• ADEVARUL
• Cum şi-a dat Guvernul cu stângu-n dreptul la impozitarea bacşişului
Autorităţile au decis că este mai bine să elimine impozitarea bacşişului după ce şi-au dat seama că reglementările proaspăt intrate în vigoare nu acoperă toate situaţiile posibile, deşi fuseseră avertizate din timp. Guvernul a anunţat deja că va elimina impozitul pe bacşiş la doar o săptămână după introducerea acestuia, în condiţiile în care Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, a anunţat că măsura "nu se poate reglementa în toate speţele sale". Decizia de eliminare a impozitului pe bacşiş vine în condiţiile în care sute de mii de firme au fost obligate să îşi modifice casele de marcat pentru a putea emite bonuri fără TVA, iar patronii de restaurante, baruri şi cafenele s-au înghesuit la cozi imense pentru a cumpăra registre de bani personali în care angajaţii să îşi declare zilnic, înaintea începerii programului, sumele pe care le au asupra lor. Ulterior, întocmirea acestor registre trebuia notificată la Fisc. Teodorovici a anunţat că modificarea ar putea fi aplicată de la 1 iunie, de către Parlament, urmând ca de la începutul anului viitor să fie introdus, prin Codul Fiscal, impozitul forfetar.
• Codul Silvic: Ponta se apără cu o minciună
Victor Ponta a încercat să scape basma curată după ce a sugerat că preşedintele Klaus Iohannis a fost influenţat pe tema Codului Silvic chiar de propriii sfetnici. Însă minciunile l-au prins, din nou, din urmă pe şeful Executivului. Premierul Victor Ponta a încercat să dreagă busuiocul, după ce Klaus Iohannis l-a pus la colţ în scandalul Codului Silvic. Însă apărarea premierului Victor Ponta a fost contrazisă chiar de atacul său precedent. După încă o zi, sâmbătă, Ponta a dat şi mai multe indicii. "Am avut nişte acuzaţii, pe care mi le menţin, la adresa unei doamne deputat, fost ministru, de la PNL, care s-a întâlnit cu Schweighofer şi promovează în Parlament interesele unei firme private", a spus Ponta. După descriere, "doamna deputat" este Lucia Varga, însă Ponta a "omis" să spună că aceasta a fost ministru al Apelor şi Pădurilor chiar în Guvernul Ponta 2.
• Sute de persoane au protestat la intrarea în România, blocând Vama Leuşeni
Activitatea în Vama Leuşeni a fost reluată după ce în zonă a sosit şeful Poliţiei de Frontieră din Republica Moldova, Dorin Purice. "Ne întoarcem la Chişinău! Unul din argumentele care ne-au făcut să mai dăm un răgaz autorităţilor a fost că în Vama Leuşeni era blocat ambasadorul Ungariei la Chişinău şi autocare cu studenţi basarabeni care urmează să ajungă mâine la ore în universităţile din România! Protestatarii au primit asigurări, că au fost iniţiate procedurile legale de anulare a restricţiei aplicate lui George Simion! În urma negocierilor, cei peste 1000 de protestatari au decis să deblocheze Vama Leuşeni, anunţând autorităţile că protestele vor fi reluate, în cazul în care promisiunile nu vor fi respectate!", a anunţat pe reţelele de socializare Veaceslav Balacci, unul dintre manifestanţi. George Simion, liderul Platformei Unioniste a fost expulzat din Republica Moldova, primind interdicţia de reintrare în ţară timp de cinci ani.
• În Italia, casele de vacanţă în zone idilice costă doar un euro
Autorităţile locale din orăşelele italiene din ce în ce mai goale speră să atragă noi rezidenţi ieftinind preţurile la casele de vacanţă, unele fiind scoase la vânzare pentru doar un euro, anunţă "The Independent". Cei ce caută să cumpere case de vacanţă în locuri izolate şi liniştite pot achiziţiona una cu doar un euro într-un sătuc italian idilic. Totuşi, există o condiţie: mare parte din proprietăţile scoase la vânzare au nevoie de renovări în valoare de mii de euro. Deşi localizarea caselor este în zone care îţi iau respiraţia, e nevoie de destul de multă muncă înainte de a putea locui în ele. Potrivit "Daily Mail" există trei orăşele care au adoptat această metodă: Gangi din Sicilia, Carrera Ligure din Piedmont şi Lecce nei Marsi din Abruzzi. Primarii celor trei localităţi sunt îngrijoraţi că dacă nu se aduc noi locuitori, vor fi în pericol să stăpânească oraşe-fantomă. Devastate de şomaj, de dezastre naturale şi chiar de piraţi, există orăşele în Italia care au rămas complet goale.
