• ADEVARUL
• Jurnalist Realitatea TV bătut în scara blocului
Jurnalistul de investigaţii Dan Bucura a fost bătut, miercuri seara, în scara blocului în care locuieşte de doi indivizi mascaţi. Aceştia l-au avertizat pe ziarist să nu mai apară la televizor. Jurnalistul, angajat la Realitatea TV, a fost agresat de doi bărbaţi. Unul dintre ei purta cagulă, iar celălalt şapcă. "Ambii erau nişte oameni corpolenţi, sportivi. Erau bine făcuţi", aşa şi-a descris ziaristul agresorii. Bucura susţine că nu i-au luat nici banii, nici telefonul pe care îl avea asupra sa.
• Europenii şi noi: pe ce ni se duc banii
Biroul statistic al UE a realizat un studiu în care arată pe ce îşi cheltuiesc banii europenii. Procentual din total cheltuieli, românii dau cel mai mult pe mâncare, în vreme ce occidentalii, pe locuinţă. În majoritatea statelor europene, cheltuielile cu locuinţa ocupă cel mai mare procent din cheltuielile unei familii. Doar în România şi alte trei state ponderea banilor pentru alimente depăşeşte capitolul locuinţă, potrivit unui studiu al Eurostat (biroul european de statistică), referitor la situaţia din 2010. Plus Bulgaria, care însă nu apare în acest studiu. Concret, în România, din totalul cheltuielilor unei gospodării, 23,5% din bani se duc, în medie, pe locuinţă (chirii, utilităţi, reparaţii etc.), în timp ce mâncarea reprezintă 29,1% din total.
• Ziua zero pentru Facebook. Zuckerberg dă startul listării
Facebook, cea mai mare reţea de socializare din lume, începe astăzi vânzarea pe bursă a 16% din acţiunile companiei. Suma atrasă ar putea depăşi 16 miliarde de dolari. După luni bune de aşteptare, Facebook lansează astăzi, la ora 17.00, ora României, oferta publică iniţială (IPO) prin care pune la dispoziţia investitorilor, prin bursa Nasdaq, 422 de milioane de acţiuni ale companiei, reprezentând 16% din întreg portofoliul. Anterior, oferta era pentru 12% din titlurile reţelei de socializare, majorarea fiind anunţată ieri de surse apropiate discuţiilor citate de Reuters. În urma cererii neaşteptat de solide din partea investitorilor, Facebook a anunţat marţi că va creşte şi intervalul de preţ în cadrul ofertei de la 28-35 de dolari la 34-48 de dolari.
• Banii altora, soluţia pentru România
Când vom trăi bine în România? Iată, o întrebare la care cu greu poate fi dat un răspuns cert, mai ales în aceste vremuri tulburi prin care trece întreaga Europă. Prezent la reuniunea Consiliului miniştrilor de Finanţe ai Uniunii Europene, Claudiu Doltu, proaspăt numit secretar de stat în cadrul Ministerului de Finanţe de la Bucureşti, a încercat să indice câteva repere care pot oferi o perspectivă pentru România următorilor ani. Doltu a spus că pentru a avea un "mediu plăcut de trăit" există practic două soluţii: creşterea productivităţii sau banii altora. Şi cum creşterea productivităţii e rezultatul creşterii investiţiilor de capital, iar acestea nu avansează decât pe măsură ce economisirea creşte, "România nu se poate aştepta la nimic spectaculos, în această privinţă cel puţin în următorii 20 de ani", a fost de părere Doltu.
• Şeful Agriculturii vrea să forţeze scăderea TVA
Daniel Constantin spune că FMI "doar recomandă" ca taxarea valorii adăugate să nu fie diferenţiată pentru alimente, astfel că "datele negocierilor se pot schimba". Imediat după instalarea la Palatul Victoria, noul Cabinet a anunţat, între altele, că intenţionează să reducă Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) la alimente, în special la produsele de panificaţie. În replică, reprezentanţii FMI prezenţi atunci în România au afirmat că, "în principiu, noi nu recomandăm aplicarea de cote diferenţiate, pentru că astfel de măsuri duc la dezechilibre şi chiar la corupţie". Acum, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin - iniţiatorul reducerii TVA la alimente -, insistă şi afirmă că în vară va negocia cu delegaţia FMI în alţi termeni, astfel încât să-i convingă pe finanţatorii internaţionali că măsura va fi benefică pentru bugetul de stat.
