REVISTA PRESEI 16.09.2013

• ADEVARUL

• România 2013-2014: şcoli ca în Evul Mediu. Cum îşi aşteaptă elevii la ore sute de unităţi de învăţământ

Începutul noului an şcolar nu vine cu bucurie pentru mii de elevi şi preşcolari din ţară,care sunt nevoiţi să înveţe în spaţii improvizate, mizere şi periculoase. Problemele se ţin lanţ şi la începutul acestui an şcolar în instituţiile preuniversitare din toată ţara. Aproape o sută de elevi din localitatea mureşeană Ormeniş se vor uita peste gard la şcoala cea nouă, dar neterminată, în timp ce vor trebui să înveţe în podul căminului cultural. În Pietrari (Dâmboviţa), alte sute de elevi se vor înghesui în şcoala veche şi prea mică, deşi noua clădire a fost finalizată acum două săptămâni. Primăria nu a mai găsit, însă, bani pentru centrala termică. La Faraoanele, în Vrancea, 200 de elevi se vor înghesui în grădiniţă, lângă preşcolari, din cauză că lucrările la şcoală nu se mai termină. În Timişoara, dascălii de la Colegiul Tehnic de Vest s-au baricadat în clădire, supăraţi că autorităţile vor să-i mute.

• Victor Ponta a ieşit din subteran împreună cu cei 33 de mineri. 10.000 de oameni protestează în Capitală

Minerii care s-au blocat în subteran la Roşia Montană au ieşit din mină, duminică seară, după aproape o oră de la momentul în care premierul Victor Ponta a coborât să discute cu ei. Între timp, în Bucureşti au ieşit în stradă peste 10.000 de oameni în cea de-a cincisprezecea zi de protest consecutiv faţă de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană. Protestatarii au mărşăluit pe bulevardele din Capitală, blocând centrul Bucureştiului. Lor li s-au alăturat oameni veniţi de la Roşia Montană care sunt împotriva proiectului de minerit. Şi Eugen David, preşedintele Alburnus Maior a venit în Capitală, alături de alţi localnici opozanţi ai proiectului minier, pentru a participa la proteste. Oamenii au ieşit la balcoane, unii zâmbind, alţii aplaudând şi strigând alături de protestatari, iar alţii şi-au închis geamurile. Proteste faţă de proiectul minier de la Roşia Montană au avut loc şi în alte oraşe din ţară, printre care Alba-Iulia, Cluj-Napoca, Iaşi, Craiova, Suceava, Buzău, Constanţa, Timişoara, Sibiu, Târgu Mureş şi Braşov.

• Transalpina, încă o lucrare pierdută de firma Romstrade. Contractul va fi reziliat din cauza întârzierii execuţiei

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România va rezilia contractul cu firma Romstrade, care nu a încheiat anul acesta lucrările la şoseaua Transalpina, a declarat duminică directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi (CNADNR) Narcis Neaga. Şeful CNADNR a vizitat, sâmbătă şi duminică, trei şantiere la drumuri aflate în lucru în judeţul Gorj, unul dintre acestea fiind cel de la Transalpina. Neaga afirmă că a putut constata la faţa locului neîndeplinirea obligaţiilor contractuale pe care firma Romstrade le avea pentru a finaliza anul acesta lucrările de construire a şoselei Transalpina, cea mai înaltă şosea din ţară, care porneşte din judeţul Gorj, din localitatea Bumbeşti Piţic, trece prin judeţele Hunedoara, Vâlcea şi Sibiu, şi ajunge până la Sebeş, în Alba.

• Armata americană renunţă la o bază militară din România

Pentagonul a decis să renunţe la planurile de a construi două noi baze militare - una în România, alta în Bulgaria - şi închide alte patru baze din Germania. În 1989, în Europa se aflau 213.000 de soldaţi americani. Numărul acestora se situează la aproximativ 32.000 în prezent, dar va scădea cu încă 2.000 până în 2017. Totul din cauza tăierilor bugetare dure, care au intrat în vigoare în această primăvară în Statele Unite ale Americii. Săptămâna trecută, americanii au închis două baze cu o istorie bogată şi de o importanţă ridicată pentru americani, cele de la Heidelberg şi Mannheim, şi au în plan să închidă alte două, tot din Germania. Baza de la Heidelberg funcţiona încă din 1952 ca sediul Armatei a Şaptea, primele trupe americane care au ajuns şi au luptat în Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Garnizoanele de la Mannheim au adăpostit la un moment dat 8.500 de de soldaţi americani.

