REVISTA PRESEI - 12.11.2011

• ADEVĂRUL

• Parisul şi Bruxelles-ul, furioase pe gafa S&P

Agenţia Standard&Poor's este anchetată de Comisia Europeană după ce a emis un anunţ eronat privind tăierea ratingului de ţară al Franţei. În ultimele două luni, pieţele au stat cu ochii pe ratingul Franţei mai ceva ca pe butelie. Joi noapte, anunţul de care se temeau toţi investitorii a venit: Standard & Poor's (S&P), una dintre principalele trei agenţii de rating din lume, a trimis abonaţilor un mesaj în care dădea de înţels că ratingul Franţei ("AAA", cel mai bun posibil) a fost revizuit în scădere. Panica şi haosul s-au instalat imediat. Investitorii au început să vândă masiv obligaţiunile guvernamentale franceze deţinute care, cu doar câteva minute înainte, erau considerate cu risc zero (obligaţiunile "AAA" sunt considerate complet sigure).

• Două ore de haos

"Mulţi investitori au vrut pur şi simplu să scape de obligaţiunile franceze. Suntem furioşi pe S&P. Să faci o astfel de greşeală în această piaţă febrilă, cu îngrijorări privind ratingul < AAA > al Franţei este foarte iresponsabil şi alarmant", a declarat un trader pentru "Financial Times". Peste două ore, agenţia a revenit cu un comunicat prin care anunţa că s-a produs o "eroare" şi că ratingul Franţei nu a fost scăzut. "Din cauza unei erori tehnice, un mesaj a fost trimis automat astăzi către unii abonaţi ai portalului S&P Global Credit care sugera că ratingul de credit al Franţei a fost schimbat", se arăta în anunţ. Răstimpul a fost însă mai mult decât suficient pentru ca indicele Stoxx Europe 600 să piardă 1,5%, iar costurile de împrumut ale statului francez să se majoreze cu aproape 0,3 puncte procentuale, ajungând la 3,46% (cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni).

• Mai poate fi salvată? Patru scenarii pentru viitorul Italiei

Pieţele au împins Italia într-un punct critic: pentru prima dată de la intrarea statului în zona euro, dobânzile cerute de investitori pentru a cumpăra obligaţiuni guvernamentale scadente la cinci ani au depăşit pragul de 7%. Mai poate fi salvată economia italiană? Şi dacă da, atunci cu ce costuri? Oficialii UE şi majoritatea analiştilor cred că, în principiu, situaţia economiei italiene, deşi nu roz, este mult mai bună decât a Greciei sau a altor state din zona euro, care au deja acorduri de urgenţă cu UE şi FMI. Deşi cu probleme, economia este diversificată şi, în ciuda datoriei publice ridicate, deficitul bugetar anual este relativ scăzut. Astfel, reducerea datoriei publice şi sprijinirea creşterii economice ar putea avea un efect considerabil asupra revenirii economice a Italiei. Acum, Roma va primi consultanţă din partea FMI şi UE.

• Italia: Adoptarea tuturor măsurilor cerute de UE, misiune imposibilă. Senatul a votat doar o parte din reforme

Senatul italian a votat vineri, în plen, legea stabilităţii financiare, care cuprinde însă numai unele dintre măsurile de austeritate şi reformele solicitate insistent de Europa. Sâmbătă va avea loc şi votul în Camera Deputaţilor. Cea mai importantă măsură care a trecut de "peria" Senatului este creşterea graduală a vârstei de pensionare la 67 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi femei. Se va ajunge însă la această vârstă abia în 2026. În pachetul de măsuri mai sunt incluse şi creşterea din 2012 a accizei la carburanţi, precum şi scoaterea la vânzare a unei părţi dintre locuinţele sociale deţinute de stat. O altă reformă este cea a cadrului pentru mobilitatea funcţionarilor publici - adică mutarea angajaţilor de la stat între diverse zone ale Italiei. Senatorii au aprobat şi scutiri fiscale pentru societăţile care operează mari lucrări publice şi flexibilizarea pieţei profesiilor liberale, prin eliminarea pragului tarifar minim.