• Avertisment pentru Merkhollande de la "Zeus" şi de la pieţe
Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez François Hollande, vor trebui să se înţeleagă, deşi nu întrevăd aceeaşi soluţie pentru rezolvarea crizei din zona euro, care a fost relansată din cauza noii situaţii din Grecia, scrie presa germană. Ieri-seară, cei doi au avut o primă întâlnire, la Berlin, chiar dacă semnele sub care a debutat nu au fost de bun augur: aeronava cu care a plecat preşedintele francez spre Berlin, a fost lovită de un fulger şi a trebuit să se întoarcă şi să o schimbe cu un avion mai mare. Nici mesajele pe care le-au transmis nu au fost unitare. Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, François Hollande, şi-au declarat dorinţa comună de a păstra Grecia în zona euro, dar au recunoscut că au şi divergenţe cu privire la pactul bugetar european.
• Barroso: Grecii sunt în faţa unei decizii istorice. Trebuie să spună dacă vor să rămână alături de UE
Preşedintele Comisiei Europene Jose Barroso a transmis miercuri Greciei, pe fondul prelungirii crizei politice si deciziei Atenei de a organiza alegeri anticipate peste o luna, că poporul elen va trebui să ia, în cunoştinţă de cauză, o decizie istorică legată de viitorul ţării. Dupa ce a enumerat toate eforturile UE şi solidaritatea celor 16 reprezentanţi ai zonei euro cu Grecia, Barroso a avertizat: "poporul grec trebuie să spună dacă vrea să rămână alături de UE" adăugând că grecii trebuie să fie constienţi ca mai sunt alte 16 democraţii în Eurozonă. El a reamintit că dorinţa Bruxelles-ului este ca Grecia să rămână în zona euro.
• Fără austeritate şi reformă, Franţa se va alătura grupului PIIGS
"Franţa nu se poate autofinanţa, fiind dependentă de influxurile de capital din străinătate. Mai mult, cele două deficite simultane ale sale, cel guvernamental şi cel de cont curent, sunt, în ambele cazuri, mai mari decât media europeană", a declarat Jean Poser, economist-şef la Sarasin în cadrul unei note de cercetare publicată la scurt timp după inaugurarea lui Hollande. Din punct de vedere economic, "Franţa se află în vecinătatea ţărilor PIIGS, care au înregistrat, la rândul lor, deficite simultane în această perioadă şi la o distanţă considerabilă de ţările centrale ale zonei euro", a declarat Poser, care consideră că, fără implementarea de măsuri de austeritate, Franţa va avea probleme pe pieţele de obligaţiuni.
• Băncile îl avertizează pe preşedintele Greciei cu privire la retragerile de numerar
Karolos Papoulias, preşedintele Greciei, a fost avertizat de către şeful băncii centrale că instituţiile financiare din această ţară sunt extrem de îngrijorate cu privire la supravieţuirea lor pe fondul retragerilor de numerar provocate de instabilitatea politică şi îngrijorările faţă de ieşirea ţării din uniunea monetară. George Provopoulos, preşedintele Băncii Greciei, l-a informat pe Papoulias că grecii au retras mai mult de 700 de milioane de euro, iar situaţia nu poate decât să se înrăutăţească, anunţă Bloomberg citând stenogramele întâlnirii dintre preşedinte şi liderii partidelor politice din 14 mai. Riscul de panică în cadrul sistemului bancar elen este "o problemă extrem de serioasă", a declarat Yannis Ioannides, profesor de economie la Tufts University din Massachusetts, pentru Bloomberg TV. El a declarat că Banca Centrală Europeană trebuie să garanteze depozitele deţinute de creditorii regionali pentru a preveni contagiunea.
