• ADEVARUL
• Ciocnirea titanilor: cum a ajuns Roşia Montană câmpul de luptă între George Soros şi cel mai bogat israelian
Între miliardarul american de origine maghiară George Soros şi Beny Steinmetz, cel mai bogat israelian şi principalul acţionar al Gabriel Resources, se poartă o luptă crâncenă de ani buni. Protagoniştii îi includ pe Tony Blair şi pe preşedintele din Guineea, iar din complot nu lipsesc tentative de asasinat şi procese în instanţă. Faptul că ambii magnaţi au afaceri miniere în valoare de miliarde de dolari n-are nicio legătură, susţin amândoi. Steinmetz şi Soros nu s-au cunoscut niciodată. Însă războiul personal dintre cei doi se poartă când în tribunale, când prin Guineea şi prin Marea Britanie, mai nou prin România. Aşa cum fac mereu marile puteri, şi acest război se poartă prin interpuşi. În 1998, Rusia intra în incapacitate de plată a datoriilor din cauza unei crize financiare care lovise puternic bursa şi rubla. George Soros a pierdut două miliarde de dolari din investiţiile făcute aici. Benny Steinmetz a râs. 15 ani mai târziu, războiul personal dintre cei doi se poartă în Munţii Apuseni, la Roşia Montană, şi pe străzile din Bucureşti.
• Assad va preda armele chimice, dacă SUA încetează să mai susţină rebelii
Preşedintele Siriei, Bashar al-Assad, a declarat că va plasa sub control internaţional arsenalul chimic sirian, conform unui interviu acordat unui post de televiziune rus, dacă SUA va înceta să susţină rebeliunea împotriva sa. "Siria va plasa armele chimice sub control internaţional, în vederea semnării unui acord privind armele chimice, datorită Rusiei. Ameninţările Statelor Unite nu au influenţat în niciun fel decizia", a spus al-Assad în interviul acordat postului Rossia 24. "În câteva zile, Siria va trimite un mesaj Naţiunilor Unite şi Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice; de asemenea, vom trimite documentele necesare pentru semnarea acordului. Siria va respecta planul rus. Dar este un proces bilateral", a adăugat acesta. "Atunci când vom vedea că Statele Unite doresc cu adevărat stabilitatea în regiune, când vor înceta să ameninţe, să caute să atace şi să livreze arme teroriştilor, atunci vom considera că putem duce procesul până la capăt", a continuat Al-Assad
• Premiile revistei Intelligence, publicaţia oficială a SRI, decernate joi
Peste 150 de persoane au participat joi la Gala premiilor revistei Intelligence, publicaţia oficială a Serviciului Român de Informaţii (SRI), aflată în cel de-al cincilea an de existenţă. Începând din mai 2008 şi până în prezent, 260 de autori au publicat peste 340 de articole în cele 24 de numere ale revistei. In cadrul manifestării, care a avut loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I", cele mai bune materiale publicate în revista Intelligence au fost premiate, pe nouă secţiuni. Totodată, au fost acordate şi premii speciale câtorva personalităţi prezente. Spre exemplu, premiul pentru editorial a fost obţinut de Cristian Tabără, cu articolul "Cât ne costă deficitul de stimă de sine", publicat în septembrie 2009. În schimb, premiul pentru secţiunea a II-a, Fundamente de Intelligence, i-a revenit lui Sergiu Medar, pentru articolul "Transformarea Serviciilor de informaţii în contextul actual de securitate". Premiul secţiunii III - Organizaţia de Intelligence i-a revenit Mihaelei Matei pentru materialul "Transformarea sistemelor de Intelligence şi procesul de modernizare al SRI".
• Ponta, despre atacurile lui Antonescu: "Tot ce am de reproşat vreunui partener al meu o fac în privat"
Premierul Victor Ponta nu a vrut să comenteze prea mult despre întâlnirea dintre el şi partenerul de alianţă, Crin Antonescu, care a avut loc joi, la Parlament, însă a admis că există anumite probleme în USL. "Tot ceea ce am de spus şi de reproşat vreunui partener al meu o fac în privat. În public oamenii aşteaptă să ne purtăm normal, să rezolvăm problemele lor şi asta am şi făcut şi astăzi. Am stat două ore, am discutat toate problemele pe care le avem şi am anunţat decizia. Asta înseamnă normalitate", a răspuns premierul Ponta, întrebat fiind cum comentează afirmaţiile preşedintelui PNL, Crin Antonescu, potrivit căruia premierul ar face un joc parşivel, deoarece îşi doreşte realizarea proiectului, dar îi este teamă să îl asume politic.
