţia opiniei publice în anul 2003, când se afla în fruntea Fiscului din Constanţa. Atunci a izbucnit un scandal de proporţii legat de returnarea ilegală de TVA, în valoare de zeci de milioane de dolari.

• Antonescu: N-am discutat cu Ponta de 4 zile, am transmis că e necesară o reuniune USL pe RMGC

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, miercuri, că nu a mai discutat cu premierul Victor Ponta de patru zile şi că i-a transmis acestuia, prin intermediul miniştrilor PNL, că este necesară o reuniune USL pe subiectul proiectului Roşia Montană deoarece "sunt lucruri de clarificat". Antonescu a fost întrebat dacă de luni până astăzi a avut vreo discuţie cu premierul Victor Ponta. "Ce-i azi? Miercuri. De luni, nu. Ultima discuţie pe care am avut-o cu premierul Ponta a fost sâmbătă sau duminică", precizat liderul PNL. "De ce nu am discutat? Sigur că sunt nişte lucruri de clarificat. Am avut agende diferite (...) vom discuta. În orice caz, nu e ceva de negociat între noi. Eu cred că nu ar fi deloc rău - şi am transmis prin colegii mei care l-au văzut astăzi la Guvern pe premier - să avem o reuniune a USL cât mai curând, ca să lămurim aceste lucruri. " El a menţionat că unul dintre subiectele care ar urma să fie clarificate ţine de eventualele daune pe care statul ar urma să le plătească companiei canadiene în contul respingerii proiectului Roşia Montană.

• Codruţa Kovesi schimbă macazul! În DNA se deschid fişetele cu dosarele îngropate de Daniel Morar

În interiorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se petrec fapte extrem de interesante. După venirea Codruţei Kovesi la conducerea DNA, lucrurile au mers o perioadă în inerţie pe traseul bine conturat de Daniel Morar. Luptele de succesiune au depăşit discuţiile discrete şi "clubul" pro-Morar a ieşit în public cu un protest considerat o veritabilă răzmeriţă împotriva procedurii de alegere a procurorului şef. Şi acum există postat pe site-ul instituţiei mesajul semnat de majoritatea procurorilor DNA - din structura centrală dar şi din teritoriu - care, voalat, nu admiteau numirea unei persoane din "afară".

• NATIONAL

• Gabi Oprea l-a infundat pe Liviu Dragnea!

Amandoi sunt vicepremieri. Insa pentru ca unul sa urce inapoi pe val si sa primeasca, in sfarsit, portofoliul mult visat, celalalt trebuie sa pice. Penal, bineinteles, ca doar asa este la moda. Cam aceasta este, pe scurt, "cheia" prin care se poate dezlega sarada iminentei trimiteri in judecata a lui Liviu Dragnea. De altfel, ministrul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice s-a convins de unul singur ca a fost "turnat" la greu de catre cei din jurul sau, altfel neputandu-si explica repeziciunea cu care a avansat ancheta in ultima perioada. Asa ca dosarul in ceea ce il priveste este unul "beton", nemairamanand decat sa i se puna fundita pentru a fi facut cadou instantelor de judecata. Gabriel Oprea isi doreste insistent sa-i ia locul lui Liviu Dragnea in fruntea ministerului cu cel mai generos buget din tot guvernul Ponta. "Generalul" Oprea se erijeaza in ultima vreme intr-un fel de eminenta cenusie a intregii guvernari, proecupat mai ales de increngaturile juridice in care isi prind urechile tot mai multi politicieni.

• Ei cand isi declara averile, domnule Chitoiu?

In timp ce ministrul liberal Daniel Chitoiu ia decizii fiscale impotriva romanilor si ii pune sa declare banii proveniti din meditatii, "atentii" si ciubucuri, marii evazionisti dau tunuri de sute de milioane de euro. "National" prezinta cateva dintre metodele folosite de marii evazionisti, care, culmea, sunt considerati la fel de periculosi ca si profesorii care ofera meditatii, medicii care primesc traditionalul plic sau taximetristii care nu elibereaza bon fiscal. Evaziunea in domeniul legume-fructe, de exemplu, produce venituri uriase pe baza metodei denumite generic "Caruselul".