• Există viaţă după ce împingi economia mondială în criză? Cum trăieşte Richard Fuld, omul care a falimentat Lehman Brothers

La cinci ani de când era pândit de mulţimi la uşa zgârie-norului de pe Wall Street în care grupul bancar Lehman Brothers avea sediul şi pocnit de colegi în plină figură, Richard "Dick" Fuld, omul învinuit pentru falimentul care a destabilizat economia mondială, îşi duce viaţa liniştit între cele trei case de lux. Şi-a deschis propria firmă de consultanţă financiară, unde-şi învaţă clienţii cum să administreze riscurile financiare. Între 2000 şi 2007, slujba la Lehman Brothers i-a adus 529 de milioane de dolari - salariile şi bonusurile, precum şi pachetele de acţiuni pe care le-a primit de-a lungul timpului - şi pe care le-a vândut exact înainte ca banca să declare falimentul. Zilele trecute, Neil Irwin, jurnalist economic, scriitor şi editorialist "The Washington Post", a păcălit mii de cititori cu un articol cu titlul "Lista completă a bancherilor şi a directorilor de pe Wall Street urmăriţi penal pentru rolul jucat în izbucnirea crizei". Textul începea aşa: 1. Nimeni. 2. LOL. 3. Avocaţii de pe Wall Street sunt uimitori. 4. Etc. etc.

• Vosganian: "Experienţa altor state ne poate da soluţia pentru Roşia Montană"

Forumul economic desfăşurat la Mamaia, la finele săptămânii trecute, a reunit finanţişti care au discutat pe tema reindustrializării României. Subiectul a mai fost dezbătut la începutul verii, tot la Mamaia, în evenimentul organizat de revista Finanţe şi Afaceri. La Forumul "România după criză: Prognoze economice. Piaţa de capital" a participat şi Varujan Vosganian, ministrul Economiei. În dezbateri nu a fost ocolită chestiunea fierbinte a exploatării de la Roşia Montana. În opinia ministrului Vosganian, lipsa de informare este cauza acestei încleştări a taberelor pro şi contra care au divizat societatea. Care ar fi soluţia pentru a înceta controversele aprinse privind Roşia Montană? "Societatea nu este pregătită, pentru că nu este informată. Nu este o dezbatere de fond, pentru că nu se aduce în faţa opiniei publice experienţa din alte state, nu se fac călătorii de documentare. Să luăm un autocar cu jurnalişti sau un autocar cu parlamentari, să-i ducem în Finlanda, să vadă cum se face acolo!

• O nouă perspectivă de explozie în Orientul Apropiat: Marele Kurdistan

Astăzi, la Erbil, capitala proviniciei kurde din Irak, se va deschide prima conferinţa naţională a kurzilor, eveniment care atrage privirile totdată profund interesate dar şi îngrijorate ale comunităţii internaţionale. La cele trei zile de lucrări vor fi prezenţi 600 de delegaţi din toate zonele locuite de kurzi şi membri ai comunităţii kurde din exil, alături de 300 de invitaţi străini. Acum pare să aibă loc prima încercare de mare amploare de a crea o mişcare comună politică a kurzilor prin această conferinţă de la Erbil a cărei finalitate este definită de Massoud Barzani, liderul kurzilor irakieni : "scopul nostru este de a avea o strategie comună pentru toate părţile politic reprezentate din cele patru zone ale Kurdistanului".