• Laura Codruţa Kovesi: Anchetele au produs panică în rândul clasei politice
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a declarat că anchetele din ultima perioadă au produs o oarecare panică în rândul clasei politice, motiv pentru care se încearcă limitarea atribuţiilor procurorilor. Şefa DNA a spus că nu a discutat niciodată, nici cu fostul şef al statului, nici cu actualul preşedinte sau cu premierul despre dosare aflate în curs de instrumentare la instituţia pe care o conduce. "Cred că este o încercare de a limita atribuţiile procurorilor. Nu cred că în Romania s-a inventat măsura arestării preventive în 2015, nici cătuşele nu au fost inventate acum. Cred că anchetele din ultima perioadă de timp au produs o oarecare panică în rândul clasei politice şi cred că acesta este motivul pentru care se încearcă limitarea atribuţiilor procurorilor", a afirmat Kovesi, în emisiunea "După 20 de ani" de la ProTV.
• Cătălin Predoiu şi Gheorghe Ialomiţeanu, urmăriţi penal într-un dosar disjuns din Gala Bute
Corpul de control al Guvernului a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu fapte de corupţie care ar fi fost comise de Cătălin Predoiu şi Gheorghe Ialomiţeanu. Dosarul a fost disjuns din Gala Bute. În 2011, Cătălin Predoiu şi Gheorghe Ialomiţeanu şi-ar fi îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu privind adoptarea programului anual de marketing şi promovare turistică, informează Realitatea.net. Predoiu ar fi semnat note fundamentale fără ca proiectul actului normativ să fi fost transmis oficial Ministrului Justiţiei. Reacţia lui Cătălin Predoiu a venit pe Facebook. "În legătură cu anunţul postului Realitatea TV, în sensul că aş fi cercetat de DNA în dosarul Gala Bute, precizez că nu deţin vreo informaţie oficială sau neoficială în acest sens", a scris Predoiu pe platforma de socializare. Într-o intervenţie la Realitatea TV, Gheorghe Ialomiţeanu a acuzat substratul politic în demersul Corpului de control al Guvernului şi se consideră nevinovat.
• BANCHERUL
• OTP Bank a aplicat doar pentru 50% dintre clienţi reducerea temporara de dobânda la creditele in CHF
Doar 52% dintre clienţii OTP Bank cu credite in franci elveţieni (CHF) au beneficiat de reducerea de dobânda de pana la 1,5 puncte oferita de banca temporar, pe o perioada de 3 luni, pentru a-si ajuta clienţii sa depăşească socul aprecierii francului cu 15% in luna ianuarie, in urma deciziei băncii centrale a Elveţiei de a renunţa la fixarea cursului CHF. Spre deosebire de toate celelalte bănci care au anunţat scăderi de dobânda pentru toţi clienţii, permanent, OTP a fost singura care a oferit aceasta reducere doar pe o perioada de 3 luni si numai la cererea clienţilor, manifestata pana in data de 17 februarie. In raportul trimestrial publicat ieri de banca-mama din Budapesta se arata ca la finalul primelor trei luni din acest an, o pondere de 52% dintre clienţii OTP Bank Romania fără restante la creditele in CHF au apelat la măsura reducerii dobânzii cu 1,5 puncte, ceea ce înseamnă venituri din dobânzi in valoare de aproximativ o jumătate de milion de euro pe care banca nu le-a mai încasat.
• Carpatica reia planul de fuziune cu Nextebank, acţiunile BCC la Bursa cresc cu 6,78%
Vineri, a doua zi după ce Carpatica a publicat convocarea AGA si AGEA pentru data de 18 iunie in vederea reducerii capitalului băncii cu 65%, prin anularea a 2 miliarde de acţiuni, in vederea acoperirii pierderilor de anul trecut, urmata de o majorare de capital de 110 milioane lei, conducerea băncii a convocat o noua AGEA (Adunare Generala Extraordinară a Acţionarilor), tot in 18 iunie, pentru aprobarea reluării fuziunii cu Nextebank, eşuată anul trecut. Nextebank, fosta MKB Romexterra, este o banca mica preluata in 2014 de la MKB Bank Ungaria de fondul de investiţii Emerging Europe Accesion Fund (EEAF) administrat de Horia Manda, prin firma Axxess Capital. Piaţa a reacţionat pozitiv la anunţul Carpatica, preţul acţiunilor băncii (BCC) crescând cu 6,78% vineri, in ziua anunţului, la 0,0394 lei pe acţiune, cu mult sub valoarea nominala de 0,1 lei pe acţiune.