• UE a votat: Se vor reintroduce vizele pentru SUA şi Canada dacă acestea nu permit libera circulaţie a românilor
Parlamentul European a votat, joi, o rezoluţie de modificare a Regulamentului UE privind vizele, prin care se introduce o clauză de reciprocitate care obligă SUA şi Canada să elimine vizele pentru români, dar procedura este complicată şi poate dura ani de zile. Prin modificarea Regulamentului 539/2001, Uniunea Europeană poate reintroduce vizele pentru cetăţenii americani şi canadieni, în cazul în care Washington şi Ottawa nu ridică obligativitatea vizelor pentru un stat membru al UE. Modificarea va intra în vigoare în decurs de 24 de luni de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE.
• Consiliul Fiscal: evaziunea fiscală se ridica anul trecut la 81 de miliarde de lei, mult mai mare decât în 2008, când era 57 de miliarde
Evaziunea fiscală a crescut în perioada de criză cu aproximativ 3 puncte procentuale din PIB, de la 11,2% în 2008 la 14% din PIB în 2012, dar în scădere faţă de 2010, când majorarea taxelor a dus la un nivel record al impozitelor neplătite, de 15,2% din PIB, potrivit raportului Consiliului Fiscal. Analiza are ca bază de plecare estimările Institutului Naţional de Statistică privind economia subterană, care s-a ridicat anul trecut la 24,5% din PIB, faţă de 19,5% din PIB în 2008, o diferenţă de 5 puncte procentuale în patru ani. Şi la aceast capitol vârful a fost atins în 2010, cu un nivel de 24,8% din PIB. Ca valoare nominală, Consiliul Fiscal situează evaziunea fiscală la 81,14 miliarde lei, cu 40% mai mare decât în 2008, când se situa la 57,6 miliarde lei. Mai multe de jumătate din această sumă provine din evaziunea pe TVA, care reprezintă 8,32% din PIB.
• Datoria către Roşia Montană, încă incertă
Premierul Victor Ponta şi ministrul delegat pentru Marile Proiecte, Dan Şova, au anunţat că vor scoate la lumină toate documentele semnate de statul român privind proiectul Roşia Montană. Dar la conferinţa de presă, Victor Ponta a anunţat din start că licenţa de exploatare are caracter confidenţial şi ea nu poate fi făcută publică, însă îşi asumă toată responsabilitatea, şi face cunoscute o parte din informaţiile din document. Ponta a declarat: "Referitor la consecinţele financiare, în baza respingerii legii, contractul nu se va realiza. Investiţiile făcute de Roşia Montană Gold Corporation la Roşia Montană se ridică la 550 de milioane de euro. Obligaţiile de mediu şi protecţia patrimoniului, pe care România trebuie să le acopere, dacă nu se face proiectul, se ridică la 480-500 de milioane de euro. În măsura în care proiectul nu se va realiza, ecologizarea ne va costa 150 de milioane de euro", a ţinut să anunţe încă o dată premierul.
• CURENTUL
• După contractul Bechtel, Guvernul USL mimează transparenţa şi în afacerea Roşia Montana
"Cel mai cinstit guvern de după Revoluţie", cel condus de premierul Victor Ponta, a servit ieri publicului larg încă o lecţie de pretinsă transparenţă făcută, evident, cu jumătăţi de măsură. Sau mai bine spus cu minciuni prin omisiune. Mişcarea vine înainte de amplele demonstraţii împotriva proiectului Roşia Montana ce vor avea loc duminică, la Bucureşti şi în mai multe oraşe importante din ţară. În urmă cu doar câteva luni, Victor Ponta şi ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova, se băteau cu pumnul în piept că vor dezvălui toate elementele controversatului contract cu firma americană Bechtel. Numai că cei doi bine-intenţionaţi s-au lovit de o mică problemă, cea a dispariţiei în ceaţă a documentului. Ca şi atunci, afacerea Roşia Montana este "desecretizată" prin aceeaşi metodă empirică a aruncării parţiale pe piaţă a unor hârtii care le susţin până la un anumit punct declaraţiile politice.
