REVISTA PRESEI 20.03.2017

• ADEVARUL

• Întâlnirea rece dintre Angela Merkel şi Donald Trump nu prevesteşte nimic bun pentru UE

Chiar dacă au făcut tot posibilul să pară că lucrează împreună, preşedintele SUA şi cancelarul Germaniei nu au putut să ascundă prăpăstiile care-i separă, iar acest lucru nu prevesteşte nimic bun pentru Europa. Relaţiile cu Rusia şi creşterea contribuţiei aliaţilor la bugetul NATO au fost cap de afiş în discuţiile care au durat trei ore. Trump i-a cerut Angelei Merkel să facă şi ea presiuni asupra ţărilor NATO pentru a se achita de contribuţia pe care trebuie să o aibă la bugetul Alianţei. Apoi, cei doi au discutat şi despre relaţiile economice, mai ales că germanii sunt îngrijoraţi că administraţia americană va creşte tarifele vamale la maşinile importate din Europa.

• Judeţul în care poliţiştii nu mai dau amenzi şoferilor

De când au aflat că Guvernul nu le va mări salariile, poliţiştii doljeni îi sancţionează pe şoferii imprudenţi doar cu avertismente, nu şi cu amenzi. Liderii de sindicat spun că poliţiştii aduc lunar la buget peste 20 de milioane de euro numai din amenzi şi le reproşează autorităţilor că nu folosesc o parte din aceşti bani ca să le dea poliţiştilor salarii decente. Sidicaliştii din poliţie spun că la fel vor proceda şi alţi oameni ai legii din teren. Totul, în semn de protest faţă de refuzul autorităţilor a le majora salariile.

• Cum vede Liviu Dragnea scandalul din ALDE

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, duminică seară, că susţinerea parlamentară a actualului guvern nu va fi afectată de eventuale mişcări create în urma situaţiei existente în ALDE, iar decizia lui Daniel Constantin de a ieşi din echipa guvernamentală ţine doar de el. Liviu Dragnea a precizat că nu înţelege de ce copreşedintele ALDE Daniel Constantin "este atât de supărat" şi a susţinut că, dacă acesta ar vrea să iasă din guvern, este doar o opţiune personală.

• Teamnet îşi cere insolvenţa

Teamnet, companie înfiinţată de fugarul Sebastian Ghiţă, a câştigat în ultimii ani zeci de contracte cu statul, în valoare de sute de milioane de lei. Acum, firma IT nu mai este capabilă nici să îşi plătească angajaţii şi urmează să îşi ceară insolvenţa. Anumite departamente nu şi-au primit salariile de trei luni şi, de asemenea, vor urma disponibilizări masive în cadrul companiei, scrie Wall Street. Astfel, compania îşi va cere luni insolvenţa, tribunalul urmând să decidă dacă va începe sau nu procedurile adiacente, potrivit sursei citate. Teamnet are în prezent circa 600 de angajaţi, însă după demararea procedurilor de insolvenţă câteva sute vor fi disponibilizaţi. Teamnet se află pe locul 4 în clasamentul companiilor care au încheiat contracte valoroase cu statul, după Siveco, Dimar şi UTI.

• De unde provin străinii din România

Dacă în anul 1990, în România erau 140.000 de străini, în anul 2000 numărul a scăzut la 130.000, crescând ulterior la 160.000 în 2010 şi la 230.000 în 2015. În acest an, cetăţenii din Republica Moldova preferau cel mai mult ţara noastră, 80.000 dintre ei fiind stabiliţi aici. Următorii erau italienii, care erau în număr de 30.000, şi spaniolii, în jur de 20.000, iar apoi bulgarii, ucrainenii şi ungurii. Tot în anul 2015, 3,41 milioane de oameni născuţi în România trăiau în alte ţări. Cei mai mulţi români se aflau în Italia, respectiv 1,02 milioane de persoane, urmată de Spania, cu 660 mii de persoane, Germania, cu 590 mii, Ungaria, cu 200 mii, şi Statele Unite, cu 170 mii. În Israel trăiau 100 mii de români, iar în Canada, Franţa şi Marea Britanie câte 90 mii.