• CAPITAL
• Instanţele confirmă acuzaţiile de abuz aduse Antifraudei: Firmele câştigă în toată ţara
Controalele recente ale Antifraudei au dus la închiderea a sute de firme şi la numeroase plângeri în instanţă împotriva autorităţilor fiscale. Majoritatea acţiunilor sunt încă în stadiul de soluţionare, însă, în cazurile în care judecătorii s-au pronunţat, balanţa se înclină clar în favoarea contribuabilor. Judecătorii au anulat, în cele mai multe cazuri, sancţiunile din procesele verbale ale Direcţiei Generale de Antifraudă Fiscală (DGAF), prin care au fost date amenzi de cel puţin 8.000 lei şi a fost închisă activitatea firmelor pentru nereguli în utilizarea caselor de marcat. Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor al DGAF poate fi contestat, la finalizarea controlului, prin formularea de plângere contravenţională, pe calea instanţei, în termen de 15 zile.
• Grecul care a pus România pe masa magnaţilor americani
Ioannis Papalekas, considerat unul dintre cei mai influenţi investitori imobiliari din ţară datorită miliardarilor cu care s-a înconjurat, povesteşte în premieră despre cum şi-a croit drumul spre podiumul imobiliarelor româneşti. Flerul este un simţ esenţial pentru orice investitor imobiliar. Cunoştinţele economice ajută şi ele, însă pe o piaţă profund emoţională, cum este cea imobiliară, ai nevoie de mai mult de atât pentru a cumpăra la preţul cel mai mic şi pentru a specula momentul de vârf potrivit pentru vânzare. Ioannis Papalekas (39 de ani) este unul dintre puţinii investitori activi pe piaţa autohtonă care şi-a demonstrat aceste abilităţi. În 2004, la vârsta de 27 de ani, Papalekas reuşise deja să atragă atenţia unui grup de investitori israelieni şi greci care l-au mandatat să cumpere un mall pe jumătate dezvoltat în zona Eroii Revoluţiei din Bucureşti, pentru 46 milioane de euro, o sumă imensă la acea vreme. Echipa sa a finalizat lucrările şi, în 2006, a vândut City Mall pentru 103 milioane de euro.
• Adevărul despre casele scumpe - de Adrian Panaite
De ce costă atât de mult o locuinţă? Mulţi oameni se întreabă adesea legitim. De ce trebuie să ne îndatorăm atât de mult ca să putem să ne permitem o casă în proprietate? Ei bine, în cazul celei de-a doua întrebări, lucrurile trebuie puse taman invers: tocmai pentru că suntem dispuşi să ne îndatorăm într-atât de mult şi zvârlim atât de mulţi bani-credit în piaţa imobiliară, locuinţele nu au cum să fie altfel decât... scumpe. Creditul este cel aruncă în aer preţurile proprietăţilor şi nu populaţia luată pe capete; este adevărul atât de simplu pe care prea puţini ni-l spun. De unde bani care să alimenteze balonul? Oricât de mare era exuberanţa în spaţiul public faţă de imobiliare, responsabilitatea finală a fost a băncilor. Dacă bancherul spunea că în ruptul capului nu va acorda un împrumut de 100.000 de euro cuiva ca să cumpere apartament de două camere în Dristor, oare de unde mai făcea rost de parale muşteriul nostru exaltat în ceea ce priveşte preţul caselor?
• CURENTUL
• Căzături de Tia Şerbănescu
Căzu şi Dragnea. Mâna dreaptă a lui Ponta a demisionat din fruntea Min. Dezvoltării (unde nu se ştie ce-a dezvoltat) şi din funcţiile din PSD (în urma condamnării sale în primă instanţă) la un an de închisoare cu suspendare pentru ilegalităţile de la referendum. Dragnea a considerat condamnarea sa "o lovitură cruntă dată democraţiei" (el fiind democraţia) şi "un precedent periculos pentru oricine face campanie". Fals! N-a fost condamnat pentru campanie ci pentru utilizarea mecanismului de fraudare a votului. Minciuna sa e susţinută şi de Ponta ("e condamnarea referendumului şi a milioanelor de români care au votat"). Rezumând declaraţiile marilor ilegalişti rezultă o comedie bulevardieră unde Dan Voiculescu a fost condamnat pentru că l-a înjurat pe Băsescu Traian, Dragnea pentru că a făcut campanie, primarul Nichita e anchetat fiindcă s-a îndrăgostit iar Elena Udrea pentru că a purtat tocuri. Dl. Iohannis a fost între timp la Vatican unde s-a întâlnit cu Papa Francisc pe care l-a invitat în ţară: "România acordă atenţie relaţiei cu Sfântul Scaun". Adevărat. La noi, relaţia cu scaunul e sfântă. Pierzi scaunul, îţi pierzi liniştea. Şi ruşinea. Râde lumea de tine văzându-ţi petele din tur.