• Noul guvern din Grecia depune jurământul.Venizelos rămâne ministru al Finanţelor

Ministrul grec de Finanţe, Evangelos Venizelos, a fost renumit în această funcţie în cadrul noului guvern ce va fi condus de Lucas Papademos, anunţă Reuters. Venizelos, fost profesor de drept, a fost desemnat ministru al Finanţelor în cabinetul Papandreu în iunie 2011. Stravros Dimas a fost ales pentru funcţia de ministru de Externe. Dimas a fost comisar european pentru Mediu. Cum acordul de împărţire a portofoliilor a fost făcut între trei partide - PASOK (socialiştii), Noua Democraţie (dreapta) şi LAOS (naţionalişti), noul cabinet va avea şi câţiva membri de extremă-dreapta, o premieră după 1974. LAOS va primi Ministerul Infrastructurii şi trei secretari de stat. În posturile iniţiale au rămas 13 membri ai fostei adminsitraţii socialiste. Conservatorii au primit Ministerul Apărării, ce va fi condus de Dimitris Avramopoulos, fost primar al Atenei. Întregul guvern a fost învestit vineri după-amiază, pentru a-şi intra cât mai repede în atribuţii.

• În bugetul pentru 2012 nu se face referire la majorarea salariilor. Pensiile rămân îngheţate

Proiectul de buget pregătit de Guvern prevede îngheţarea pensiilor pe întreaga perioadă a anului viitor, fără indicii de majorare a acestora şi a salariilor în al doilea semestru, pentru susţinerea plăţii pensiilor fiind din nou transferate de la bugetul de stat 13,8 miliarde lei. În anul 2012, valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei, nivelul la care a fost îngheţat încă din 2009, fără referiri la o eventuală majorare a acestuia în partea a doua a anului viitor. Nici pentru contribuţiile de asigurări sociale nu sunt indicate scăderi pe parcursul anului viitor, acestea fiind menţinute la nivelul actual. De asemenea, în proiectul bugetului de stat obţinut de Mediafax, nu se face vreo referire la majorarea salariilor anul viitor. Pentru câştigul salarial mediu brut este indicată o uşoară creştere la 2.117 lei, faţă de 2.026 lei estimat pentru acest an şi 1.902 lei înregistrat anul trecut.

• România în zona euro în 2015? Bruxelles-ul stabileşte data după ce Bucureştiul îndeplineşte condiţiile

Comisia Europeană este cea care stabileşte, împreună cu România, o dată precisă pentru aderarea la euro, în baza unui plan şi după ce anumite condiţii sunt îndeplinite, a declarat purtătorul de cuvânt al CE,Olivier Bailly întrebat despre obiectivul anunţat la Berlin, de preşedintele Traian Băsescu potrivit căruia România vrea să adere la zona euro în 2015. "Înainte de a stabili un deadline clar pentru aderarea României la zona euro, împreună cu Comisia Europeană, este nevoie ca toate condiţiile din tratat să fie îndeplinite şi pentru acest lucru trebuie să lucrăm pe baza unui plan clar, stabilit împreună cu România, şi abia atunci putem fixa, împreună, o dată precisă", a declarat Bailly.

• Ţările care au amânat măsurile de austeritate creează probleme României

Încheierea unui acord cu FMI şi Comisia Europeană a ajutat la restabilirea unui echilibru macroeconomic, în contextul în care ţările din Uniunea Europeană care au amânat măsurile de austeritate au ajuns să creeze probleme României, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, la Bistriţa. Potrivit ministrului, măsurile luate de Guvernul Boc pe perioada crizei au fost "corecte" şi au avut şi efecte pozitive asupra mediului de afaceri. Cu toate acestea, el consideră că impozitarea tuturor veniturilor ar fi fost o măsură mai bună decât majorarea TVA.

• Preţul barilului de petrol nu va scădea sub 100 de dolari

Agenţia Internaţională pentru Energie a avertizat că balanţa dintre cerere şi ofertă va rămâne strânsă, iar preţul barilului de petrol va rămâne peste 100 de dolari, în ciuda problemelor economiei europene şi a încetinirii creşterii la nivel mondial. Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA), agenţia de monitorizare a resurselor de petrol în ţările vestice, a anunţat că există premise pentru ca preţul să rămână la cote "încăpăţânat de ridicate". Preţul petrolului Brent (tranzacţionat la bursa londoneză), referinţa la nivel mondial, a atins săptămâna aceasta cel mai ridicat nivel di ultimele şapte săptămâni, de peste 116 dolari pe baril, cu toate că, la nivel european, cotaţiile au scăzut din cauza problemelor din Italia şi Grecia.