• CURENTUL
• Executat de Fisc pentru 30 de milioane de euro, PSD-istul Robert Negoiţă a uzat de fals şi înşelăciune
Deputatul PSD Robert Sorin Negoiţă, candidatul USL la Primăria Sectorului 3, este un impostor care a înşelat statul român şi i-a păgubit pe cei de la care, acum, cerşeşte voturi, cu peste 120 milioane de lei (aproape 30 milioane de euro), doar dintr-o singură lovitură. Candidatura sa nu este decât o încercare disperată a unui miliardar falit, urmărit de fisc şi de perspectiva puşcăriei, de a prelua controlul administrativ al sectorului 3 al Capitalei unde şi-a instalat şi derulat afacerile imobiliare frauduloase. Fostul faianţar şi mochetar din anii 90 şi-a construit un adevărat imperiu imobiliar compus din peste 1500 de apartamente şi hectare de parcări şi terenuri situate în Sectorul 3 al Capitalei, prin sustragerea de la plata taxelor către statul român.
• Guvernul Ponta a deschis robinetul angajărilor la stat. Trai nineacă din bani publici!
După valul promisiunilor legate de creşterea salariilor şi pensiilor, guvernul Ponta s-a gândit că a sosit momentul angajărilor la stat, nu de alta, dar probabil sunt multe solicitări de onorat, mai ales din partea clientelei politice. Tonul angajărilor l-a dat ministrul de externe, Andrei Marga, care ne-a anunţat ieri că premierul Ponta "a dat instrucţiuni" ca la MAE, dar "şi la alte ministere" să se facă o deblocare a angajărilor, dincolo de regula cu un nou angajat la şapte plecaţi, respectându-se însă anvelopa bugetară a costurilor cu personalul convenită cu FMI. "Primul-ministru a dat instrucţiuni, nu numai la Externe, ci şi la alte ministere, să aibă loc o deblocare în sensul că se pot face angajări. Şi noi vom face (...) Dincoace de acea regulă cu 1 la 7.
• CURIERUL NATIONAL
• De ce nu folosim suficient piaţa rusească?
Ministrul de Externe, Andrei Marga, a declarat, într-un interviu, că nu ne îndreptăm destul spre Rusia, deşi aceasta îşi dezvoltă prezenţa pe piaţa românească. "O normalizare a relaţiilor cu Rusia, după accentele retorice care au fost, după părerea mea este în beneficiul României". "Noi trebuie să vedem rapid ce şanse de export sunt în Rusia şi ce şanse de investiţii. Noi trebuie să vedem apoi cum folosim potenţialul energetic al Rusiei".
Cui îi foloseşte modificarea Legii dialogului social?
Patronatele şi sindicatele s-au întâlnit ieri la Ministerul Muncii pentru a decide componenţa grupului de lucru pentru modificarea actului normativ. Nicolescu (CNIPMMR): Dacă se ajunge la concluzia că este nevoie de modificări ample, atunci fiecare să îşi facă propriul proiect de lege. Ştefan Varfalvi (UGIR): Toţi partenerii sociali au nemulţumiri, atât patronatele, cât şi sindicatele, în special din punct de vedere al reprezentativităţii în dialogul social. Legea dialogului social ar trebui modificată, astfel încât să se elimine inadvertenţele şi prevederile contradictorii existente în prezenta reglementare, au declarat ieri reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor.
• Ministerul Economiei pregăteşte suprataxarea companiilor petroliere şi majorarea redevenţelor
Mediul de afaceri a cerut, încă din 2005, majorarea redevenţelor plătite statului român, care în prezent sunt "vai de capul lor". Ministerul Economiei pregăteşte un proiect de lege privind suprataxarea veniturilor excepţionale ale companiilor petroliere, urmând ca şi redevenţele să fie aduse în curând la nivel european. "Legea (privind suprataxarea veniturilor excepţionale ale companiilor petroliere - n. red.) nu se va aplica în 2012, ci din 2013", a afirmat Chiţoiu, precizând că se ia în calcul şi actualizarea nivelului redevenţelor din România la cel european. În urmă cu două luni, oamenii de afaceri atrăgeau atenţia că marile companii petroliere fac profituri uriaşe, scumpind succesiv carburanţii, şi că s-ar impune suprataxarea profiturilor acestora, dar şi majorarea redevenţelor.