• PUTEREA

• Dan Voiculescu află verdictul Tribunalului Bucureşti în dosarul privatizării ICA

Preşedintele de onoare al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, află, astăzi, dacă va face sau nu închisoare, pentru privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Decizia în acest dosar este aşteptată din partea judecătoarei Graţiela Constantin, de la Tribunalul Bucureşti, Dan Voiculescu riscând o pedeapsă de până la 12 ani de închisoare, pentru spălare de bani. Prejudiciul este estimat de procurori la 60 de milioane de euro. Dezbaterile finale pe fondul cauzei au avut loc în data de 29 august, când procurorul de şedinţă a cerut închisoare cu executare pentru toţi cei 13 inculpaţi din acest dosar. Dan Voiculescu a fost trimis în judecată în 2008, în această speţă, pentru fapte de corupţie, alături de alţi 12 inculpaţi, printre care şi directorul ICA, Gheorghe Mencinicopschi şi fostul ministru al Comunicaţiilor, Sorin Pantiş.

• Vîntu petrece la Dinescu

Controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a petrecut, zilele trecute, până dimineaţă, alături de Mircea Dinescu, la restaurantul scriitorului din Centrul Istoric al Capitalei. Gărzile de corp ale lui Vîntu s-au asigurat că discuţia dintre cei doi nu va fi perturbată. Plini de voie bună, Dinescu şi Vîntu au consumat mai multe sticle de vin pe parcursul nopţii. Nu este exclus ca Mircea Dinescu să se ocupe, în viitorul apropiat, de o nouă afacere media a lui Sorin Ovidiu Vîntu.

• Exporturile de mobilă, de patru ori mai mari ca importurile

România îşi păstrează o poziţie puternică între marii producători de mobilă la nivel mondial, cu exporturi în valoare de 1.420,9 milioane de euro anul trecut, a declarat Aurica Sereny, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR). Ea a precizat că, deşi oferta producătorilor autohtoni este foarte vastă şi variată, românii - a căror putere de cumpărare este tot mai mică - achiziţionează preponderent mobilă foarte ieftină, de multe ori produsă în China sau Turcia. Potrivit clasamentului întocmit de Centrul Italian pentru Studii Industriale (CSIL), România se află pe locul 13 în lume la exportul de mobilă, pe locul 28 la producţie şi pe locul 48 la consumul de piese de mobilier, a menţionat Aurica Sereny, în conferinţa de presă organizată înainte de deschiderea Târgului de mobilă, echipamente şi accesorii BIFE - SIM.

• ROMANIA LIBERA

• Răsturnare de situaţie în scandalul Roşia Montană. Directorul executiv al Gabriel Resources: Am fost citat GREŞIT

Directorul general al companiei Gabriel Resouces, Jonathan Henry, a dat publicităţii, miercuri, o declaraţie care dezminte integral textul publicat de cotidianul britanic, în care compania canadiană ar fi cerut statului român despăgubiri de patru miliarde de euro în cazul în care proiectul Roşia Montană ar fi fost respins de Parlament, transmite Hotnews.ro. Pe de altă parte, directorul general al Roşia Montană Gold Corporation, Dragoş Tănase, a declarat miercuri seară, într-o intervenţie telefonică la B1 TV, că în cazul în care statul român va respinge proiectul minier de la Roşia Montană, acţionarii companiei ar putea cere despăgubiri care ar putea ajunge la câteva miliarde de dolari.

• Planul USL pentru protejarea incompatibililor de mâna ANI

Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene vor putea face parte din consiliile de administraţie ale asociaţiilor de utilităţi publice comunitare, a decis Comisia de administraţie a Senatului, la bază stând mai multe artificii legislative trecute discret prin Parlament. În prezent, legislaţia le interzice edililor acest lucru, iar 108 de primari şi şefi de CJ au fost declaraţi incompatibili de ANI, după ce au încălcat această regulă..Comisia de Administraţie a Senatului a dat raport favorabil proiectului de lege prin care primarii şi preşedinţii de consilii judeţene pot face parte din consiliile de administraţie ale asociaţiilor interjudeţene de utilităţi publice. Practic, aleşii locali nu vor mai fi incompatibili dacă vor avea grijă să formeze servicii interjudeţene şi nu la nivelul unui singur judeţ.