• PDL-istul Ioan Oltean, acuzat de trafic de influenţă şi favorizarea infractorului
Fostul secretar general al PDL, Ioan Oltean, este cercetat de către procurorii anticorupţie după ce ar fi intervenit la diferite instituţii ale statului pentru ca anumite firme să câştige licitaţii publice sau primăriile conduse de edili PDL să primească fonduri publice pentru proiecte. După vizita făcută ieri la DNA, Oltean a aflat că este cercetat şi pentru favorizarea infractorului, procurorii susţinând că ar fi anunţat două persoane asupra percheziţiilor ce urmau să fie derulate de anchetatorii DNA. Potrivit unui comunicat al DNA, Ioan Oltean este de ieri urmărit penal pentru fapte săvârşite în funcţiile de preşedinte al organizaţiei judeţene Bistriţa-Năsăud a PDL, vicepreşedinte şi fost secretar general al partidului. El este acuzat de folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani de bunuri sau alte foloase necuvenite. La aceasta, se adaugă şi infracţiunea de favorizare a infractorului.
• CURIERUL NATIONAL
• Directorul RMGC: Lacul cu cianuri este dezinformare, manipulare. Tehnologia noastră este sigură pentru mediu şi oameni
Directorul general al companiei Roşia Montană Gold Corporation, Dragoş Tănase, a explicat joi seară, în emisiunea "Talk B1", de pe B1 TV, modalitatea în care se vor realiza lucrările miniere de la Roşia Montană, susţinând că folosirea cianurii în procesul industrial este sigură pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor. "Noi punem o mină pe vechile zone exploatate, continuăm exploatarea într-o carieră. Construim o uzină de ultimă generaţie. Luăm minereul, îl ducem în uzină, folosim cianură pe circuit închis. Avem cea mai modernă tehnologie. Este sigură pentru mediu şi sănătatea oamenilor", a declarat directorul. Acesta a precizat că cianura "se refoloseşte în procesul tehnologic şi la final se distruge". "Lacul cu cianuri este dezinformare, manipulare. Lacul nu are pânză freatică dedesubt. Chiar dacă ar exista o deversare, avem încă 3 niveluri, astfel că deversarea nu iese pe circuitul industrial", a mai spus Dragoş Tănase.
• România, locul al doilea în UE în funcţie de creşterea producţiei industriale
Cele mai abrupte scăderi au fost înregistrate în Grecia (-8,2%), Irlanda (-7,9%), Malta (-7,7%) şi Suedia (-6,2%). La polul opus, cele mai puternice creşteri au fost consemnate în Estonia (7,8%), România (7,3%) şi Polonia (3,8%). Producţia industrială din UE a scăzut cu 1,7% în iulie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu evoluţii negative în 15 state membre, în timp ce România a înregistrat a doua cea mai solidă rată de creştere, potrivit datelor anunţate ieri de Eurostat. Producţia industrială a scăzut cu 2,1% în zona euro în perioada analizată. Cele mai abrupte scăderi au fost înregistrate în Grecia (-8,2%), Irlanda (-7,9%), Malta (-7,7%) şi Suedia (-6,2%). La polul opus, cele mai puternice creşteri au fost consemnate în Estonia (7,8%), România (7,3%) şi Polonia (3,8%).
• Companiile din energie şi apărare rămân la stat?
Aflat ieri la o conferinţă pe tema pieţei de capital, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat că ar fi nevoie de un angajament politic pentru ca în 2016 statul să mai deţină participaţii majoritare doar la unele companii energetice şi din domeniul apărării şi că FMI nu a mai cerut Guvernului privatizarea tuturor companiilor cu capital majoritar de stat. "Ar trebui un angajament politic ca până la finalul mandatului, în 2016, să nu mai fie companii cu capital majoritar de stat. Am spus şi FMI, care a cerut includerea în acordul refăcut a acestui angajament, dar până la urmă s-a renunţat. Am spus ca în doi ani să nu mai existe în România, cu excepţia unei zone din energie şi nucleului de securitate, companii cu capital majoritar de stat", a declarat ieri Vosganian, citat de Mediafax.