• CURIERUL NATIONAL
• Război pentru autorizaţia Schweighofer de la Reci
Patru organizaţii neguvernamentale au cerut APM Covasna să respingă cererea de emitere a autorizaţiei de mediu, arătând că fabrica de cherestea a fost construită fără o evaluare a impactului asupra mediului. În decembrie 2013, asociaţiile Neuer Weg şi Bankwatch România au atacat în instanţă autorizaţia emisă de CJ Covasna pentru cea de-a cincea fabrică a Schweighofer Holzindustrie. Controversatele afaceri ale austriecilor de la Schweighofer Holzindustrie dau în continuare de furcă autorităţilor şi acum, la 12 ani de când austriecii s-au instalat în ţara noastră, deschizând nu mai puţin de cinci fabrici de cherestea...Parchetele sunt asaltate de sesizările inspectorilor ITRSV (Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare) referitoare la ilegalităţile acestora. "În mod constant, Parchetele cercetează sesizările depuse de inspectorii ITRSV-urilor din care reies practicile ilegale ale austriecilor de la Schweighofer Holzindustrie", a declarat pentru Curierul Naţional Bogdan Tudor, preşedintele Federaţiei Nostra Silva.
• Curtea de Conturi are 2.347 de procese nesoluţionate din 2014
2.711 cauze au fost înregistrate anul trecut de către entităţile controlate sau asupra cărora s-a efectuat auditul. Dintre acestea, au fost soluţionate doar 364 în mod definitiv, din care 304 au fost câştigate de autoritate şi 60 pierdute. Ca şi în anii precedenţi, tot mai multe companii contestă în instanţă concluziile şi recomandările Curţii de Conturi, anul trecut înregistrându-se cu 563 litigii mai mult decât în anul 2013.
• Companiile auto au cheltuit peste 24 mil. euro pe publicitate, în primele 4 luni din 2015
Companiile auto din România au difuzat în total 15.850 reclame în primele patru luni ale anului, investind în publicitate suma de 24.096.321 euro. Dacia ocupă primul loc în topul brandurilor auto cu cele mai multe reclame înregistrate în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2015. Compania a avut 3.149 de spoturi publicitare şi un rate card estimat la 4.996.716 euro, conform celui mai recent raport emis de mediaTRUST. Locul doi în acest top este ocupat de Nissan cu 1.844 de reclame şi un rate card aproximat la 2.123.595 euro. Podiumul este completat de brandul american, Ford, situat pe locul trei în clasament cu 1.568 de reclame, iar rate cardul estimat la 1.607.774 euro. Cu un rate card mai mare decât ocupanta poziţiei a treia, Toyota ocupă, totuşi, locul patru cu 1.465 de reclame şi un rate card de 1.702.712 euro, urmată îndeaproape de Renault cu 1.406 de reclame înregistrate, dar cu 2.494.120 euro RC înregistrat în primele patru luni ale anului.
• 71 de miliarde de dolari, venituri din media pentru cei mai mari advertiseri ai lumii
Google îşi consolidează poziţia de lider şi Facebook înregistrează cea mai rapidă creştere în clasamentului proprietarilor de media la nivel mondial, potrivit Top 30 Global Media Owners întocmit de reţeaua de media internaţională ZenithOptimedia, notează portalul adplayers.ro. În cadrul topului, 5 furnizori de digital exclusiv - Google, Facebook, Baidu, Yahoo şi Microsoft, au generat 71 miliarde dolari în venituri media, ceea ce reprezintă 68% din tot consumul global de publicitate la nivel mondial. Potrivit cercetării, Google domină topul internaţional al furnizorilor de spaţii media, diferenţa dintre el şi cel mai apropiat competitor mărindu-se semnificativ pe parcursul anului trecut. Principalul beneficiar al tranziţiei către zona de mobile a fost însă Facebook, care cunoaşte cea mai rapidă creştere în Top 30 Media Owners, veniturile sale crescând cu 63% pe parcursul anului trecut. Şi în România, cei doi jucători din spaţiul digital înregistrează creşteri anuale de peste 50%.