• Roubini: Un singur lucru va opri dezastrul din Europa. Zilele Italiei în zona euro sunt numărate

Doar dacă liderii UE vor face din Banca Centrală Europeană o soluţie de creditare de ultimă instanţă, vor implementa stimuli fiscali şi se vor asigura că BCE reduce dobânda de politică monetară la 0%, se va putea evita colapsul monedei euro şi posibila dezmembrare a regiunii, consideră Nouriel Roubini. Tot economistul spune că BCE nu vrea să fie creditorul de ultimă instanţă, iar tratatul spune că o astfel de posibilitate este ilegală. "Aşadar singura opţiune pentru Italia este restructurarea datoriei". Analistul reia convingerea sa că fondul european de stabilitate financiară şi vehiculul investiţional stabilit de liderii UE, care ar trebui să asigure lichiditate fondului, sunt doar "curcani" care "nu vor zbura", scrie Business Insider.

• Italia va intra în incapacitate de plată

El a subliniat faptul că numai o deflaţie semnificativă va restabili creşterea în statele de la periferia zonei euro, acesta fiind motivul pentru care zile Italiei sunt numărate. Roubini crede că măsurile de austeritate au transformat economia într-o victimă, ele reprezentând motivul pentru care Italia se confruntă cu agravarea recesiunii. Chiar şi o restructurare a datoriei - care va provoca prejudicii şi pierderi semnificative creditorilor din Italia şi din străinătate - nu va restabili creşterea economică şi competitivitatea. Prin urmare, Italia ar putea fi nevoită să părăsească zona euro şi să revină la moneda sa, pentru a scăpa de criza datoriilor, însă asta ar însemna destrămarea zonei euro.

• Cine mai vrea în zona euro?

Cum ar trebui să analizăm oare dorinţa prim-ministrului ceh, Petr Neças, de a organiza în ţara lui un referendum privind adoptarea monedei euro? Ca un "triumf al raţiunii" sau ca o "lovitură de cuţit în spate" dată Angelei Merkel, salvatoarea monedei euro? Republica Cehă trebuie să-şi găsească locul şi rolul în criza din Europa. Abordarea aderării la zona euro s-a schimbat în urma crizei datoriilor. Cele zece ţări ale UE care nu sunt membre ale zonei euro pot fi repartizate în patru grupuri principale: cele care se opun în mod deschis adoptării monedei unice (Marea Britanie, Danemarca şi Suedia), cele care, dacă nu pot încă, doresc să îndeplinească cerinţele pentru aderare (Lituania, Letonia şi Bulgaria), partizanii convinşi ai monedei euro (Polonia) şi în cele din urmă ţările "problematice", care din cauza unei situaţii naţionale economice şi bugetare şubrede, nu pot nici măcar lua în considerare această posibilitate (România şi Ungaria).

• EVENIMENTUL ZILEI

• Pleacă Berlusconi, vine austeritatea

Un vot astăzi în Camera Deputaţilor, cu un final previzibil, asupra unor măsuri de revitalizare a economiei, pecetluieşte soarta premierului. Un singur vot în parlamentul italian îl mai desparte pe şeful guvernului de la Roma, Silvio Berlusconi, de demisia anunţată în urmă cu câteva zile. Marţi seară, preşedinţia italiană a anunţa că, imediat ce legislativul aprobă măsurile de austeritate solicitate de UE, Berlusconi se va retrage din fruntea guvernului pe care îl conduce din 2008. Decizia luată de cel mai longeviv premier din istoria postbelică a Italiei a fost luată după ce, în aceeaşi, coaliţia de guvernământ de la Roma a pierdut majoritatea de care dispunea în parlament. Ieri după-amiază,

• Economii de 60 de miliarde de euro

Spre deosebire de Grecia, unde peste criza economică s-a suprapus, pentru aproape o săptămâna, una politică, oficialii italieni vor să accelereze schimbul de ştafetă la Roma pentru a demonstra UE că finanţele ţării se află sub control. O delegaţie de 30 de inspectori financiari ai UE se află deja, de câteva zile, în capitala italiană pentru a lua pulsul economiei, în condiţiile în care datoria Italiei este în prezent de aproape două trilioane de euro. Măsurile de austeritate propuse de guvernul Berlusconi spre aprobarea parlamentului vor genera economii la bugetul de stat de circa 60 de miliarde de euro în următorii doi ani, potrivit BBC. Printre acestea se numără creşterea TVA de la 20 la 21 la sută, îngheţarea salariilor an gajaţilor din sectorul public până în 2014, impunerea unei taxe speciale în sectorul energetic şi adoptarea unor măsuri mult mai ferme pentru combaterea evaziunii fiscale, precum o limită de 2.500 de euro pentru tranzacţiile financiare cu bani lichizi.