• O Bursă pentru România
Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte ASF, spune că normalizarea pieţelor financiare va presupune inclusiv un proces sănătos de segmentare şi localizare. Este mai uşor pentru emitenţii români să recurgă la Bursa de la Bucureşti. Varujan Vosganian: Avem preocupare pentru finanţarea de resurse interne. Atât companiile cât şi investitorii cunosc mai bine condiţiile şi nevoile locale, astfel încât procesul de normalizare a pieţelor de capital va include păstrarea importanţei Burselor naţionale, spune Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte la Autoritatea de Supraveghere Financiară. "Fenomenul de segmentare şi localizare este sănătos; investitorii trec spre pieţe pe care le cunosc, ceea ce le asigură un confort", a declarat ieri acesta în cadrul mesei rotunde cu tema "Strategia de relansare a pieţei de capital" organizată de grupul de presă Bursa.
• Societatea Aversa a fost vândută
Bunurile societăţii SC AVERSA SA au fost adjudecate, în cadrul licitaţiei organizate ieri, de consorţiul format din companiile SC Blue Diamond Estate şi SC Autoplast Engineering pentru suma de 17.300.000 euro (exclusiv TVA). Societatea a fost vândută în cadrul licitaţiei organizate de lichidatorul judiciar al SC AVERSA SA - consorţiul format din RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL şi ACTIV LICHIDATOR IPURL. "Am fost extrem de atenţi (...) la menţinerea numărului de angajaţi şi la continuarea activităţilor de producţie specifice întreprinderii bucureştene", afirmă preşedintele AAAS Adrian Volintiru, reprezentantul creditorului majoritar Aversa. Printre obligaţiile cumpărătorilor, s-au numărat menţinerea producţiei în următorii 3 ani, a numărului de angajaţi existent (aproximativ 200), continuarea şi respectarea obligaţiilor ce reies din contractele şi relaţiile parteneriale existente şi totodată, neînstrăinarea mărcilor şi brevetelor, înregistrate de Aversa, cel puţin 3 ani.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Ponta şi Şova pledează pentru Roşia Montană
Conflictul din USL pe tema Roşia Montană continuă. Proiectul Roşia Montană nu se va mai dezbate în procedură de urgenţă în Parlament, ci în cadrul unei comisii speciale. Decizia a fost luată de liderii USL după o şedinţă fulger, care a avut loc în cabinetul preşedintelui Senatului. Crin Antonescu a spus că i-a cerut lui Victor Ponta să retragă proiectul din Parlament şi să-şi asume răspunderea pe el, dar premierul nu a dorit. "Am convenit să avem din nou acea comisie specială parlamentară. Fac apel la cei vizaţi de lege, la minerii care protestează, să renunţe la forme extreme de protest", a spus Crin Antonescu, la finalul şedinţei de urgenţă a USL. Exploatarea aurului în perimetrul Roşia Montană va genera beneficii economice directe de 5,2 miliarde de dolari, arată proiectul de lege întocmit de Guvern şi trimis spre aprobare Parlamentului. În visteria statului şi a autorităţilor locale vor intra venituri de aproximativ 2,3 miliarde de dolari, iar în economie vor fi pompaţi direct 2,9 miliarde de dolari, sume calculate la un preţ de referinţă al aurului de 1.200 de dolari pe uncie.
• Guvernul bagă Parlamentul în probe
Ca să scape de bătăile de cap pe viitor, premierul Victor Ponta a decis să renunţe la ordonanţele de urgenţă şi să lase Parlamentul să adopte toate proiectele importante. Ca urmare, toate ordonanţele de urgenţă din şedinţa de guvern de miercuri au fost transformate în proiecte de legi şi vor fi transmise Parlamentului spre aprobare. Din ceea ce spune premierul se deduce că Parlamentul este, oarecum, în probe în această problemă: i se vor trimite proiectele pentru a vedea; va face sau nu ce trebuie? "Toate proiectele le-am făcut proiecte de legi şi am zis: domne, Parlamentul e la serviciu, nu ne-au blocat niciodată nimic, când a fost ceva urgent au adoptat şi într-o săptămână, haideţi să trimitem, să vedem ce se întâmplă....", s-a lăudat Ponta la Antena 3.