• BRAT aduce noi îmbunătăţiri serviciului MIP
Biroul Român de Audit Transmedia a adus noi îmbunătăţiri serviciului Monitorizarea Investiţiilor (MIP) adăugând noi modalităţi de raportate automatizată în cadrul serviciului, se arată într-un anunţ publicat pe pagina sa oficială. "Studiul Monitorizarea Investiţiilor în Publicitate (MIP) oferă, prin intermediul aplicaţiei Media Monitor, informaţii detaliate cu privire la campaniile de publicitate desfăşurate în presa scrisă, radio, online şi OOH. Venind în întâmpinarea nevoilor utilizatorilor serviciului, BRAT adaugă două noi modalităţi de raportare automatizată în cadrul serviciului. Astfel, săptămânal şi lunar, beneficiarii serviciului pot primi rapoarte predefinite ce conţin toate campaniile publicitare noi lansate în ultimă săptămână, respectiv în ultima lună. Aceste noi caracteristici ale raportării completează sistemul de avertizare rapidă "Early Warning" funcţional încă de la începutul serviciului, şi care constă în semnalarea lansării unei campanii de publicitate într-un termen cât mai scurt de la lansarea acesteia", se arată în studiul citat.
• EVENIMENTUL ZILEI
• ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Sentinţa în cazul Liviu Dragnea sau Oportunismul politic al ÎCCJ
Liviu Dragnea putea fi căptuşit cu 5 ani puşcărie cu executare. De ce n-a fost aşa? Pentru că: 1. O astfel de decizie ar fi fost atît de gravă încît, pe drept cuvînt, opinia publică s-ar fi întrebat unde sînt liderii PNL, în frunte cu Alina Gorghiu, care au susţinut Fraudarea Referendumului. 2. Prin rezonanţa sentinţei, PNL de acum ar fi fost pus într-o situaţie fără ieşire. Fostul electorat USL ar fi fost revoltat. PNL ar fi fost constrîns să aplaude o Sentinţă împotriva căreia se ridică propriul electorat. S-a apelat atunci la şmecheria cu anul cu suspendare. De ce n-a fost achitat? Pentru că: 1. Sentinţa trebuia să dea o lovitură politică Guvernului prin obligativitatea ca Liviu Dragnea să demisioneze. 2. Binomul SRI-DNA ar fi primit o lovitură mortală prin achitarea lui Liviu Dragnea în acest proces răsunător. Sentinţa ÎCCJ se înscrie între minunile Justiţiei independente din România Binomului SRI-DNA.
• DEZVĂLUIRILE LAUREI CODRUŢA KOVESI. Cum se interceptează telefoanele la DNA
Procurorul-şef Laura Codruţa Kovesi nu s-a ferit niciodată să explice cum funcţionează Biroul Tehnic din cadrul DNA, prin intermediul căruia se fac şi interceptări în mod direct. Potrivit legii, interceptările telefonice în România le poate realiza doar SRI, cu mandat de la judecător. "Există o singură diferenţă care vizează conexiunea cu operatorul de telecomunicaţii - o face întotdeauna SRI. Să vă dau un exemplu: în momentul în care procurorul primeşte autorizaţia de interceptare a unui post telefonic, trimite autorizarea la SRI care, împreună cu operatorul de telecomunicaţii, pune în aplicare această autorizare. Practic, conţinutul convorbirilor, atunci când autorizarea se transmite prin Biroul Tehnic al DNA, nu este accesibil SRI-ului sau operatorului de telecomunicaţii", a precizat Kovesi, la Pro TV. Ea a declarat că sunt situaţii în care procurorii apelează la Biroul Tehnic, iar punerea în aplicare a autorizaţiilor le face DNA. Mandatul de interceptare, care este eliberat de un judecător, se transmite întotdeauna SRI, care îl transmite operatorului de telecomunicaţii.
• Ancheta procurorilor: Frunzăverde l-a propulsat pe Iohannis de la 34% în primul tur, la 51% în al doilea tur
Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş- Severin, Sorin Frunzăverde (PNL), i-a cerut vicepreşedintelui CJ Ionesie Ghiorghioni să discute cu primarii care au plecat de la PDL şi PNL, în scopul obţinerii de voturi la alegerile prezidenţiale pentru candidatul formaţiunii sale - Klaus Iohannis. Mesajul care trebuia transmis aleşilor locali: dacă fac asta va ţine cont la împărţirea banilor în 2015, deoarece este "în relaţii bune cu orice Guvern vine". Detaliile apar în dosarul în care Frunzăverde este acuzat de instigare la şantaj şi folosirea influenţei în calitate de şef al PNL Caraş-Severin pentru obţinerea unui folos necuvenit. Miza: cât mai multe voturi în turul al doilea ale alegerilor prezidenţiale.