• NATO iese la raport: cât cheltuieşte România faţă de ceilalţi aliaţi

Cheltuielile cu apărarea ale României au reprezentat anul trecut 1,41% din PIB, fiind a 11-a naţiune într-un clasament al contribuţiilor. Anul în care România a dat cea mai mare sumă către apărare a fost 2014, când au fost alocate 2,692 miliarde dolari, respectiv 1,35% din PIB. În 2009, România cheltuia 1,36% cu acest sector. Numai cinci state membre NATO au alocat pentru apărare peste 2% din PIB, ţinta stabilită de organizaţie, respectiv Statele Unite (3,61%), Grecia (2,36%), Estonia, Marea Britanie şi Polonia. În ceea ce priveşte valoarea cheltuielilor, cel mai mult au alocat pentru apărare Statele Unite, respectiv 664,058 mld $, fiind urmate de Marea Britanie, cu 56,790 mld $, Franţa, cu 44,222 mld $ şi Germania, cu 47,469 mld $.

• Martin Schulz, ales în unanimitate la şefia SPD în vederea detronării Angelei Merkel

Social-democraţii germani l-au ales duminică, în unanimitate, pe Martin Schulz la conducerea formaţiunii, cu obiectivul de a încerca să o detroneze pe Angela Merkel în alegerile din septembrie, relatează AFP. Fostul preşedinte al Parlamentului European (PE) din ultimii cinci ani, Schulz, în vârstă de 61 de ani, creşte în sondaje de câteva săptămâni, iar în prezent este creditat cot la cot în intenţiile de vot cu cancelarul conservator, aflat la putere din 2005. La începutul anului, Partidul Social-Democrat (SPD) se afla cu 15 puncte procentuale în urma Uniunii Creştin-Democrate (CDU). Entuziaşti, activiştii SPD au luat act de acest nou impuls şi l-au ales pe Martin Schulz la preşedinţia partidului cu unanimitate. Este primul vot de acest fel din istoria partidului. Ultimul record datează din 1948, când şeful formaţiunii a fost ales cu 99,71% din voturile exprimate.

• Cărţile de identitate, schimbate cu cărţi electronice care pot fi eliberate şi înainte de împlinirea vârstei de 14 ani

Cărţile de identitate vor fi schimbate cu cărţi electronice, care pot fi eliberate de la naştere, la solicitarea părinţilor, acestea urmând să aibă valabilitate doi ani, patru ani sau zece ani, în funcţie de vârsta titularului. Pe cartea electronică de identitate vor fi datele titularului care sunt şi acum în actul de identitate, precum şi date biometrice, respectiv imaginea facială şi amprentele de la două degete. După introducerea cărţii electronice de identitate nu va mai fi folosit cardul de sănătate, potrivit unui proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Afacerilor Interne. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Interne.

• Primele planuri ale chinezilor de la CEFC China pentru România

Investiţiile chineze vor începe să producă roade în România, odată cu preluarea filialei româneşti a KMG International de către grupul CEFC China Energy. Chinezii urmează să facă investiţii de peste 3 miliarde de dolari în următorii 5 ani, iar planurile includ consolidarea prezenţei Rompetrol la Marea Neagră şi extinderea prezenţei companiei la Marea Mediterană. Negocierile dintre CEFC China şi KazMunaiGaz pentru vânzarea a 51% din fostul Rompetrol Group au ajuns în etapa finală, a anunţat în decembrie KMG International (KMGI), fostul Grup Rompetrol. Activele achiziţionate includ activităţile Rompetrol din România, Bulgaria, Moldova şi Georgia, dar şi unităţi de producţie precum rafinăriile Vega Ploieşti şi Petromidia Năvodari - cea mai mare rafinărie din România, aflată în portul Constanţa.

• BANCHERUL

• Încă două bănci scad la 15% avansul pentru creditele ipotecare

Alte două bănci, Raiffeisen si UniCredit, au scăzut avansul pentru creditele ipotecare la 15%, nivelul dinaintea adoptării legii privind darea in plată, alăturându-se astfel unui grup de alte opt bănci care practica acelaşi nivel de avans, însă condiţionat, in unele cazuri, de tipul si locaţia imobilului cumpărat, de nivelul dobânzii sau de perioada de creditare. Raiffeisen a fost prima dintre băncile româneşti care au majorat anul trecut avansul la credite, de la 15% la 35%, după adoptarea legii dării in plată, in condiţiile in care banca austriacă are multe credite in franci elveţieni (CHF), de care deţinătorii acestora ar vrea să scape, din cauza dublării ratelor lunare in urma creşterii cursului valutar.