• Germania: Furt de date la scară mare de la Vodafone
Operatorul de telefonie mobilă Vodafone a fost victima unui atac cibernetic, date cu caracter personal despre două milioane de clienţi germani, inclusiv coordonatele lor bancare, fiind furate, a indicat joi societatea, potrivit France Presse. Vodafone a precizat că şi-a informat clienţii afectaţi printr-un e-mail, în care menţionează că furtul nu a vizat numerele de card de credit sau numerele de telefon mobil. În schimb, numele, adresa, data naşterii şi detalii bancare au fost sustrase, a recunoscut filiala germană a grupului Vodafone. Potrivit companiei, numai o 'cunoaştere detaliată /a sistemului/ şi o înaltă doză de energie' le-au permis piraţilor cibernetici să pătrundă 'adânc în sistemul informatic'. Un suspect a fost deja identificat şi autorităţile, alertate de Vodafone, au făcut percheziţii la domiciliul său.
• Ponta vrea să supra-taxeze actorii şi jurnaliştii
Premierul a minţit. Scrisoarea de intenţie pe care Guvernul o va trimite către FMI prevede supraimpozitarea drepturilor de autor şi a veniturilor persoanelor fizice autorizate. Potrivit scrisorii de intenţie către FMI aprobate miercuri de Guvern şi consultată de "Evenimentul zilei", Executivul se angajează: "Vom aproba de asemenea legislaţia de restructurare a sistemului de asigurări sociale prin care se lărgeşte baza prin reducerea diferenţelor ce există în baza de pensii pentru diferitele activităţi derulate (activitate de natură salarială, activităţi de tipul PFA, drepturi de autor, etc.). Înainte de a aduce orice fel de modificări sistemului fiscal ne vom consulta cu echipele FMI şi CE". Practic, într-un limbaj sofisticat şi evaziv, guvernul Ponta se angajează să majoreze plata contribuţiilor pentru pensii la activităţi "tip PFA, drepturi de autor". Executivul speră să obţină astfel mai mulţi bani pentru sistemul public de pensii, dar şi să compenseze reducerea TVA la pâine.
• JURNALUL NATIONAL
• Adriean Videanu, audiat la DIICOT. Fostul ministru, URMĂRIT PENAL pentru complot şi subminarea economiei naţionale
Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a declarat, la ieşirea din sediul Parchetului General, că are toate documentele cu care să-şi probeze nevinovăţia în dosarul în care este cercetat pentru complot şi subminarea economiei naţionale. Fostul ministru al Economiei, democrat-liberalul Adriean Videanu, s-a prezentat, în această dimineaţă, la sediul DIICOT. Potrivit unui comunicat al DIICOT, "procurorii au dispus, la data de 9 septembrie 2013, începerea urmăririi penale faţă de Videanu Adriean, pentru săvârşirea infracţiunilor de complot si subminarea economiei naţionale". Dosarul în care Videanu şi Varujan Vosganian sunt acuzaţi de subminarea economiei naţionale a fost deschis la sfârşitul anului 2011. Mai mulţi angajaţi ai Romgaz au fost acuzaţi de implicare într-o reţea care a oferit gaz la preţ preferenţial grupului condus de omul de afaceri Ioan Niculae, Interagro.
• Vladimir Putin propus la Premiul Nobel pentru Pace
Preşedintele Fundaţiei ruse pentru Educaţie, Serghei Komkov, a propus, într-o scrisoare trimisă Comitetului Nobel, ca preşedintele Vladimir Putin să primească Premiul Nobel pentru Pace, ca urmare a contribuţiei sale la soluţionarea conflictului din Siria, informează agerpres.ro. În scrisoare se subliniază că Putin şi-a dovedit prin fapte angajamentul faţă de valorile păcii. "Ca lider al unuia dintre cele mai importante state ale lumii, el depune mari eforturi pentru a menţine pacea şi liniştea în propria sa ţară şi contribuie activ la găsirea unor soluţii paşnice în toate conflictele de pe planetă", se mai argumentează în scrisoare. Potrivit RIA Novosti, Comitetul Nobel s-a abţinut să comenteze pe marginea acestei propuneri.