• Florin Georgescu: Nu cred că va trebui să folosim banca-punte
El a spus că, în ciuda situaţiei din Grecia, sistemul bancar este solid şi bine capitalizat şi că nu sunt motive de îngrijorare, nici pentru populaţie şi nici pentru firme. Vicepremierul Florin Georgescu a declarat ieri că în ciuda situaţiei din Grecia sistemul bancar este solid şi bine capitalizat şi că nu crede că autorităţile vor fi nevoite să folosească banca-punte, instrument introdus recent de BNR pentru cazurile băncilor în dificultate, informează Mediafax.
• SSIF Broker propune pastile pentru boala lichidităţii slabe de la BVB
Casa de brokeraj din Cluj a lansat ieri produse structurate având activ suport indicele american Dow Jones. Directorul general Grigore Chiş a propus Bursei prelungirea orarului de tranzacţionare pe ATS până la ora 23.00 pentru ca investitorii să prindă închiderea de la New York. BRK are în plan şi aducerea unui derivat pe un indice de la BVB, pentru a stimula rulajele, şi atragerea de noi investitori.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Prima confruntare dintre Traian Băsescu şi Victor Ponta
Prima confruntare constituţională dintre premier şi şeful statului va privi numele noului ministru al Educaţiei, pe care Victor Ponta va trebui să-l negocieze cu Traian Băsescu. Demisia ministrului Ioan Mang, provocată de scandalul de plagiat, va pune la încercare mai repede decât era de aşteptat relaţia instituţională dintre şeful statului şi cel al Executivului. Victor Ponta, în calitate de prim-ministru, va trebui să se consulte cu preşedintele Traian Băsescu în privinţa numelui celui pe care îl va propune pentru preluarea portofoliului Educaţiei. Mai mult decât atât, şeful Executivului va trebui să obţină acordul preşedintelui în privinţa persoanei pe care o va desemna ca ministru. Preşedintele are acoperire constituţională pentru a pretinde premierului să decidă de comun acord nominalizarea unui ministru în cazul unei remanieri. Mai precis, este vorba de o decizie a Curţii Constituţionale care prevede că preşedintele are un drept de veto asupra numirii unui ministru.
• Petroliştii români, şantajaţi emoţional
Dacă Petrom nu va accepta majorarea redevenţelor, Guvernul ameninţă cu suprataxarea profitului. Majorarea redevenţelor sau suprataxarea profiturilor mari. Acestea sunt cele două alternative puse acum de Guvern în faţa petroliştilor din România. Iar dacă se va ajunge la o impozitare suplimentară a câştigurilor benzinarilor, autorităţile române nu vor face decât să sperie investitorii străini, afirmă analiştii economici consultaţi de EVZ. "Redevenţele sunt prea mici. Vom modifica legea, vom renegocia preţul, inclusiv cu OMV Petrom. Contractul de privatizare expiră în 2014. Trebuie să negociem şi cu ei. Nu ştiu dacă sunt de acord. Dacă nu, le majorăm şi înainte, prin impozitarea veniturilor excepţionale, adică a veniturilor care au o rată a profitabilităţii foarte mare", afirma Daniel Chiţoiu, pe 7 mai la audierile din Parlament.
• Giannis Baskakis, jurnalist MEGA TV: "Relaţia cu UE? Ei vând, noi cumpărăm"
De ce continuă Grecia să se înarmeze masiv chiar şi după faliment? Giannis Baskakis este reporter TV în Grecia. A venit în România să se documenteze despre cum a fost renegociat acordul cu FMI după căderea de guvern şi a fost surprins să afle că nu prea s-a renegociat nimic. Giannis Baskakis: Grecia este o ţară cu productivitate mică. Afacerea principală este turismul, iar creşterile au fost bazate pe consum. Pe de altă parte, cheltuielile guvernamentale n-au fost tot timpul corecte, iar la asta se adaugă corupţia de zi cu zi. Însă marea problemă a fost când am intrat în Zona euro şi am putut împrumuta bani foarte ieftin. Am construit o economie luând şi dând împrumuturi, cu bani despre care acum nu mai ştie nimeni unde au dispărut.