• UniCredit pregăteşte lansarea primelor obligaţiuni ipotecare din România

UniCredit se pregăteşte să emită primele obligaţiuni ipotecare din România, după 11 ani de la adoptarea Legii obligaţiunilor ipotecare, in 2006, si la un an de la intrarea in vigoare a noii legislaţii in domeniu, adaptată la noile norme europene in materie. Emisiunea de obligaţiuni ipotecare va avea un plafon maxim de 500 milioane euro, pe termen de 10 ani. Valoarea nominala maximă a unei obligaţiuni va fi de 5.000 de euro, iar banca urmează a stabili care va fi valuta de denominare (RON sau EUR), dobânda (fixa sau variabila), frecventa cuponului (anuala sau semi anuală). In acelaşi timp, UniCredit pregăteşte o noua emisiune de obligaţiuni negarantate cu aceleaşi caracteristici ca ale obligaţiunilor ipotecare.

• CAPITAL

• Constructorii se pregătesc de încă un an susţinut de privaţi

Constructorii estimează că 2017 va fi al doilea an consecutiv de scădere a pieţei pe care activează, însă speră să participe măcar la licitaţii pentru lucrări mari de infrastructură, pentru ca în 2018 să revină pe creştere. Lipsa şantierelor deschise de stat este dublată de o criză a forţei de muncă. După un an 2015 în care sectorul construcţiilor a egalat contribuţia valorică la formarea Produsului Intern Brut al ţării din anul de vârf 2008, anul trecut piaţa a intrat, din nou, pe scădere. Volumul valoric al activităţii din acest sector a scăzut cu circa 5% în 2016, până la 9,37 mld. euro, iar ultimele date Eurostat semnalează intrarea în recesiune. Declinul a venit pe fondul blocajului total în accesarea de fonduri europene pe exerciţiul financiar 2014-2020.

• De ce sunt românii săraci şi olandezii bogaţi

81% dintre olandezi s-au prezentat la vot. Majoritatea de locuri în parlament a fost obţinută de pro-europeni, ceea ce da o notă de optimism cu privire la viitorul Uniunii Europene. Olandezii au votat în procent dublu faţă de români la alegerile lor parlamentare. Poate fi acesta un indicator al bunăstării unui popor? Diferenţa o face, însă, atitudinea. În timp ce noi ne-am obişnuit să ne resemnăm, ei s-au obişnuit să se lupte. Atunci când noi ne lamentăm că suntem nedreptăţiţi de soarta, ei se apucă să caute soluţii. Nu-i de mirare că, în timp ce noi încă ne măsurăm eficientă în sume de bani per hectar, ei o măsoară per metru pătrat. Probabil pentru că noi am primit pământul roditor de la natură în timp ce ei au trebuit să construiască diguri că să-l fure mării.

• Fără subvenţii nu există profit în agricultură

Agricultura este un domeniu performant, dar numai în varianta în care este susţinut cu subvenţii de la stat sau de la Uniunea Europeană, este concluzia unui studiu realizat de decanul USAMVB Toma Dinu. Fermele se capitalizează, dar îşi reduc îndatorarea, subvenţiile asigură profitul, iar o plafonare sau sistare a acestora ar aduce pierderi semnificative marilor agricultori din România, este concluzia unui studiu prezentat în cadrul Conferinţei Capital de către Toma Adrian Dinu, decan al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMVB).

• Guvernele au cheltuit miliarde pentru a salva băncile după criză

Şefii Finanţelor şi guvernatorii băncilor centrale din ţările G20 şi-au reînnoit promisiunea de a finaliza reglementările globale privind cerinţele de capital impuse băncilor, fiind aproape de a înregistra progrese în cazul anumitor propuneri care au dus la dispute între Europa şi SUA, transmit Bloomberg şi Reuters. Într-o declaraţie publicată după întâlnirea de la Baden-Baden (vestul Germaniei), G20 (grupul ţărilor bogate şi al principalelor economii emergente) a cerut Comitetului Basel să finalizeze reformele Basel III fără o majorare semnificativă a cerinţelor generale de capital, dar fără a preciza un termen limită. Autorităţile globale de reglementare bancară discută impunerea unor reglementări menite să limiteze riscurile de faliment şi să evite noi crize financiare.