• Planuri mari pentru nou CEO al Bursei: BVB ar trebui sa ajunga in 2 ani la dimensiunea pietelor din Budapesta si Praga
Bursa de Valori Bucuresti ar trebui ca in cel mult doi ani sa ajunga o piata medie precum cele de la Budapesta si Praga, iar pe termen mai indelungat sa devina a doua piata din regiune dupa cea de la Varsovia, considera directorul general al BVB, Ludwik Sobolewski. "Avem sansa sa devenim un punct vibrant pe harta Europei Centrale si de Est. Trebuie luate masuri serioase. BVB este una dintre cele mai mici din Europa Centrala si de Est. (...) Avem resurse si potential sa obtinem mai mult. In prima faza, nu ar trebui sa dureze mai mult de doi ani. Ar trebui sa ajungem o piata medie ca cifre, precum Budapesta sau Praga. Depinde de ce masuri, instrumente introducem pentru a ajunge la acest obiectiv. Mai apoi ar trebui sa avem obiectiv sa transformam BVB in a doua cea mai vibranta bursa din regiune, dupa Varsovia. Peste ani, este posibil ca Europa Centrala si de Est sa fie asociata cu doua piete dinamice, Varsovia si Bucuresti, si a treia Viena", a spus joi Sobolewski, la o conferinta pe tema pietei de capital, citat de Mediafax.
• NATIONAL
• Sindicalistul Marica si-a falsificat diploma de facultate!
In urma unei plangeri penale mai vechi in care Vasile Marica era acuzat ca si-ar fi falsificat documentele prin care se prezenta ca fiind absolvent de studii superioare, procurorii care au anchetat initial aceasta speta au dispus neinceperea urmaririi penale in ceea ce il priveste pe acesta. Iata insa ca dosarul ia acum o turnura spectaculoasa, chiar si actele care l-au "scapat" prima oara pe sindicalist fiind acum suspectate ca ar fi fost falsificate de persoane cercetate intr-o alta ancheta. Cert este ca, recent, cazul Marica a fost redeschis, procurorii hotarand sa continue cercetarile pentru a verifica daca, intr-adevar, liderul de sindicat a frecventat sau nu cursurile Facultatii de Inginerie si Management Agroturistic din cadrul Universitatii Bioterra. Si, mai ales, daca a sustinut si absolvit examenul de licenta, in anul 1999.
• Ce interese politice alimenteaza scandalul Rosia Montana
De mai bine de doua saptamani, Rosia Montana a devenit principalul subiect de pe agenda publica. De la un anunt privind trimiterea proiectului in Parlament si un protest in strada, totul s-a transformat intr-un adevarat razboi in care au fost antrenati atat actorii politici, cat si societatea civila. Viteza cu care s-au succedat evenimentele a generat o intrebare pertinenta: cine are de castigat de pe urma scandalului Rosia Montana. In acest context, in mediul politic au aparut primele informatii privind sustinerea pe care Crin Antonescu a primit-o din partea miliardarului George Soros. "Constient ca nu are nicio sansa la prezidentialele din 2014, Crin Antonescu a cautat sprijin in afara tarii. Soros i-a deschis usi pe care nimeni altcineva nu ar fi fost dispus sa i le deschida. Cu ajutorul lui Soros, in cateva luni, in jurul PNL-ului au inceput sa graviteze importante forte internationale. Asa se explica reactia surprinzatoare a lui Antonescu si incapatanarea cu care se opune proiectului Rosia Montana"
• Cum iti umbla la pusculita liberalul Chitoiu
Ministerul Finantelor condus de liberalul Daniel Chitoiu a aprobat modelul declaratiei de patrimoniu si venituri pentru romanii care vor intra in atentia Fiscului si vor fi nevoiti sa explice de unde au avut bani ca sa-si cumpere case, masini sau... animale.
• PUTEREA
• Victor Ponta şi Crin Antonescu, iubire cu năbădăi. Roşia Montană va avea comisie specială, dar şefii USL rămân înfoiaţi
Gâlceava "bărbaţilor politici" din fruntea USL pe Roşia Montană a continuat, chiar şi după ce s-au întâlnit, faţă în faţă, cei doi lideri, Victor Ponta şi Crin Antonescu. Întâlnirea de urgenţă a conducerii USL a durat în jur de trei ore, rezultatul nefiind unul foarte concludent. Practic, cei doi nu au căzut de acord decât să facă, până la urmă, anunţata comisie specială pe tema exploatării de la Roşia Montană. Ponta spunea că a venit la întâlnire pentru că l-a sunat Antonescu miercuri seară. La ieşire, Ponta a plecat fără a face declaraţii, primul care a povestit fiind Antonescu. Şi nu a părut deloc mai amabil, ba dimpotrivă, a continuat atacurile la adresa lui Victor Ponta.