• JURNALUL NATIONAL
• Ponta îl retrage pe Comăniţă de la conducerea Vămii şi numeşte noi secretari de stat
Premierul Victor Ponta a dispus ca Viorel Comăniţă să fie eliberat de la conducerea Autorităţii Naţionale a Vămilor şi a semnat noi decizii de numire în funcţie a unor secretari de stat. Noii secretari de stat numiţi de şeful Guvernului sunt Victor Opaschi (Ministerul Culturii), Paraschiv Gigel (Ministerul Educaţiei), Iulian Matache (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului) şi Alexandru Rafila (Ministerul Sănătăţii). În postul de director general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a fost numit Ursu Marius Arthur. Premierul a semnat totodată decizia privind eliberarea din funcţie a secretarului de stat Alina Mihaela Bica de la Ministerul Justiţiei.
• Leul e sub asediu. Grecii îşi scot banii din bănci, iar efectul se simte la Bucureşti, Budapesta, Varşovia sau Praga
Situaţia din Grecia pare scăpată de sub control. Grecii stau la coadă să retragă banii din bănci: luni au fost scoşi 700 de milioane de euro, iar marţi situaţia a continuat cam în acelaşi ritm. România resimte seismul politico-financiar din Republica Elenă, deocamdată prin cursul de schimb leu-euro care de patru zile bate maxime istorice după maxime istorice. Ieri, cursul anunţat de BNR a crescut cu 0,52 bani, ajungând la 4,4463 lei/euro, atingând astfel cel de-al patrulea maxim istoric consecutiv, deşi banca centrală a fost prezentă în piaţă ca să sprijine leul. Însă, problemele băncilor greceşti ar putea afecta şi sistemul bancar din România având în vedere că băncile elene deţin circa 17% din totalul activelor sistemului bancar românesc.
• Unde se opreşte leul din cădere? Ce spun prefesioniştii
Deprecierea monedei naţionale va continua până la cel puţin 4,47 de lei / euro, potrivit analiştilor de pe piaţă. Cea mai drastică prognoză prevede pentru raportul euro/leu "obiective agresive" în anul calendaristic care urmează: pragurile de 4,53 şi 4,57 lei/ euro, potrivit analizei tehnice a şefului departamentului de specialitate al casei de brokeraj BT Securities. Închiderea cursului EUR/RON peste 4,440,2 lei /euro, nivelul de rezistenţă împotriva tendinţei de depreciere actuale, "împinge cotaţia pe termen scurt înspre 4,4574, şi eventual chiar înspre limita superioară a canalului de trend ascendent din regiunea 4,47 lei/euro", crede Claudiu Cazacu, analistul casei de brokeraj XTB sucursala Bucureşti, care intermediază inclusiv tranzacţiile valutare (Forex).
• Legea care blochează piaţa muncii a trecut de Senat
Codul muncii nu e bun, e în defavoarea salariatului, deci trebuie schimbat, susţin 13 parlamentari, într-un proiect de lege. Schimbarea cu care vin ei se referă, printre altele, la îngrădirea angajărilor şi la revenirea la contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional. Dar mai ales la interdicţia de concediere a sindicaliştilor incompetenţi vreme de doi ani de la încetarea mandatului, pe motiv că sunt sindicalişti. 13 parlamentari PDL, PSD, PNL, de la minorităţi, în frunte cu un independent, au elaborat un proiect de lege de modificare a Codului muncii, în octombrie 2011. Schimbarea se impune, pentru că actualul Cod al muncii are prevederi în defavoarea evidentă a salariatului, spun parlamentarii în expunerea de motive a proiectului legislativ.