• JURNALUL NATIONAL
• 70% dintre elevi nu pot scrie coerent nici în clasa a VI-a
Evaluările Naţionale vin şi anul acesta cu modificări faţă de 2014 pentru cei mai mici dintre elevi. La clasa a doua, este prima generaţie care dă acest test după introducerea clasei pregătitoare şi schimbarea programei. S-a păstrat modelul PISA, rezultatele nu se trec în catalog, însă mulţi părinţi contestă utilitatea acestor testări atâta vreme cât, pentru răspunsurile lor, elevii sunt doar punctaţi, nu şi depunctaţi dacă fac greşeli, de exemplu, de gramatică. După aceste testări, teoretic, părinţii ar trebui să ştie care este nivelul copiilor lor la Limba română şi Matematică. În realitate nu este chiar aşa, fapt recunoscut chiar de specialiştii din Ministerul Educaţiei care, în analiza rezultatelor de anul trecut, notează că "testele nu vizeaza ceea ce se predă la clasă, ci evaluează deprinderi şi competenţe pe care curriculumul trebuie să le formeze copiilor".
• Hoţii stau cu ochii pe informaţiile postate pe reţelele de socializare. Îşi plănuiesc spargerile pe Facebook
Un infractor înarmat cu o rangă a intrat, sâmbătă seara, în vila de la marginea pădurii a unui prosper om de afaceri piteştean. Proprietarii casei, soţ şi soţie, au devenit victime, doar pentru că i-au apărut infractorului în cale. Specialiştii spun că detaliile casei, expuse pe internet, au ajutat hoţul să se documenteze, pentru a da spargerea. "Cei care postează detalii ale casei pe reţelele de socializare doresc să-şi arate opulenţa. Este exhibi-ţionism. Cea mai mare greşeală. Sunt multe cazuri în care atacatorii îşi fac documentarea pe Facebook sau în reviste şi emisiuni TV unde oamenii îşi expun locuinţele, iar hoţii abia aşteaptă. Nici nu mai au nevoie de pont", explică, pentru Jurnalul Naţional, psihologul criminalist Tudorel Butoi. Hoţul de la Piteşti a "mers la sigur": a sărit gardul şi nici măcar nu s-a ferit de camerele viedeo. A furat 5.000 de euro şi 7.000 de lei, aşa cum reiese din primele constatări.
• Card profesional, la cererea CE
Tinerii care nu muncesc şi nu studiază, precum şi şomerii pe termen lung, care au ieşit din evidenţele autorităţilor, vor putea fi înregistraţi în bazele de date ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) sub sintagma de "tineri NEET" (acronimul englezesc pentru "tineri care nu muncesc şi nu studiază". La înscriere, aceştia vor primi un card profesional, pe care vor fi trecute studiile anterioare şi locurile de muncă ocupate. În baza acestui card profesional, tinerii vor avea acces la programele de calificare organizate cu fonduri europene - programul Operaţional Capital Uman (POCU). Până în prezent, tinerii care doreau să participe la astfel de programe de formare erau nevoiţi să parcurgă un lung drum birocratic pentru a se putea înregistra. Măsura a fost implementată de Ministerul Fondurilor Europene, după ce măsura a fost sugerată de Comisia Europeană în cadrul recomandărilor de ţară.
• NATIONAL
• Pesediştii se agata de Dragnea împotriva interesului naţional
Condamnat la un an de închisoare cu suspendare in dosarul "Referendumul", Liviu Dragnea a decis sa facă un pas in spate. A renunţat la Ministerul Dezvoltării si a anunţat ca îşi va prezenta si demisia din funcţia de preşedinte executiv al PSD. Vestea nu le-a picat deloc bine social-democraţilor, aceştia temându-se, printre altele, sa nu aibă parte de o surpriza neplăcuta la viitorul congres. Timp de doua zile, din toate colturile tarii au curs solicitări către liderul PSD Victor Ponta sa nu accepte demisia lui Dragnea. "Consideram ca Liviu Dragnea trebuie sa rămână in continuare in echipa preşedintelui pana la alegerile din 2016, motiv pentru care solicitam domnului Victor Ponta si Biroului Permanent National sa nu accepte depunerea de mandat a celui care este numărul doi in PSD", se arata intr-un comunicat al PSD Dolj.