• Ca de obicei, Soros câştigă
Oricum se va termina circul politic de la Roşia Montană cineva tot va câştiga. În nici un caz dumneata, mărite cititor. Cel care va ieşi cu tolba plină este nimeni altul decât bătrânul miliardar George Soros. Dacă nu se face proiectul, el va merge în justiţie ca să încaseze despăgubiri, cumpărând şi celelalte acţiuni, sau creanţa în sine de la celelalte fonduri de investiţii. Soros e acţionar, sub o anumită formă, la Roşia. Dacă se face proiectul, el, prin fonduri de investiţii fidele, îşi va consolida poziţia în cadrul acţionarilor, apoi va introduce firme prietene în faza de execuţie...
• BVB trebuie să ajungă din urmă bursele din Budapesta şi Praga în doi ani
Noul director general al BVB, Ludwik Sobolewski, afirmă că sunt necesare schimbări urgente pe piaţa de capital, atât în ceea ce priveşte mecanismele, cât şi regulile de tranzacţionare. Dacă aceste schimbări vor fi făcute, Bursa de Valori Bucureşti (BVB) ar trebui să ajungă, în cel mult doi ani, o piaţă medie precum cele de la Budapesta şi Praga, iar pe termen mai îndelungat să devină a doua piaţă din regiune după cea de la Varşovia. "Avem şansa să devenim un punct vibrant pe harta Europei Centrale şi de Est. Trebuie luate măsuri serioase. BVB este una dintre cele mai mici din Europa Centrală şi de Est.", a spus joi Sobolewski, la o conferinţă pe tema pieţei de capital organizată de ziarul "Bursa".
• Silaghi, Videanu şi Oltean sunt urmăriţi penal în mod oficial
Fostul ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi, şi fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, au fost puşi ieri sub acuzare de către procurorii DNA, respectiv DIICOT. Tot ieri, a fost începută urmărirea penală şi împotriva lui Ioan Oltean, lider PDL şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
• ROMANIA LIBERA
• Interviu cu Leonid Kojara, preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei. Ucraina nu este deranjată de ideea unirii României cu Moldova
Ministrul ucrainean de Externe, Leonid Kojara, 50 de ani, face în aceste zile un turneu în regiune pentru a se asigura de susţinerea statelor din Europa Centrală şi de Est, înainte de Summit-ul de la Vilnius, unde Kievul se aşteaptă să semneze acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE. Şeful diplomaţiei ucrainene, care deţine şi preşedinţia în exerciţiu a OSCE, subliniază că ţara sa nu are un plan B în cazul în care ar înregistra un eşec la reuniunea de la Vilnius. Totuşi, nici înainte, nici după acest summit Ucraina nu-şi propune să renunţe la Uniunea Vamală cu Rusia, în condiţiile în care peste 35 la sută din comerţul extern al ţării se face în interiorul acestei Uniuni. Altfel spus, Ucraina îşi doreşte să aibă comerţ extern fără taxe atât cu Vestul, cât şi cu Estul. Leonid Kojara subliniază că "determinarea nivelului de relaţii bilaterale reprezintă un drept suveran al Republicii Moldova şi al României".
• Miştocraţia 2.0. Azi, Roşia Montană de Cristian Campeanu
aşa se conduce o ţară europeană ca România? Dacă Băsescu e "pentru", atunci, tu, prim-minstru, eşti, automat, "contra", aşa, din prinţip, fără să fi studiat documentele, iar ulterior, printr-o schimbare neexplicată niciodată, nu mai eşti chiar atât de "contra", ci "pentru", deşi nici chiar Băsescu nu mai este "pentru", iar partenerul tău de coaliţie, Antonescu, este "contra" pentru că dă bine la poporul din Piaţa Universităţii, deşi oamenii lui de la Alba sunt "pentru"? Ce fel de guvernare e asta? Poate cineva să înţeleagă ceva din aceste afirmaţii - "Eu am fost împotriva proiectului, înainte să cunosc aproape nimic despre proiect, pentru că era susţinut de Băsescu, şi am spus că dacă îl susţine Băsescu e ceva de rău.