• COTIDIANUL

• Un luptător cum nu am mai văzut - Cornel Nistorescu

Cotidianul începe in azi un serial de articole semnate de fostul parlamentar si procuror Valer Marian. De data aceasta, Valer Marian investighează şefii serviciilor secrete din punct de vedere imobiliar. Cum s-au tradus informaţia şi puterea în proprietăţi imobiliare sau chiar în afaceri? Şi de aici încolo urmează alte întrebări, pe care nici serviciile secrete conduse de aceştia nu le mai pot descîlci. De ce face Valer Marian această investigaţie? Cît este în ea curiozitate şi cît nevoie de adevăr şi de dreptate, nu pot răspunde. Oricum, proprietăţile generalilor sunt departe de ochii lumii. Ca şi cele ale procurorilor. Toate instituţiile statului stau cu ochii pe politicieni, dar nimeni nu cutează să investigheze proprietăţile generalilor din serviciile secrete. Şi nici pe ale mai-marilor din Parchete. Valer Marian se înhamă şi la această operaţiune destul de incomodă.

• Vinul românesc, în punctul negru

Duminică s-au deschis porţile Prowein, târgul anual de la Dusseldorf devenit, de ceva vreme, cel mai mare şi mai important eveniment din piaţa globală a vinului. Vorbim de peste 6.300 de companii prezente, acoperind toate (da, absolut toate!) zonele viticole ale lumii. 295 pe număr. Şi ce facem noi? Ce ştim mai bine. Am debutat la Prowein ca singurul stand fără curent electric. În tot târgul, clinchetele paharelor de cristal erau însoţite de sclipiri de reflectoare, la noi se lăsa bezna. Aşa cum povestea Dumitru Prunariu că (din cauza poluării) Sidex Galaţi se vede din Cosmos ca un punct roşu, aşa s-ar fi văzut standul României la Prowein din elicopter - singurul punct negru. Adevărat brand de ţară.

• CURENTUL

• Marina Almăşan o linguşeşte pe Coana Olguţa

Marina Almăşan e ultima persoană care ar putea da lecţii cuiva după ce, căsătorită fiind, a devenit amanta evazionistului Georgică Cornu şi şi-a pus poalele-n cap cu soţia acestuia. Mai mult, în anul 2009, soţul său, deputatul PSD Victor Socaciu care era pe lista de transplant de două luni şi făcea dializă de două săptămâni a primit ambii rinichi ai unei fetiţe de 10 ani. Transplantul preferenţial a fost devoalat în noiembrie 2016 în urma verificărilor făcute de Corpul de control al MS la Agenţia Naţională de Transplant, pentru cazurile Socaciu şi Arşinel fiind sesizaţi procurorii. Ieri s-a trezit şi Marina Almăşan să o pupe-n fund pe Olguţa Vasilescu, 43 de ani, din Craiova, care în calitatea de ministru al Muncii s-a super-făcut de râs la ONU. Pentru ca orgoliul Olguţei să fie peticit Marina Almăşan a atacat-o pe Oana Pellea care îndrăznise să considere că "tânărul nostru ministru al Muncii" n-ar fi trebuit să citească în limbi pe care nu le cunoaşte.

• CURIERUL NATIONAL

• Întârzierile CFR, despăgubite abia din 2024

Regulamentul CE 1371/2007, privind drepturile călătorilor în cazul anulării sau întârzierii trenurilor, trebuia să intre în vigoare la 3 decembrie 2014. Iniţial, Ministerul Transporturilor a cerut amânarea aplicării acestora cu 5 ani, până la 3 decembrie 2019. Vineri, 17 martie, Ministerul Transporturilor a propus din nou amânarea aplicării regulamentului european, până la data de 3 decembrie 2024.

• Cât de optimişti sunt românii?

Studiul "Piaţa muncii şi calitatea vieţii în 2017", realizat în perioada 25 ianuarie-25 februarie, de o platformă de recrutare online, arată că 45,54% dintre respondenţii care au un loc de muncă afirmă că în 2017 nu îşi vor permite un concediu mai scump decât anul trecut, în timp ce 64% dintre cei care au un loc de muncă sunt "optimişti", "destul de optimişti" sau "foarte optimişti" în ceea ce priveşte jobul lor, alţi 34,56% afirmând că este puţin probabil să îşi găsească un loc de muncă în 2017. "Dintre cei care nu au loc de muncă, 38,9% iau în calcul relocarea într-un alt oraş pentru un job. 39,6% vor să părăsească ţara din acelaşi motiv", se arată în studiul realizat de SmartDreamers pe un eşantion de peste 1.000 de persoane.