• NATIONAL
• Cumetria liberala preia industria de armament
Razboiul de gherila dintre PSD si PNL pentru ocuparea functiilor disponibilizate prin demiterea sefilor de pana acum se accentueaza pe zi ce trece. Numai ca in scena intra, "pe burta", ce-i drept, si o alta tabara. Pentru ca ministrul Economiei, Daniel Chitoiu a declarat public ca ii va demite pe toti directorii de Regii numiti politic si nu va mai numi altii dupa aceleasi criterii. Iar din informatiile intrate in posesia National, chiar intentioneaza sa se tina de cuvant. Atat doar, ca in loc de criteriile politice, au prioritate cele de rudenie. Teodor Atanasiu, fost ministru al Apararii si presedinte al AVAS face un lobby intens in ultimele zile pentru numirea la conducerea uneia dintre societatile de stat cele mai profitabile si mai apreciate pe plan international a lui Mihai Nicusor. Liberal de-al sau, din Alba. Numai ca, pe langa apropierea geografica, pe cei doi ii mai leaga si o stransa relatie de cumetrie.
• Soros si miliardarii americani hotarasc soarta SUA pe plaja din Miami
George Soros si-a dat intalnire cu un grup de miliardari liberali la Hotelul Biltmore din Miami pentru a discuta strategia alegerilor. Jurnalistii de la Washington Free Beacon au reusit sa afle locul intalnirii grupului de "operativi politici" ai Aliantei Democratice (DA), numai miliardari, grup infiintat in 2005 si la fel de secret ca si Grupul Bilderberg. Strategia de sustinere a lui Obama a fost dicutata in timp ce se bronzau pe plaja privata a hotelului si luau cina in luxoasele sali, paziti mai ceva decat presedintii de tari.
• "Ciomagarii" Jandarmeriei intorc pulanele!
Inca de la infiintarea sa, Brigada Speciala "Vlad Tepes" a Jandarmeriei a fost una dintre cele mai profesioniste structuri de interventii de la noi. Dar in acelasi timp, din pacate, si una dintre cele mai politizate, indiferent de ce forta politica s-a aflat la Putere. Tot mai izolati, acestia vor avea cat de curand o noua conducere. Oricum, luptatorii Jandarmeriei se tem ca pentru ei schimbarile nu vor fi majore, noii sefi urmand doar sa le ordone sa intoarca "pulanele" impotriva altor protestatari, in loc sa-i lase sa-si faca meseria.
• PUTEREA
• Gâlceava CASS
S-au încordat spiritele în USL după nici o lună de guvernare. După ce liberalul fost ministru al sănătăţii Eugen Nicolăescu s-a apucat să explice că liberalii vor să desfiinţeze total asigurările de sănătate, miercuri a primit o corecţie dură de la primul-ministru Victor Ponta, care a declarat că e vorba despre o "părere personală" a fostului demnitar responsabil cu Sănătatea şi că "fiecare vrea să fie vedetă pe domeniul său". Dar şeful PSD a dat asigurări că a vorbit cu Crin Antonescu "să nu se mai întâmple aşa ceva". Ponta a folosit tonul pe care îl rezervă, în mod obişnuit, pentru a vorbi despre PDL. Numai că, de data aceasta, spusele lui au fost adresate unui partener de la USL.
• 31 de primării PDL dau în judecată Guvernul
Primăriile PDL sunt hotărâte să dea în judecată Guvernul Ponta pentru ordonanţa de urgenţă prin care trebuie să restituie banii pe care nu i-au cheltuit. Democrat-liberalii susţin că banii erau destinaţi unor probleme ale comunităţilor locale. Liderii PDL din 3 judeţe ne-au spus ce primării vor merge în instanţă pentru acţionarea în instanţă. Ponta a anunţat că Guvernul poate recupera 387 de milioane de lei noi din banii necheltuiţi de primăriile care au primit fonduri deblocate de fostul premier Ungureanu. Potrivit lui Ponta, banii ar fi fost folosiţi în scopuri electorale. De cealaltă parte, liderii PDL spun că banii erau alocaţi pentru probleme grave ale comunităţilor.