• CAPITAL

• Bilanţ catastrofal: Doar 17,8 kilometri de autostradă în primele opt luni

Din cei 150 de kilometri de autostradă, care aveau termen de finalizare luna aprilie 2013, autorităţile române au reuşit să taie panglica la doar 17,8 kilometri. Până la finele lunii în curs, acestea promit să mai inagureze aproape 50 de kilometri, din care mai mult de jumătate vor fi, practic, neutilizabili. În urmă cu zece ani, autorităţile române s-au angajat, prin Legea nr. 451/2003, ca până în 2015 reţeaua naţională de autostrăzi să ajungă la 1.736 de kilometri. Un pariu demn de Cartea Recordurilor pentru România, care în perioada 1987-2004 nu a fost în stare să dea în folosinţă nici măcar un kilometru de autostradă. Astfel, în cei 12 ani, guvernanţii s-au angajat să construiască şi să dea în circulaţie 1.620 de kilometri, adică 135 de kilometri pe an. Pentru o ţară europeană, cei 135 de kilometri nu par a fi un capăt de ţară, dar pentru noi da. În ultimii opt ani, s-au construit 413 kilometri, ceea ce înseamnă o medie anuală de puţin peste 50 de kilometri, nici măcar jumătate faţă de angajamentele luate în 2003.

• Primul manager privat de la stat, care a renunţat la salariul de 4.000 euro, şi-a dat demisia

Octavian Bădescu, numit în aprilie anul acesta să conducă PrioriPost, divizia de servicii express a Poştei Române, a anunţat, la începutul lui septembrie, Consiliul de Administraţie al instituţiei despre decizia de a părăsi funcţia. La baza acestei decizii se pare că stă faptul că planul pe care l-a realizat pentru rentabilizarea PrioriPost nu a putut fi aplicat, potrivit unor surse din piaţă. Octavian Bădescu îşi propusese să transforme PrioriPost într-un jucător de top pe piaţa de curierat.

• 5 ANI DE CRIZĂ. Cine e mai performant: statul sau privatul?

Astăzi, când se împlinesc cinci ani de zile de la declanşarea crizei financiare, anunţul Lehman Brothers de la 15 septembrie 2008, CAPITAL vă prezintă o analiză despre evoluţia companiilor de stat versus companiile private din România. Izbucnirea crizei financiare a determinat o reinflamare a arieratelor companiilor, atât în cazul celor de stat cât şi în cazul companiilor private. Cu toate acestea, problema arieratelor în companiile de stat este cu mult mai gravă decât în cazul celor private, dimensiunea lor în raport cu volumul de activitate (cifra de afaceri sau total active) fiind mult mai mare, potrivit raportului Consiliului Fiscal dat recent publicităţii.

• CURENTUL

• Protestele românilor împotriva "goldsteinilor" au ajuns subiect de top la nivel mondial Scris de George Roncea

Proiectul Roşia Montană nu este o afacere canadiană. Este un gheşeft, un tun, un şmen, o mangleală, o găinarie de cea mai joasă speţă, doar că la o scară mai mare decât alte mânării de acest tip. Nu se află nici picior de canadian în gaşca celor de la Gold, ce li se zice "goldsteini", adică pietricele de aur în traducere. În Canada sunt localizate peste 75 la sută dintre companiile miniere ale lumii, aşa cum în Cipru sau în Delaware sunt concentrate în câteva buildinguri sute de mii de firme cu acţionariat anonim. "Minerii" însă nu sunt canadieni ci sunt nişte "filantropi" gen Soros, cu câte trei patru paşapoarte şi/sau identităţi. Nici pe Soros nu-l chema Soros la bază, şi-a schimbat numele deoarece în tinereţe era colaboraţionist al naziştilor şi îşi vindea proprii consângeni evrei pe ceva arginţi. Business-men pe sânge şi iubitor de neferoase de mic Soros face însă parte dintr-o mult mai mare combinaţie. Organizaţii de tip mafiot şi-au croit un sistem de jaf, de spoliere a resurselor lumii, de fraudare, de spălare de bani, de evitare a legilor statelor naţionale.

• Crin, decis să dea lovitura de graţie statului de drept în drum spre Cotroceni

Intrat într-un con de umbră, Crin Antonescu încearcă din nou mişcări forţate pentru a se urca din nou pe valul populist de la începuturile USL care apoi să-l poarte apoi spre Palatul Cotroceni. În plan personal, liderul PNL şi-a reluat discursul demagogic de atacare a Curţii Constituţionale (CCR), DNA, CSM şi ANI, instituţii le care el le consideră politizate şi îndrep­tate împotriva PNL şi a proiectelor sale. Mai mult, ocupat cu multe presiuni de decizie şi imagine, premierul Victor Ponta nu îşi mai poate permite deschiderea a încă unui front cu Antonescu. Tocmai de acest context politic vrea să profite liderul PNL pentru a se putea cocoţa din nou în sondajele de anul trecut care-l plasau mult mai sus în topul încrederii românilor. Antonescu a făcut din nou un astfel de atac, într-un interviu video acordat pentru Agerpres, în care acesta denunţa "şase inşi" de la CCR se pun de-a curmezişul proiectelor sale politice.