• CNAS: Cardul de sănătate va circula ani buni in paralel cu cartea electronică de identitate, înlocuirea se va face treptat

Cardul naţional de sănătate va circula ani buni in paralel cu cartea electronică de identitate, înlocuirea acestuia urmând să se facă treptat, a declarat duminica, pentru News.ro, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Radu Tibichi. Preşedintele CNAS a precizat ca valabilitatea cardului de sănătate până la apariţia cărţii electronice de identitate care ii preia funcţionalităţi nu este o noutate, fiind prevăzută in Legea sănătăţii din 2006.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Avocatul Adrian Toni Neacşu, fost judecător şi fost membru CSM: "Implicarea serviciilor secrete în Justiţie echivalează cu o catastrofă pentru democraţie"

Multe din aspectele de astăzi ale justiţiei de zi cu zi sunt "monstruoase", o spune tranşant avocatul Adrian Toni Neacşu, şi subliniază că judecătorii sunt acum "mai vulnerabili ca oricând". Într-un interviu acordat "Evenimentului zilei", fostul judecător vorbeşte şi despre implicarea serviciilor secrete în justiţie, dar şi despre frica cea mai mare a avocaţilor, o breaslă căreia i s-a alăturat după ce a fost mazilit din CSM printr-un dosar DNA. Pe lângă aspectele mărunte, care ţin de modul dezorganizat în care funcţionează instanţele, cel mai greu i-a fost "să mă obişnuiesc cu judecătorii foarte tineri care abuzează de poziţia lor şi instituie o dictatură în sala de judecată".

• Cozmin Guşă: "Cel mai periculos Binom este cel alcătuit din politicienii şi afaceriştii cu rădăcini în comunism"

Consultantul politic Cozmin Guşă a vorbit în cadrul emisiunii "Realitatea Românească" despre binomul "la modă", SRI şi DNA, care, însă, nici nu mai este de actualitate. Cozmin Guşă a subliniat şi faptul că binoamele cu adevărat distructive, care "au devalizat şi n-au dat socoteală", formate de cele mai multe ori din oameni politici cu funcţii în stat şi oameni de afaceri cu "rădăcini" de dinainte de de 1989. Naţiunea română este o naţiune veselă, care găseşte motive de umor aproape din orice, însă care nu are o intelectualitate care s-o vectorizeze într-un mod constructiv, a subliniat consultantul politic.

• Avertismentul lui Băsescu: "România se transformă în statul lui Dorel!"

Fostul preşedinte Traian Băsescu a avertizat, duminică, la România TV, că ţara noastră s-ar putea transforma în "statul lui Dorel", dacă Laura Codruţa Kovesi şi Augustin Lazăr nu vor fi sancţionaţi pentru încălcarea Constituţiei prin anchetarea controversatei OUG 13. "Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a dat un extemporal procurorului general. E de netolerat dacă România trece peste acest episod, al anchetării abuzive a Guvernului. Dacă se întâmplă asta, facem din statul ăsta statul lui Dorel! Degeaba am consolidat instituţii să facem stat de drept, dacă după această întâmplare nu se întâmplă nimic! Laura Codruţa Kovesi şi Augustin Lazăr trebuie să suporte consecinţele abuzurilor lor care au încălcat şi încalcă în mod flagrant Constituţia!", a apreciat Băsescu.

• JURNALUL NATIONAL

• Dragnea: Dacă domnul Constantin vrea să iasă din Guvern, e o opţiune personală

Susţinerea parlamentară a actualului guvern nu va fi afectată de eventuale mişcări create în urma situaţiei existente în ALDE, a declarat duminică preşedintele PSD, Liviu Dragnea, preşedinte al Camerei Deputaţilor. El a adăugat că nu înţelege de ce co-preşedintele ALDE Daniel Constantin "este atât de supărat" şi a susţinut că, dacă acesta ar vrea să iasă din guvern, este doar o opţiune personală.