• Şeful RAAPPS, "sifonul Doi s'un sfert"!
Printre "bombele" detonate pe banda rulanta de către procurorii Laurei Codruţa Kovesi, arestarea unui funcţionar public ca Georgian Surdu poate trece neobservata. Spulberarea de către DNA a mitului intangibilităţii celui care conduce Regia Autonoma Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat de opt ani si pe mandatul a patru guverne a dat frisoane multor nume grele. DNA poate da acum marea lovitura, mai ales ca aproape ca nu a fost politician sau mare afacerist abonat la contractele cu statul care, in toata aceasta vreme îndelungata, sa nu apeleze la serviciile celui care conducea cu mana de fier un adevărat imperiu imobiliar aproximat la câteva miliarde bune de euro. Însă spaima celor care au intrat in combinaţii cu Surdu va fi cu atât mai mare după ce vor afla, acum, si marele secret din "mapa profesionala" a celui care s-a lansat in afacerile cu asigurări din postura de şofer al lui Daniel Tudor, personaj extrem de controversat aflat de-a lungul timpului in conducerea CSA sau ASF.
• PUTEREA
• DNA lucrează la EADS
Codruţa Kovesi a confirmat, duminică, într-un interviu pentru PRO TV, că DNA lucrează cu motoarele turate la maxim la Dosarul EADS. Procurorul-şef anticorupţie susţine că EADS este strâns legat de Dosarul Microsoft, în ambele cazuri regăsindu-se cam aceleaşi nume. "Da, dacă vreţi să folosesc expresia dumneavoastră, EADS va fi detonat în acest an (...). Este posibil ca în aceste dosare o parte a anchetei să se finalizeze, după care dosarul să fie disjuns, la fel cum s-a întâmplat şi până în prezent", a afirmat Kovesi. Afacerile "traspartinice" s-au derulat pe parcursul mai multor mandate de guvernare succesive, pe traseul Năstase-Tăriceanu-Boc-Ponta, iar pagubele sunt estimate orientativ de Kovesi la peste un miliard de euro. "Tunurile" EADS şi Microsoft au putut fi posibile doar cu complicitatea totală a parlamentarilor, miniştrilor şi înalţilor funcţionari, motiv pentru care şeful DNA lasă să se înţeleagă că 2015 va fi anul în care scena politică românească va bubui.
• Protejarea vieţii private, periclitată. Facebook, acuzată că încalcă legile din UE
O comisie oficială din Belgia a criticat în termeni foarte duri compania americană Facebook, pe care a acuzat-o că încalcă legislaţia europeană din domeniul protejării vieţii private, prin faptul că monitorizează activitatea online a utilizatorilor fără consimţământul acestora. Comisia de Protecţie a Vieţii Private din Belgia a criticat, de asemenea, compania Facebook pentru răspunsurile sale incomplete şi evazive în privinţa întrebărilor care i-au fost puse despre condiţiile de utilizare a reţelei de socializare şi despre scopurile în care sunt folosite datele personale ale utilizatorilor, chiar şi atunci când aceştia nu sunt conectaţi pe reţea. Comisia belgiană a emis deja o primă recomandare, stabilind că analiza efectuată de acest organism belgian oficial deţine competenţa necesară şi că legile belgiene se aplică firmei americane. În plus, comisia colaborează cu agenţii similare din alte ţări europene cu scopul de a defini o serie de regulamente foarte clare în privinţa dreptului de utilizare a informaţiilor de ordin personal extrase din activitatea online a utilizatorilor de internet.
• ROMANIA LIBERA
• Baronii au picat testul Dragnea. Ce va face Ponta?
Demisia din Guvernul Ponta era aproape inevitabilă pentru Liviu Dragnea, odată pronunţată condamnarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în primă instanţă. În teorie, preşedintele executiv al PSD ar fi putut să se agaţe de şefia Ministerului Dezvoltării Regionale, dar prejudiciile de imagine, în special în plan extern, ar fi fost uriaşe. Atât pentru Cabinetul Ponta, cât şi pentru PSD. De la Relu Fenechiu încoace (condamnat definitiv când era în funcţia de ministru al Transporturilor), toţi membrii Guvernului implicaţi în dosare penale (Dan Şova, Ecaterina Andronescu, Cristian David, etc.) au făcut pasul înapoi din timp sau măcar la momentul începerii urmăririi penale (vezi cazul Darius Vâlcov, care şi-a prezentat demisia la câteva zile după ce procurorii i-au adus la cunoştinţă faptele de care era suspectat). Doar Liviu Dragnea şi-a păstrat poziţia în Executiv şi după trimiterea în judecată în octombrie 2013.