• Cum pregăteşte un mogul asiatic exploatarea aurului cu cianuri în Baia Mare

Activele fostei companii Aurul, falimentată după dezastrul ecologic din anul 2000, au trecut din posesia unui oligarh rus în cea a unui influent om de afaceri din Kazahstan. Proiectul merge înainte, deşi, spre deosebire de primarii din Apuseni, în Baia Mare municipalitatea a organizat un referendum împotriva exploatării cu cianuri. În timp ce protestele împotriva exploatării miniere din Roşia Montană ating apogeul, la câteva sute de kilometri mai la nord, în Baia Mare, un mogul kazah se pregăteşte să reia exploatarea cu cianuri a minereului şi sterilului aurifer.

• Ce interese are Rusia la Roşia Montana

Tot mai mulţi dintre cei care militează în stradă împotriva exploatării cu cianuri a aurului de la Roşia Montana devin "anti-capitalişti" şi "anti-imperialişti", după modelul anarhiştilor care protestează la majoritatea întâlnirilor la nivel înalt ale FMI, NATO sau G-8. Cine va profita de această convertire? Şi mai ales cine va încerca să ţină flacăra aprinsă în stradă, chiar şi în situaţia, puţin probabilă, în care se va rezilia contractul cu Roşia Montana Gold Corpaoration (RMGC)? Vocea Rusiei dă un răspuns ocolit acestor chestiuni atunci când le reaminteşte liderilor USL, că ascensiunea lor politică "s-a bazat pe trei piloni: "jos Băsescu", gazele de şist şi Roşia Montana". Toate cele trei subiecte sunt importante pentru Moscova.

• ZIARUL FINANCIAR

• Românii au scăpat de datorii de 21 mld. lei, dar fără credite de consum economia nu respiră

Băncile mai au în bilanţuri circa 3 milioane de credite de consum după ce criza a şters 1,5 milioane de conturi. Doar ipotecarele şi cardurile de credit au crescut. Stocul creditelor de consum din bilan­ţurile băncilor a scăzut cu echivalentul a 21 miliarde de lei faţă de vârful atins în februarie 2009, la debutul crizei financiare pe piaţa locală, şi a ajuns la 55 miliarde de lei (circa 12 mld. euro) la sfârşitul lunii iulie, potrivit datelor BNR. Băncile au rămas astfel fără o sursă importantă de venit în condiţiile în care aceste credite au dobânzi foarte mari. Dezîndatorarea reduce presiunea pe bugetele clienţilor şi lasă mai mulţi bani disponibili pentru economisire sau pentru cheltuieli. Pe de altă parte, economia nu reuşeşte să accelereze ritmul de creştere în condiţiile în care robinetul creditării rămâne strâns.

• Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri: Schemele de garantare nu erau periclitate chiar dacă pierdeam bani din depozitele de la Bank of Cyprus

Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, instituţia care gestionează mai multe programe de garantare derulate de stat, afirmă că niciuna dintre schemele gestionate nu a fost pusă în pericol de criza de la Bank of Cyprus, unde potrivit unor informaţii din piaţă fondul a avut depozite de circa 100 mil. lei. "Precizăm că în situaţia în care disponibilităţile noastre ar fi periclitate de evenimente imprevizibile (cum au fost măsurile extraordinare de restructurare a sectorului financiar din Cipru), normele şi procedurile interne, actualizate periodic, asigură că aceasta nu ar influenţa schemele de garantare aflate în derulare", au declarat reprezentanţii fondului la solicitarea ZF.

• Oficial BCE: Şocurile din SUA ar putea deveni mai grave decât criza din 1994, când pieţele datoriilor s-au prăbuşit

Urmările reducerii progra­mului masiv prin care Rezerva Federală stimulează economia americană ar putea fi mai grave chiar decât criza din 1994, când înăsprirea po­liticii monetare în SUA a provocat pră­buşirea pieţelor obligaţiunilor în întreaga lume, a avertizat Jorg Asmussen, membru în consiliul guvernator al BCE din partea Germaniei. "La începutul anului 1994, când revenirea economiei SUA a prins forţă, Fed a început un ciclu de înăsprire a politicii monetare în urma căruia pieţele de obligaţiuni s-au prăbuşit nu doar în SUA, ci în întreaga lume. Dacă în 1994 efectele secundare s-au manifestat la scară largă, ne putem aştepta ca acum acestea să fie şi mai extinse, într-o lume mai interconectată"", a spus Asmussen, citat de Financial Times.