• Tăriceanu lansează acuzaţii grave la adresa lui Constantin: M-a şantajat

Copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu a susţinut că "a fost şantajat" de Daniel Constantin ''în legătură cu anumiţi colegi care urmau să candideze la alegerile parlamentare''. "Am şi eu o serie de nemulţumiri legate de funcţionarea ALDE, hai să spunem nu numai în ultima perioadă, ci de o bună bucată de vreme. Relaţia care a funcţionat o bună perioadă colegial a înregistrat o primă sincopă în momentul în care au fost alegerile parlamentare şi au am fost pur şi simplu şantajat de Daniel Constantin în legătură cu anumiţi colegi care urmau să candideze pe listele de la parlamentare, cu care nu eram de acord", a afirmat Tăriceanu, la finalul Delegaţiei Permanente a ALDE. Copreşedintele ALDE Daniel Constantin a părăsit lucrările Delegaţiei Permanente, însoţit de un grup de membri ai formaţiunii, şi a denunţat reuniunea ca fiind nestatutară.

• Pentru ce este primit Cioloş de Juncker, luni 20 martie?

Dacian Cioloş este inclus în agenda de primiri la Jean Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene, luni 20 martie. Nu exista detalii pentru nici una din intîlnirile din agenda lui Juncker pentru această saptămână în afara de functiile celor primiţi la sediul din Bruxelles al Comisieie. Înaintea lui Cioloş, Juncker îl va primi pe Pierre Rene Lemas,director general al Casei de Depozit şi Consemnatiuni, institutie de investitii de portofoliu a Franţei. Calitatea mentionată a lui Ciolos este de fost prim ministru al guvernului Romaniei şi fost membru al Comisiei Europene. Potrivit unor surse din Bruxelles,, Ciolos ar putea primi din nou o functie în aparatul Comisiei Europene, după lunile de ,,şomaj" in care s-a aflat după alegerile din decembrie 2016.

• NATIONAL

• Marea trădare a lui Cioloş!

In aceste zile, Klaus Iohannis este pur si simplu scos din sărite, vinovat de starea de surescitare a şefului statului nefiind in niciun caz Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu sau vreun alt lider politic al actualei coaliţii de guvernare, ci chiar Dacian Cioloş. Cel pe care preşedintele României îl acuză acum ca l-a trădat din chiar prima zi in care l-a desemnat să conducă "guvernul meu". Ce-i drept, multa vreme "neamţul" încă a tras speranţe că tehnocratul trage la aceeaşi căruţă pentru el, numai că, la începutul acestui an, până si Iohannis s-a prins, deşi atât de târziu, că a fost "ţepuit" de Cioloş, cel care are propriile planuri politice.

• ANAF, controlat la "cojones"!

Atât Guvernul, cat si contribuabilii de rând, dar mai ales mediul de afaceri aşteaptă cu sufletul la gură implementarea noii politici fiscale a ANAF. Mai ales că noul proiect prevede si intensificarea controalelor la diferite entităţi, fiind vizate "zone si domenii de activitate in care se constată scăderea conformării fiscale si care prezinta riscuri de fraudă". Ei, însă tocmai aici este "buba" care a "cangrenat" până acum mediul de afaceri autohton si pe care majoritatea întreprinzătorilor spera să-l spargă actuala conducere ANAF. Care va si da astfel testul final dacă are sau nu "cojones" odată cu delimitarea si stabilirea noilor domenii de risc privind evaziunea.

• ROMANIA LIBERA

• Reţeaua Isărescu pentru fonduri europene

Guvernatorul nu lasă nimic la voia întâmplării: a primit o finanţare de 200.000 de euro de la UE prin intermediul soţiei unui subordonat al său. Aceasta conduce Agenţia de Dezvoltare Regională Oltenia, instituţie care refuză să comunice cum a alocat respectivele fonduri. Nevestele a doi bancheri de la Banca Naţională a României gestionează şi evaluează împreună proiecte europene a căror valoare se ridică la câteva zeci de milioane de euro, în regiunea Sud-Vest Oltenia. Prima, Marilena Bogheanu, este şefa Agenţiei pentru Dezvoltare Re-gională Sud-Vest Oltenia (ADR Oltenia). Cealaltă, Adelina Gherghinescu, are o firmă de consultanţă care a fost contractată de ADR Oltenia pentru a evalua proiectele europene din punct de vedere financiar.