• Diminutive Scris de Tia Şerbănescu

După ce dl. Antonescu l-a acuzat pe dl Ponta că "a început un joc parşivel" încercând să arunce eşecul Roşia Montana în sarcina sa cei doi s-au întâlnit (cu martori) pentru a mai da o şansă cuplului lor unde diminutivul Mihăiţă Calimente n-a reuşit să dibuie vinovatul: "mă întreb cine pe cine vrea să păcălească". Unul pe altul. Pentru moment, dl. Ponta a înghiţit găluşca, iar Crin a mărturisit că Ponta i-e doar "coleg de serviciu public" şi încrederea în el "e mai mică". Să fim serioşi. Cei doi n-au avut niciodată încredere unul în altul. Au avut nevoie unul de altul. Acum au trecut la planul B. Dl. Ponta s-a întâlnit cu PDL, (despre care zicea că "nu există") şi faţă de care şi Crin şi-a nuanţat atitudinea. Aşteptăm diminutivele. Dl. Blaga are chiloţeii, periuţa şi pijamaua pregătite pentru a umple orice gol. Există însă probleme de identitate, căci USL a apelat la alter ego: Ponta e una ca premier şi alta, ca deputat, Crin e la guvernare, dar e şi liderul Opoziţiei. Liderii USL au împins împărţeala prea departe. Întâi, au împărţit ţara între ei, apoi s-au împărţit şi pe ei înşişi în două. Urmează să crape în patru?

• CURIERUL NATIONAL

• Gabriel Resources poate cere falimentul Minvest?

Gabriel Resources, acţionar principal la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), a împrumutat de cel puţin două ori acţionarul minoritar Minvest Deva, pentru acoperirea pierderilor şi majorarea capitalului societăţii. Conform documentelor aflate în posesia Curierului Naţional, ultimul astfel de contract de împrumut a fost încheiat în februarie 2010 şi înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Alba, suma precizată în document fiind de 38,6 mil. dolari si ar urma să fie rambursată integral, după achitarea împrumutului din 2004, Minvest riscând în caz contrar falimentul

• Guvernul portughez taie fără milă din pensii

Guvernul portughez a adoptat la sfârşitul săptămânii trecute o măsură de austeritate extrem de contestată, care prevede reducerea cu aproape 10% a pensiilor funcţionarilor publici ce depăşesc 600 de euro pe lună, decizie care va afecta peste 300.000 de persoane. Proiectul de lege, care a fost negociat dur cu sindicatele, face parte din reforma statului pe care Portugalia şi-a asumat-o în faţa creditorilor internaţionali, pentru reducerea cheltuielilor publice cu 4,7 miliarde de euro până la sfârşitul anului 2014, informează AFP. Măsura adoptată va afecta două treimi din cei 468.000 de funcţionari publici aflaţi în prezent la pensie. Europa va trebui să facă faţă unui "deceniu pierdut", iar numărul săracilor se va apropia de 25 de milioane până în 2025.

• Directorul Conpet a obţinut în instanţă o primă de 45.000 euro

Directorul general al Conpet Ploieşti (COTE), Liviu Ilaşi, a obţinut în instanţă plata unei prime de aproape 200.000 de lei (45.000 euro), sumă solicitată pentru realizarea obiectivelor şi criteriilor de performanţă în anul 2008. Judecătoria Ploieşti a obligat Compet în luna decembrie a anului trecut să îi plătească lui Ilaşi aproape 195.000 de lei, reprezentând premiul anual cuvenit aferent anului 2008, decizie la care compania a făcut apel. Tribunalul Prahova a respins joi apelul ca nefondat, potrivit unui raport transmis, vineri, de companie Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Ilaşi a fost preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general al Conpet în perioada februarie 2005 - martie 2009. La finalul anului trecut, el a revenit pe poziţia de director general, cu un mandat de un an, până la finalizarea alegerii unui nou manager.