• Antonescu: Băsescu e la putere
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, joi seară, la Realitatea TV, că preşedintele Traian Băsescu este la putere şi că speră ca la anul să fie în opoziţie. "Eu spre ca spre sfârşitul anului viitor să intre în Opoziţie. I s-a dat mai multă putere decât merita. Nu mai are nevoie de vreun acord, a căpătat credibilitate prin pactul de coabitare, dl Băsescu şi-a păstrat controlul, e încă la putere. Peste un an, sper să se pregătească să intre în opoziţie", a spus Antonescu. Şeful Senatului a discutat despre tensiunile din USL, despre relaţia cu Victor Ponta, dar şi despre realizările economice de până acum ale Guvernului Ponta. Antonescu a apreciat că alianţa cu PSD nu se va rupe atâta timp cât partenerii de coaliţie urmăresc planul de guvernare.
• Ţările din Golf, dezamăgite de "aliatul american"
Cu un plan diplomatic pentru Siria, Rusia a eclipsat SUA în Orientul Mijlociu şi decizia lui Obama de a întârzia loviturile militare contra regimului de la Damasc pune în pericol relaţiile americane în regiune. În presa americană, preşedintele rus critică politica lui Obama, pe care o consideră "extrem de periculoasă", şi acuză SUA de intervenţionism militar. CIA a început livrarea de arme insurgenţilor sirieni, separat de livrările Departamentului de Stat. Analiştii consideră că SUA riscă să afecteze relaţiile sale cu statele din Golful Persic, care au privit cu consternare amânarea de către Washington a loviturilor militare contra Siriei şi acceptarea iniţiativei Rusiei privind arsenalul chimic sirian. Monarhiile sunnite se tem că retragerea americană va întări poziţia lui Bashar al-Assad şi influenţa aliatului său în regiune, Iranul.
• ZIARUL FINANCIAR
• Cum caută petrol 51 de oameni, majoritatea români, în singura zonă cu "aur negru" din apele Greciei
Grup Servicii Petroliere (GSP), compania specializată în forajul marin care face parte din grupul Upetrom, controlat de omul de afaceri constănţean Gabriel Comănescu, a câştigat un contract pentru execuţia a patru sonde cu compania elenă Energean Oil&Gas, singurul producător de hidrocarburi din Grecia. Lucrările se desfăşoară în zăcământul Prinos, amplasat la circa 8 kilometri nord-vest de insula Thassos. Bazinul Prinos este singura arie geologică din Grecia de unde se extrag petrol şi gaze, primele descoperiri din această zonă datând din 1973. Lucrările derulate de GSP se fac prin intermediul platfomei Fortuna, în operaţiuni fiind implicate 51 de persoane, din care peste 90% sunt români, potrivit datelor furnizate de companie. Contractul a fost semnat în iunie.
• România s-a mai încărcat cu 1,5 mld. euro datorie externă publică pentru a plăti salarii şi pensii
Ministerul Finanţelor a majorat datoria externă publică în valută cu încă 1,5 mld. euro, prin bonduri pe şapte ani emise la o dobândă de 4,8% pe an. Datoria publică externă s-a triplat în ultimii cinci ani, iar banii nu se văd în investiţii. Banii de la buget sunt direcţionaţi preponderent spre pensii şi salarii, care au fost reîntregite în acest an, sau spre cheltuieli cu bunuri şi servicii, în timp ce investiţiile sunt în declin. Sectorul infrastructurii, care ar fi trebuit să dea pe timp de criză un impuls economiei, lâncezeşte. Datoria publică externă s-a triplat de la 10,5 mld. euro în decembrie 2008 până la 35,7 mld. euro în iunie 2013, fără ca suma suplimentară de 25 mld. euro să se vadă în investiţii de infrastructură, în energie sau, de ce nu, în capacităţi industriale prin garanţii sau alte mecanisme de susţinere. Dimpotrivă, investiţiile publice au scăzut în semestrul I din 2013 cu 10%, în timp ce cheltuielile de personal pentru bugetari au crescut cu 18%.