• Bugetul Primăriei Capitalei pentru 2017: De OPT ori mai mulţi bani pentru distracţie decât pentru învăţământ

Anul acesta, de la bugetul local al Bucureştiului, se vor cheltui de două ori mai mulţi bani pentru recreere cultură şi religie decât pentru sănătate. Deşi ne aflăm în a doua jumătate a lunii martie, oraşul Bucureşti nu are buget. Abia în acest sfârşit de săptămână a fost publicat primul proiect detaliat. Potrivit acestuia, Capitala va avea un buget, pe 2017, de 5 miliarde lei, adică peste 1 miliard de euro. Detalierea pe instituţii a sumelor aprobate în bugetul local ne arată că cei mai mulţi bani, 1,27 miliarde lei (282 milioane euro), vor merge la "transporturi". Gabriela Firea a anunţat că "la RATB s-au prevăzut 121 milioane de euro, reprezentând subvenţia pentru diferenţa de preţ la transportul de călători şi 11 milioane de euro pentru investiţii. La aceste sume se adaugă 7 milioane de euro alocate Direcţiei de Transporturi a Primăriei pentru achiziţia de mijloace noi de transport.

• Ţările din Europa de Est, inclusiv România, duc lipsă de forţă de muncă din cauza emigraţiei

Ţările din Europa de Est au pierdut de la începutul anilor '90, la căderea comunismului, şi până în prezent aproximativ 20 de milioane de locuitori, plecaţi să trăiască în străinătate, precizează o analiză publicată de AFP, care citează un raport prezentat recent de FMI. Din acest motiv, state precum Polonia, România, Ungaria, Cehia şi Bulgaria se confruntă cu lipsa forţei de muncă. Jurnaliştii francezi oferă exemplul spitalului de la Curtea de Argeş, la două ore distanţă de Bucureşti, a cărui directoare "nu ştie ce să mai facă" pentru a angaja medici, care lipsesc acut din acest spital.

• ZIARUL FINANCIAR

• PSD-ALDE îndreaptă România spre ciocnirea de un zid al realităţii economice

Sub beţia succesului electoral şi a puterii, guvernarea PSD-ALDE îndreaptă România spre ciocnirea de un zid al realităţii economice care se va sfârşi inevitabil cu reapariţia gardienilor de la FMI, punerea sub observaţie a ratingului şi (ca o soluţie) naţionalizarea pensiilor private (pilonul 2). Confruntându-se între timp cu dosarul Manole, nici BNR şi nici guvernatorul Isărescu nu sunt atât de critici public în privinţa situaţiei macro, în privinţa politicii salariale a guvernului, în privinţa politicii finanţelor publice, aşa cum au fost cu legea dării în plată sau legea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric. Pentru FMI, gardianul României, este doar o chestiune de luni până când va fi chemată la Bucureşti.

• Băncile străine şi-au diminuat expunerea pe România cu 3 miliarde de euro

Băncile străine şi-au diminuat expunerea pe România cu 3 miliarde de euro, în timp ce multinaţionalele locale dispun de 2 miliarde de euro finanţare în plus. Datoria externă a băncilor - care include liniile de finanţare acordate de acţionarii străini filialelor locale pe termen scurt şi lung - s-a redus anul trecut cu 3,4 mld. euro şi a coborât în decembrie la aproximativ 11,2 mld. euro, procesul de dezintermediere bancară fiind încă în desfăşurare, potrivit datelor BNR. România a scăpat în ultimii ani de pericolul unor retrageri dezordonate ale finanţărilor bancare, însă tendinţa de reducere a expunerilor este evidentă, iar procentul ajustării a devenit consistent. Comparativ cu vârful de aproape 25 mld. euro atins de datoria externă a băncilor în de­cembrie 2008, nivelul s-a înjumătăţit.

• România "a exportat" produse farmaceutice de 725 mil. euro. Fabricile locale contribuie cu 100-150 mil. euro. Restul este export paralel

O reprezentanţă fiscală a grupului Actavis şi distribuitorii Mediplus (parte din grupul A & D Pharma) şi Pharmnet Galaţi sunt cei mai mari exportatori din piaţa farma în 2016, o industrie care a trimis pe pieţele externe produse de 725 mil. euro anul trecut, potrivit datelor provizorii de la INS. Exporturile de medicamente au explodat după 2007, de când este posibil comerţul paralel de medicamente, ajungând la circa 800 mil. euro, de zece ori mai mult decât în 2006. Din estimările ZF, bazate pe datele din piaţă, medicamentele produse în România în 2016 în fabrici precum Sindan, Zentiva, Terapia sau Antibiotice reprezintă între 100 şi 150 mil. euro. Restul de până la 725 mil. euro este export paralel, o formă de comerţ prin care medicamente de import aduse în România sunt revândute apoi în alte state.