• O altă mare problemă a grecilor: Rămân fără petrol. Doar "duşmanul" americanilor le mai vinde

După ce că abia dacă-i mai împrumută cineva, grecii au acum încă o mare problemă: furnizorii se feresc până să le mai şi vânda ceva, de frica faptului că nu-şi vor mai primi banii. Despre ce este vorba mai precis? Reuters scrie că Grecia nu mai poate importa petrol din Rusia, Azerbaidjan şi Kazahstan, pentru că furnizorii tradiţionali se tem de faptul că există pericolul ca Grecia să intre în incapacitate de plată sau să iasă din zona euro, ceea ce va afecta contractele exprimate în euro. Cu toate acestea, o singură ţară din Orientul Mijlociu s-a arătat dispusă să vândă petrol Greciei: Iranul. Numai că Iranul începe să sufere impuneri de sancţiuni din partea Uniunii Europene, scriu cei de la Financial Times, care citează agenţia Reuters arătând că mai multe cargouri de petrol au fost văzute îndreptându-se spre Grecia din septembrie până în noiembrie.

• Femeia care a aruncat Clujul în aer! Noi dezvăluiri în exclusivitate despre sistemul şpăgilor de la Cluj

Are 35 de ani, a fost reţinută odată cu Radu Bica, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, în urmă cu 11 zile, dar acum se plimbă liberă prin oraş, fiind fotografiata de ziuadecj.ro. Aspazia Droniuc a făcut denunţuri care i-au îngropat atât pe vicele CJ cât şi pe primarul Sorin Apostu. SRI o monitoriza încă din 2009. Apostu lua comisioanele prin firma socrului şi prin cabinetul soţiei. În încrengătură a intrat şi preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan. Când Bica, vicepreşedintele CJ, a căzut în plasa DNA, în urmă cu 12 zile, cea care i-a condus la acea şpagă a fost Aspazia Droniuc, pentru că aceasta era ţinută sub observaţie de doi ani. După ce procurorii au săltat-o împreună cu Radu Bica, femeia de afaceri a început să dea declaraţii incriminatoare care l-au înfundat şi pe primarul Sorin Apostu.

• Subvenţia agricolă pârjoleşte pădurile României

Ţăranii ard miriştile ca să ia 200 euro/ha de la APIA. Focul ajunge în zonele împădurite, unde persistă săptămâni la rând. Situaţia e gravă: avem de cinci ori mai multe incendii decât în 2010. V-aţi fi gândit vreodată că există o legătură directă între incendiile care nu mai contenesc în pădurile din centrul ţării şi subvenţia de 200 de euro pe hectarul de teren agricol? Explicaţia e simplă: tot mai mulţi agricultori îşi dau foc la mirişte după recoltare pentru a putea primi subvenţia. Conform cerinţelor UE, APIA nu aprobă plata dacă nu se doveşte curăţarea terenului la sfârşitul ciclului agricol. Iar cea mai ieftină metodă este de a-i da foc miriştii.

• Seceta poate usca jumătate din producţia de grâu de anul viitor

Semne proaste anul are - aşa va suna sloganul din agricultura românească, după ce în 2011 am avut recolte record. Motivul? De câteva luni, ploaia a ocolit plaiurile mioritice, lucru care va pune în dificultate producţia de grâu de anul viitor. Pământul este uscat, aşa încât doar 60% din suprafaţa cultivată cu grâu a fost însămânţată la timp. Agricultorii spun că se aşteaptă la o pierdere de până la o mie de kilograme la hectar în cazul culturilor care nu au fost însămânţate în termen, adică înainte de 1 noiembrie. "Ne confruntăm cu una dintre cele mai grele perioade din ultimii 20 de ani. Din cauza secetei nu se pot efectua însămânţările, şi aşa s-a ajuns ca până acum să fie realizate doar 60% din lucrări. Astfel, din datele noastre rezultă că din cele peste două milioane hectare care trebuia deja să fie cultivate cu grâu, până acum s-au însămânţat doar 1,2 milioane hectare", ne-a spus Culiţă Tărâţă.

• Angajaţii-cerşetori ai lui Gigi Becali

Sute de oameni din fabricile miliardarului îşi rumegă disperarea, nefiind plătiţi de un an. In 2004, la câteva zile de la preluarea Avicola Iaşi, Gigi Becali a decretat scurt: "Am pus director acolo şi gata. Avicola nu mă mai interesează". Şi aşa s-a şi întâmplat. La doar 6 ani de la preluarea pachetului majoritar, ferma de păsări a lui Becali a intrat în insolvenţă. La masa credală s-au aşezat băncile, Fiscul, furnizorii de materie primă, dar şi salariaţii. Acestora, peste 300, Becali le datorează 1,1 milioane de lei, adică vreo 270.000 de euro. Cât salariile anuale a doi jucători de la Steaua.