• EVENIMENTUL ZILEI

• ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Cum îşi face campanie electorală Crin Antonescu măturînd podelele cu PSD-ul în general şi cu Victor Ponta în particular

Dacă ar fi să ne luăm după titlurile articolelor, după burtierele televiziunilor de ştiri, după textele tipărite pe bloguri sau pe site-uri, săptămîna trecută a stat sub semnul certei din cadrul USL, văzută de mulţi comentatori ca una premergătoare divorţului. În realitate, nici una din toate aceste fapte, singurele menite a justifica aserţiunea Cearta din USL, nu s-a întîmplat. O simplă privire asupra săptămînii trecute dezvăluie un lucru surprinzător. Ceea ce mulţi au numit Cearta din USL a constat într-un şir de palme straşnice, răsunătoare, administrate public de Crin Antonescu liderilor PSD în frunte cu Victor Ponta. La această campanie, reacţia liderilor PSD în frunte cu Victor Ponta, a fost eminamente bleagă. În timp ce Crin Antonescu îi ardea palme, Victor Ponta îi şoptea, ridicînd spre el priviri umile, Eşti amicul meu, iar liderii PSD s-au mulţumit să lanseze, drept răspuns la atacuri, nişte balonaşe de săpun crezute de ei grenade.

• Crin Antonescu scade în sondaje şi trage PNL după el

Nici opoziţia împotriva proiectului Roşia Montană nu îl ajută pe Antonescu să crească în sondaje. Dimpotrivă, potrivit unui sondaj Sociopol, românii consideră că Roşia Montană creează locuri de muncă. Preşedintele PNL Crin Antonescu continuă să scadă în sondaje. Potrivit unei cercetări Sociopol, liderul PNL a ajuns pe locul cinci în clasamentul încrederii românilor. Astfel, preşedintele liberalilor are un nivel de încredere de 24% în rândul românilor, sub Klaus Iohannis (37%), Sorin Oprescu (36%), Victor Ponta (41%) şi Mugur Isărescu (49%). Neîncrederea din ce în ce mai mare a românilor în Crin Antonescu trage în jos şi partidul pe care acesta îl conduce. Astfel, PNL a ajuns la o intenţie de vot situată la mai puţin de jumătate din scorul PSD. Potrivit cercetării, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri europarlamentare Partidul Social Democrat ar obţine 41% din voturile alegătorilor care merg la urne, PNL - 19%, PDL - 15%, PP-DD - 6% şi UDMR - 6%.

• JURNALUL NATIONAL

• Un faliment care a băgat Planeta în criză: Lehman Brothers. Prăbuşirea financiară declanşată în 2008, un tsunami cum se întâlneşte doar la 100 de ani

Un faliment care a băgat America în criză, şi, o dată cu ea, întreaga planetă. Prăbuşirea gigantului Lehman Brothers a provocat un adevărat tsunami bancar, iar criza financiară declanşată în 2008 continuă şi azi, afectând întreaga comunitate internaţională. "Criza financiară declanşată în 2008 a fost o 'furtună' cum se întâlneşte doar odată la 100 de ani, iar nimeni dintre cei implicaţi nu a mai văzut aşa ceva", a declarat fostul şef al Trezoreriei SUA Hank Paulson, la cinci ani de la falimentul băncii Lehman Brothers. La 15 septembrie 2008, preşedintele american de atunci, George W. Bush, a decis să nu salveze banca Lehman Brothers. O lovitură în lumea financiară, şi începutul unei crize fără precedent în istorie. Criza s-a extins rapid din SUA la nivel global şi a determinat cea mai puternică recesiune de după Al Doilea Război Mondial. Era startul celei mai grave crize financiare şi economice după Marea Depresiune din anii 30, pornită şi ea, tot din America.

• Crin Antonescu - despre scăderea încrederii în Ponta şi "tremuratul chiloţeilor" la prezidenţiale. Ponta: nu sunt prieten cu Antonescu

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, vineri seară, că are încredere "mai mică" în premierul Victor Ponta după episodul legat de Roşia Montană, mai mică inclusiv decât cea din momentul desemnării Laurei Codruţa Kovesi la DNA, precizând că în prezent situaţia din USL este "complicată" - informează Mediafax. El a mai precizat că încrederea este încă suficientă ca USL să funcţioneze. De asemenea, liderul PNL a fost întrebat dacă îl mai consideră pe premier "prieten". "Sunt coleg de serviciu public", a spus Antonescu. În replică, premierul Victor Ponta a declarat, vineri seară, că preşedintele PNL are dreptate când afirmă că nu este prieten cu el, ci doar "coleg de serviciu" şi a precizat că a pornit la un drum politic cu Crin Antonescu, Daniel Constantin şi Sorin Oprescu, motiv pentru care au fost votaţi de cetăţeni.