• Hrebenciuc: "Nu te întrebi cum a apărut Piaţa?"
Liderul social democrat Viorel Hrebenciuc a făcut o declaraţie şocantă referitor la protestele din Piaţa Universităţii, declanşate la jumătatea lunii ianuarie, manifestaţii care la începutul anului au luat amploare în toată ţara şi în Capitală au degenerat în violenţe. Hrebenciuc a recunoscut, voalat, că Piaţa Universităţii ar fi apărut în urma unor agitatori de pe internet "susţinuţi" de PSD. După aproape patru luni de la declanşarea protestelor din Piaţa Universităţii, unul dintre liderii marcanţi ai PSD, Viorel Hrebenciuc, a ţinut să explice cum au fost încurajate manifestaţiile din centrul Capitalei.
• Georgescu: Banii din privatizări trebuie să rămână în companii
Banii obţinuţi din vânzarea participaţiilor statului în companiile din domeniul energiei şi transporturilor trebuie să rămână în entităţile respective, pentru modernizare şi eficientizare, a declarat ministrul finanţelor publice, Florin Georgescu. "Se va continua în mod accelerat reforma economică sectorială, care dă credibilitate externă - este vorba de eficientizarea companiilor de stat. Se vor vinde pachete de 10-15% din companiile sectorului energetic - Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi Transgaz, se vor privatiza CFR Marfă şi TAROM, pentru eficientizare şi modernizare.
• Efectele benefice ale devalorizării monedei
Devalorizarea monedei naţionale în raport cu euro şi-a continuat traseul descendent, atingând un nou record negativ la şedinţa de tranzacţionare de miercuri. Contrar aşteptărilor, această evoluţie are şi efecte benefice pentru economie, pentru că stimulează exporturile. Într-un an în care prognozele de creştere se modifică periodic, în sens negativ, cu un an agricol ce se anunţă sensibil mai slab decât în 2011, devalorizarea monedei naţionale ar putea ajuta la majorarea exporturilor, necesare pentru realizarea PIB în parametrii proiectaţi.
• ROMANIA LIBERA
• Ministerul Educaţiei se pregăteşte să fie din nou casierul sindicatelor. Vezi ce a promis Ioan Mang sindicaliştilor înainte de a-şi da demisia.
Una dintre marile aberaţii din învăţământ este pe cale să revină în actualitate. Până nu demult, cotizaţiile sindicale din învăţământ erau oprite direct din salariile cadrelor didactice. La începutul acestui an, Ministerul Educaţiei a emis un ordin prin care această practică a fost interzisă. Federaţiile sindicale, din rândul cărora a făcut parte şi actualul ministru al Educaţiei, au dat în judecată ministerul iar procesul se judecă şi în prezent. Între timp însă, Ioan Mang - recent demisionat - ar fi negociat cu sindicatele să reintroducă sistemul de oprire a cotizaţiilor sindicale direct din salariu. Ar fi vorba de o sumă totală anuală de aproximativ 10 milioane de euro.
• Povestea unui imens eşec: ratarea investiţiei Mercedes în România
România a pierdut în urmă cu trei ani ocazia unică de a avea o uzină Mercedes pe teritoriul ei. Nemţii au ales în cele din urmă o mică localitate din Ungaria, unde au adus investiţii de 1,2 miliarde de euro şi 5.000 de locuri de muncă. Care au fost atuurile ungurilor în faţa românilor? În linii mari, se poate spune că ungurii au câştigat această investiţie datorită seriozităţii, discreţiei, muncii. Povestea românească poate fi rezumată astfel: dezinteres, lăudăroşenie şi combinaţii cu persoane dubioase.
• Cum încearcă Năstase să amâne judecata finală în Trofeul Calităţii. Contestă până şi locul procurorului în sală
Sub presiunea unei condamnări la închisoare cu executare, dată în primă instanţă, şi cu perspectiva intervenirii, peste doar o lună, a termenului de prescripţie, fostul premier şi unii din avocaţii săi dau numeroase semnale că vor să evite o pronunţare definitivă a instanţei pe fond înaintea intervenirii prescrierii. Recursul formulat de fostul premier Adrian Năstase faţă de condamnarea sa la doi ani de închisoare în dosarul Trofeul Calităţii s-a transformat într-un spectacol total, în care pion principal este noul avocat al fostului lider PSD, profesorul universitar Corneliu Liviu Popescu. La termenul de miercuri,16 mai, acesta şi-a susţinut cele aproape 20 de cereri prealabile (excepţii) depuse în acest dosar.