• Abu Sayyaf, "emirul petrolului", ucis într-o operaţiune Delta Force
Comandouri Delta Force au intrat sâmbătă în Siria cu elicoptere Black Hawk şi V-22 Ospreys, o operaţiune în care a fost ucis un important lider al grupării teroriste Statul Islamic şi circa zece combatanţi au capturat soţia acestuia şi au eliberat o tânără yazidi care era ţinută sclavă. Este vorba de Abu Sayyaf, despre care un responsabil militar american l-a descris ca fiind "emirul petrolului şi gazului", cel care a realizat infrastructura petrolieră şi detaliile financiare pentru SI. Pentagonul a precizat că operaţiunea a fost autorizată "la recomandarea unanimă a membrilor echipei de securitate naţională a preşedintelui Obama", cu "totalul consimţământ al autorităţilor irakiene şi în respectul dreptului naţional şi internaţional".SUA nu au informat guvernul preşedintelui sirian, Bashar al-Assad şi nu s-au coordonat cu Damascul, a precizat Casa Albă.
• ZIARUL FINANCIAR
• După 25 de ani, Isărescu a scăpat de un alt coşmar: România are creştere economică sustenabilă
In trimestrul întâi din 2015 România a raportat o creştere economică de 4,3% faţă de T1 2014 şi de 1,6% faţă de T4 din 2014. Este al doilea cel mai bun trimestru economic din ultimii şapte ani ca ritm de creştere după T4 din 2013, când plusul a fost de 5,2% (faţă de T4/2012). Creşterea economică din T1 a fost cu mult peste aşteptări, analiştii consemnând: o surpriză pozitivă uriaşă (Ciprian Dascălu - ING Bank). Creşterea economică este semnificativ mai mare decât aşteptările noastre şi ale pieţei (Radu Crăciun, BCR). Pe 4 iulie Institutul Naţional de Statistică urmează să detalieze ce a stat la baza acestei creşteri. Până atunci, ceea ce putem remarca este că această creştere economică este sustenabilă, adică are loc fără să înrăutăţească alţi indicatori macro, aşa cum s-a întâmplat în perioada de boom 2005-2008, pe credite/datorie.
• Străinii au scos într-un an 850 mil. euro din băncile locale
Străinii, în cea mai mare parte grupuri bancare, aveau la sfârşitul primului trimestru din acest an depozite pe termen mediu şi lung constituite la băncile locale de 5,66 miliarde de euro (echivalentul a 25 miliarde de lei), în scădere cu 850 mil. euro faţă de aceeaşi perioadă din 2014, potrivit datelor BNR. Comparativ cu luna februarie, depozitele nerezidenţilor s-au redus cu 50 mil. euro, acesta fiind cel mai mare declin lunar din 2015. Depozitele nerezidenţilor, în principal forme de sprijin din partea băncilor-mamă din străinătate, au scăzut în ultimii doi ani cu aproximativ 2,2 mld. euro. Această evoluţie părea să se tempereze în prima jumătate a anului trecut, când valoare depozitelor atrase din străinătate se stabilizase în jurul valorii de 6,5 mld. euro. Din vara anului trecut însă, acestea au reintrat pe o pantă descendentă.
• Carpatica încearcă o nouă fuziune cu Nextebank
Acţionarii Carpatica, un jucător de talie medie din sistemul bancar, sunt chemaţi pe 18 iunie la adunarea generală a acţionarilor (AGA) pentru a aproba un proiect de fuziune al băncii din Sibiu cu Nextebank, instituţia de credit deţinută de fondul de investiţii Axxess Capital. O primă încercare în acest sens a eşuat anul trecut după ce acţionarii Carpatica au respins planul de fuziune în luna decembrie. Directoratul băncii estimează costul aferent procesului de fuziune (due dilligence şi pregătirea proiectului) la 275.000 de euro. Bugetul pentru fuziune trebuie aprobat, de asemenea, de adunarea generală a acţionarilor. Carpatica a convocat AGA pe 18 iunie şi pentru aprobarea diminuării capitalului cu 204 milioane de lei pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi. O primă propunere de diminuare a capitalului social fusese respinsă de acţionari în adunarea generală de la finalul lunii aprilie. Ulterior reducerii capitalului social, acţionarii trebuie să participe la o majorare de capital de 110 mil. lei, banii fiind necesari pentru menţinerea solvabilităţii băncii în limitele legale.