• Antonescu: Când am spus că mă simt în opoziţie, asta nu avea de-a face cu premierul sau cu Guvernul

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, copreşedinte USL, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că afirmaţia sa potrivit căreia se simte liderul opoziţiei nu are legătură nici cu Guvernul, nici cu primul ministru. Antonescu a precizat că e vorba de o opoziţie faţă de puterea pe care simte că USL nu o deţine. ''Atunci când eu am spus că mă simt în opoziţie, asta nu avea de-a face cu Guvernul şi cu primul-ministru. Şi am şi precizat, chiar atunci când am spus-o, că nu e vorba de o opoziţie faţă de Guvern, ci o opoziţie faţă de putere, pe care simt că n-o deţinem. Acum, ce cred liberalii îmi e clar, pentru că cei mai mulţi, dar nu toţi, simt la fel ca mine. Ce cred partenerii de coaliţie, asta este o întrebare. Dacă dânşii se simt într-adevăr la putere, atunci probabil că declaraţia mea că mă simt în opoziţie sau că sunt liderul opoziţiei n-are darul să-i facă fericiţi. Dacă înţeleg şi dânşii - şi eu cred că înţeleg - că am putea greu afirma că suntem pe deplin la putere, atunci probabil că sunt alături de mine şi îngroşăm rândurile opoziţiei la ceea ce este putere şi încă nu ne aparţine'', a explicat Antonescu.

• Dezvăluire incredibilă! COMOARA NEŞTIUTĂ care zace la ROŞIA MONTANĂ

Este vorba despre elementul chimic numit telur, un metal rar, sau un semimetal, folosit în tehnologia de vârf, de la bombe atomice la celule fotovoltaice care alimentează navele spaţiale. A fost descoperit cu 250 de ani în urmă în... Apuseni. Este preţuit mai mult decât aurul, iar ca zăcământ, România este pe locul doi în lume. Acest element a intrat în atenţia oamenilor de ştiinţă de mai mult timp, dar în ultimii 10 ani a luat un avânt deosebit. Astfel, în anul 2005, Statele Unite au dezvoltat o tehnologie pentru fabricarea bateriilor fotovoltaice pe bază de telur. Ulterior, s-a ajuns la concluzia că dezvoltarea tehnologică viitoare a omenirii, în foarte multe domenii, în special cele spaţiale, va trebui să se ţină cont de zăcămintele de telur din lume.

• Fitch a confirmat ratingul României la nivelul "BBB-"

Fitch Ratings a confirmat vineri ratingul României pentru datoriile pe termen lung în valută la BBB-, iar cel pentru datoriile în monedă locală la BBB, ambele cu perspectivă stabilă, agenţia menţionând consolidarea finanţelor publice şi reducerea dezechilibrelor externe. Ratingul pentru datoriile pe termen scurt a fost menţinut la nivelul F3, iar plafonul de ţară la BBB+, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. Calificativul BBB- pentru datoriile în valută reflectă consolidarea cu succes a finanţelor publice, în cadrul a două programe de asistenţă financiară internaţională, iar Comisia Europeană a scos în iunie România din procedură deficitului bugetar excesiv, după ce indicatorul a fost redus la 2,9%, de la 5,6% în 2011.

• NATIONAL

• Umbra lui Omar Hayssam a penetrat primaria lui Ontanu!

Fara putinta de tagada, aducerea in tara a lui Omar Hayssam a declansat cea mai ampla ancheta care va zgudui societatea romaneasca. De altfel, chiar sirianul a recunoscut ca, urmatorii 20 de ani, va tot sta de vorba cu procurorii. Si are ce sa le povesteasca, din moment ce a cerut deja redeschiderea tuturor dosarelor in care este implicat. Ceea ce nu poate decat sa le dea frisoane politicienilor si oamenilor de afaceri care au avut legaturi cu inamicul public numarul unu! Legaturile conexe ale fostilor "locotenenti" ai lui Hayssam duc inclusiv pana in ograda primariei pastorite de "generalul" Neculai Ontanu. Iar verificarile il privesc deocamdata pe omul de incredere al edilului, directorul executiv al Directiei Venituri Buget Local, Cristian Dutu.