• ZIARUL FINANCIAR
• Deşi ministrul economiei spune că numirile politice s-au terminat, un vameş şi un inspector de daune auto au ajuns în CA la Hidroelectrica şi Oil Terminal
Daniel Chiţoiu, noul ministru al economiei, debutează cu aceeaşi politică abordată şi de predecesorii săi, aceea de a schimba conducerea companiilor de stat din subordine, inclusiv componenţa consiliilor de administraţie, deşi de un an de zile se vorbeşte despre management privat şi administratori aleşi prin criterii transparente. Chiţoiu nu dă nume, dar spune că toţi cei care au furat şi care au fost numiţi politic vor pleca de la şefia companiilor de stat. Între timp însă un inspector de daune auto, devenit viceprimar în Medgidia, şi un fost şef din Autoritatea Naţională a Vămilor şi-au făcut loc în consiliile de administraţie ale Hidroelectrica şi Oil Terminal.
• Bancheri vs investitori imobiliari: "Avem bani, dar selectiv". "Se pot face proiecte şi fără bănci. Mizaţi banii proprii, că România e atractivă"
"Robinetul" băncilor pentru finanţarea investitorilor imobiliari rămâne deocamdată strâns, astfel că investitorii trebuie să rişte mai mult dacă vor să-şi continue proiectele şi să rămână în piaţă, reiese din datele prezentate de bancherii, investitorii imobiliari şi consultanţii prezenţi ieri la seminarul "Noile tendinţe în finanţarea imobiliară", organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu societatea de avocatură Reff & Asociaţii. Finanţarea imobiliară din partea băncilor nu este oprită complet, dar se acordă doar în condiţiile unei participări substanţiale cu lichidităţi din partea acţionarilor şi doar pentru proiecte cu adevărat viabile, în condiţiile în care marile bănci au în prezent o gamă destul de largă de proiecte dintre care pot alege ce să crediteze.
• Banca Angliei: Zona euro "se rupe singură"
Guvernatorul Băncii Angliei, Mervyn King, a avertizat că zona euro "se rupe singură", că Marea Britanie nu va ieşi nevătămată din criza uniunii monetare, pe care o consideră a fi cea mai mare ameninţare pentru revenirea economiei britanice, scrie The Telegraph. "Am trecut printr-o criză financiară globală de proporţii, cea mai mare recesiune mondială de după anii 1930, cea mai mare criză bancară din istoria ţării, cel mai mare deficit bugetar de după cel de-al Doilea Război Mondial, iar cel mai mare partener comercial al nostru, zona euro, se rupe singur fără o soluţie evidentă", a declarat King. În aceste condiţii, Banca Angliei a redus estimarea de creştere economică pentru anul acesta de la 1,2% la 0,8%. Instituţia nu se aşteaptă ca economia să-şi revină la nivelurile anterioare crizei înainte de 2014.
• Broker Cluj se bate cu austriecii de la Erste în certificate turbo
Broker Cluj (BRK), una dintre cele mai mari firme de brokeraj independente de pe bursă, a lansat ieri certificatele turbo pe indicele american Dow Jones Industrial Average, cu care speră să ia o bucată din piaţa produselor structurate, dominată în acest moment de Erste-BCR şi de certificatele turbo pe indicele german DAX. Cu circa o oră înainte de închiderea şedinţei de tranzacţionare, certificatele pe indicele Dow Jones (BKDOWTL1 şi BKDOWTS1) înregistrau rulaje cumulate de circa 140.000 de lei (31.500 de euro), mai mari decât tranzacţiile cu acţiuni Transelectrica, Transgaz sau Broker Cluj.