• Daniel Chitoiu, unealta lui Victor Ponta in PNL

Suspiciuni de tradare in PNL. Liberalii din teritoriu par din ce in ce mai convinsi ca ministrul Finantelor a trecut cu arme si bagaje de partea social-democratilor. Daniel Chitoiu este calul troian al premierului Ponta. Acuzatia vine chiar din interiorul PNL, liberalii sustinand ca ministrul Finantelor si-a luat de multa vreme "carnet rosu de partid". "Uitandu-te la el, nu ai spune ca este atat de ambitios si avid de putere. Uneori am impresia ca l-a pacalit si pe presedintele Antonescu. In realitate, ca sa-si asigure viitorul politic, Chitoiu este in stare de orice. Ne-a vandut pe toti PSD-ului", ne-a declarat un important lider PNL, care nu a ascuns ca este deranjat de "aroganta" vicepresedintelui liberal. "Nici nu se mai ascunde macar. La intalnirea pe care am avut-o la Mamaia, in loc sa stea alaturi de colegii lui de partid, a gravitat tot timpul in jurul lui Victor Ponta.", a mai spus liberalul.

• PUTEREA

• Anul şcolar 2013-2014: controale la elevi şi profesori, admitere diferită la liceu şi evaluări naţionale

Aproximativ 3,2 milioane de elevi din toată ţara încep astăzi cursurile, anul şcolar 2013-2014 urmând a avea 36 de săptămâni împărţite în două semestre. De la cel mai mic până la cel mai mare, şcolarii vor avea parte şi în acest an de numeroase schimbări. Elevii vor trece prin mai multe etape de evaluare, modul de calcul al mediei de admitere la liceu va fi modificat, iar cei care dau bacalaureatul vor fi supravegheaţi şi audio, nu numai video. Toate aceste modificări au fost motivate de ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, prin necesitatea unor măsuri adecvate care să arate nivelul exact de cunoştinţe al elevilor şi lipsurile ce trebuie remediate.

• Traian Băsescu a făcut o baie de mulţime cu huiduieli la Ţebea

Huduieli, reproşuri, baie de mulţime, poze cu românii şi, mai ales, o discuţie de o oră, faţă în faţă, cu liderii democrat-liberali. Aceasta ar fi lista întâmplărilor al căror personaj principal a fost preşedintele Traian Băsescu. El a participat, alături de soţia sa, la Serbările naţionale de la Ţebea. Înaintea plecării, şeful statului a apreciat că ar trebui să meargă la Roşia Montană. Traian Băsescu a ajuns, duminică, în Hunedoara, unde a participat la Serbările naţionale Ţebea 2013, dedicate memoriei lui Avram Iancu, înmormântat în cimitirul din localitate. După depunerea de coroane, şeful statului a făcut o baie de mulţime, fotografiindu-se şi vorbind cu oamenii, în zona unde era amenajat un târg, relatează Mediafax.

• ROMANIA LIBERA

• Statul pierde cât bugetul Sănătăţii pe doi ani din cauza evaziunii

Guvernul se declară neputincios în privinţa stopării marii evaziuni fiscale, din cauza căreia se pierd în fiecare an 15 miliarde de euro. Introducerea unui nou impozit forfetar, inventat zilele trecute şi adresat micilor întreprinzători, este din acest motiv o opţiune ciudată. România pierde anual din cauza evaziunii fiscale 15 miliarde euro, adică suma care ar intra suplimentar la buget dacă Guvernul ar reuşi să aducă la 45% din PIB, cât este media în UE27, de la actualul nivel de 34% din PIB, ponderea veniturilor bugetare în PIB. Un astfel de progres nu este imposibil, afirmă Consiliul Fiscal, instituţie independentă înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare. "Dacă România ar colecta impozitele şi taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană", spune CF în ultimul său raport, privitor la anul 2012.

• A început divorţul anului

Multe ipoteze au fost vehiculate în ultimul an privind conflictul care va duce la divorţul dintre Victor Ponta şi Crin Antonescu şi concomitent sau ulterior, la ruperea Uniunii Social Liberale. Unii au spus că evenimentul declanşator va fi punerea sub acuzare a unuia sau mai multor miniştri sau lideri liberali. Alţii au crezut că ruptura definitivă se va produce după ce mai mulţi oameni de încredere ai lui Antonescu şi-au pierdut portofoliile ministeriale sau nu au mai fost preluaţi în noul guvern din cauza deciziilor de incompatibilitate.

• ZIARUL FINANCIAR

• Cinci ani de la începerea crizei: Clasa politică şi financiară şi-a asigurat supravieţuirea prin împrumuturi ale statului de peste 40 mld. euro; Ceilalţi supravieţuiesc prin insolvenţă, iar clasa de mijloc este practic îngropată

Acum cinci ani a început oficial criza. Luni, 15 septembrie 2008, în SUA, a căzut Lehman Brothers, una dintre cele mai puternice bănci de investiţii din lume, fiind lăsată să se prăbuşească. De aici, pe rând, ca într-un joc de domino, mari grupuri financiare s-au predat rivalilor, pieţele financiare au rezistat numai cu ajutorul statelor lor naţionale, care au pompat, peste noapte, mii de miliarde de dolari sau euro, pentru a le ţine în viaţă. Ţări întregi - Irlanda, Portugalia, Grecia, Spania şi Italia - au fost ţinute în euro numai prin perfuzii financiare. Giganţii financiari, stat în stat, de la AIG, Merrill Lynch, Goldman Sachs, Citigroup din SUA, RBS, Lloyds în Marea Britanie, ING (Olanda) şi până la Erste şi Raiffeisen (Austria), au fost salvaţi, practic, cu banii contribuabililor.

• Sobolewski, BVB: Investitorii de primă mână trebuie să vrea să vină în România

Piaţa de capital românească are un potenţial enorm şi are toate şansele să ajungă să concureze cu bursele de la Praga sau Budapesta peste doi ani, consideră Ludwik Sobolewski, noul director general al Bursei de la Bucureşti, prezent la emisiunea de business ZF Live de vineri, 13 septembrie, transmisă de luni până vineri de la ora 12:00 pe live. zf.ro. Pentru asta, este necesar ca bursa de la Bucureşti şi autoritatea de reglementare să conlucreze pentru a înlătura "zidurile" care-i ţin la distanţă de investitorii străini, astfel încât bursa de la Bucureşti să devină o piaţă pe care fondurile de investiţii de primă mână să vrea să fie. "Piaţa de capital românească este foarte mică şi are multe obstacole, ziduri. În doi ani, cred că avem toate şansele să devenim o bursă asemănătoare cu cea din Praga sau de la Budapesta. Este un lucru posibil. În Turcia, în urmă cu 10 ani, nu interesa pe nimeni Bursa de la Istanbul. Apoi au devenit lideri europeni", a spus Sobolewski.

• Germania lucrează la un plan pentru crearea unei uniuni bancare fără modificarea tratatului UE

Germania lucrează la un plan care va permite crearea unei uniuni bancare în zona euro fără modificarea actualelor legi europene, ceea ce ar înlătura unul dintre cele mai puternice obstacole din calea realizării celui mai ambiţios proiect al UE de la lansarea euro, scrie agenţia Thomson Reuters. Până acum, guvernul de la Berlin condus de cancelarul Angela Merkel a insistat că pentru transferarea puterii de a desfiinţa sau ajuta băncile cu probleme de la nivel naţional la nivel european este nevoie de modificarea tratatului UE. Zona euro are nevoie de o uniune bancară pentru a dezgheţa creditarea în regiune, a reface încrederea în sistemul bancar şi a stimula creşterea economică astfel încât ţările din sud afectate de criză să-şi poată plăti datoriile. Uniunea bancară ar contribui, de asemenea, la prevenirea unei noi crize a datoriilor suverane. "Cancelaria pregăteşte o soluţie care va fi prezentată după alegeri. Oficialii germani lucrează cu oficiali din zona euro în această privinţă", a declarat un oficial european implicat în negocieri.