REVISTA PRESEI 2.03.2018

• ADEVARUL

• Timmermans: "Atacurile la adresa justiţiei creează o imagine negativă a ţării". Mesaj pentru politicieni: Nu mai faceţi legi pentru voi

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, s-a întâlnit în decursul zilei de joi şi cu preşedintele Klaus Iohannis, subiectul principal al discuţiei fiind "modificarea legilor justiţiei din România şi continuarea luptei anticorupţie". Timmermans a menţionat că nu există vreun dubiu că justiţia nu ar fi independentă, însă a atenţionat că "atacurile publice din ultima vreme la adresa ei creează o imagine negativă României".

Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene a trecut în vizita oficială la Bucureşti şi pe la Palatul Cotroceni. Acesta a apreciat susţinerea tot mai mare pentru valorile statului de drept pe care societatea românească o arată, însă a atenţionat că atacurile la adresa justiţiei creează o imagine negativă a ţării. Preşedintele Klaus Iohannis l-a asigurat pe oficialul european de respectarea angajamentului privind susţinerea statului de drept şi a independenţei justiţiei, dar a adus în discuţie şi eficienţa activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), se arată în comunicatul transmis de Administraţia Prezidenţială.

• Câţi bani vor primi, de fapt, medicii în mână după majorarea salarială

Deşi se vehicula ideea că un medic primar cu cea mai înaltă gradaţie va primi 15.000 de lei salariu începând cu luna martie, acesta va rămâne în buzunar, după plata contribuţiilor sociale, cu 9.100 de lei.

Începând cu 1 martie un medic primar va avea un salariu de 15.000 de lei la care se adaugă vechimea şi celelalte sporuri de care beneficiază. Cel puţin aşa s-a lăudat miercuri ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu. Însă informaţia este partial adevărată. Asta pentru că după achitarea contribuţiilor sociale, leafurile medicilor nu mai sunt tocmai cele promise de guvernanţi. Mai precis, salariile prevăzute în grila de salarizare sunt salarii brute, la care se aplică o reducere de aproape 42%, însemând contribuţii sociale. Astfel, un medic primar cu 20 de ani de vechime în sistem ajunge să ia în mână, fără sporuri şi gărzi, puţin peste 9.000 de lei, spune medicul Eleodor Cârstoiu, chirurg pediatru şi vicepreşedintele sindicatului Hipocrat. "Colegii se bucurau când au văzut cifrele avansate în spaţiul public, dar erau venituri brute, nu nete.

• BANCHERUL

• ING Bank a avut cea mai mare crestere dintre bancile romanesti in 2017, urcand pe locul 6 in topul bancilor dupa active

ING Bank a reusit in 2017 cea mai mare crestere organica dintre bancile romanesti, ajungand pe locul 6 in topul bancilor dupa active, inaintea CEC Bank, cu o cota de piata de 7,9%, in crestere de la 7,2% in 2016, datorita avansului puternic al creditelor acordate in special persoanelor fizice.

ING si-a majorat activele cu 5,4 miliarde lei (19%), de la 28,3 miliarde lei in 2016 la 33,7 miliarde lei in 2017.

Creditarea a crescut cu 21% (3,6 miliarde lei), de la 17,6 la 21,2 miliarde lei. Cota de piaţă în creditare a ajuns la 8,9%, de la 7,7%.

Comparativ, activele Bancii Transilvania au crescut cu 15%, echivalentul a 7,8 miliarde lei, in timp ce creditarea a avansat cu 11%, echivalentul a 3 miliarde lei, mai putin decat ING.

BRD si-a majorat activele cu 6%, echivalentul a 3 miliarde lei, in timp ce stocul creditelor a avansat cu doar 6% (1,8 miliarde lei).

Activele BCR au urcat cu 5% (3,4 miliarde lei), in timp ce creditele au crescut cu numai 4% (1,2 miliarde lei).

• ING Bank a avut cea mai mare crestere dintre bancile romanesti in 2017, urcand pe locul 6 in topul bancilor dupa active

ING Bank a reusit in 2017 cea mai mare crestere organica dintre bancile romanesti, ajungand pe locul 6 in topul bancilor dupa active, inaintea CEC Bank, cu o cota de piata de 7,9%, in crestere de la 7,2% in 2016, datorita avansului puternic al creditelor acordate in special persoanelor fizice.

ING si-a majorat activele cu 5,4 miliarde lei (19%), de la 28,3 miliarde lei in 2016 la 33,7 miliarde lei in 2017.

Creditarea a crescut cu 21% (3,6 miliarde lei), de la 17,6 la 21,2 miliarde lei. Cota de piaţă în creditare a ajuns la 8,9%, de la 7,7%.

Comparativ, activele Bancii Transilvania au crescut cu 15%, echivalentul a 7,8 miliarde lei, in timp ce creditarea a avansat cu 11%, echivalentul a 3 miliarde lei, mai putin decat ING.

BRD si-a majorat activele cu 6%, echivalentul a 3 miliarde lei, in timp ce stocul creditelor a avansat cu doar 6% (1,8 miliarde lei).

• COTIDIANUL

• Rădulescu - mascota şi steagul PSD

Nu cred că elefantul poate deveni balerin. Nu cred că agresivul Cătălin Rădulescu poate fi un bun negociator şi un interlocutor de mare anvergură. Nu cred că Olguţa Vasilescu are vreo abilitate politică. Nu cred că ultra-expusul Codrin Ştefanescu are vocaţie politică. Poate stîrni tărăboi, scandal, chiar şi un pui de revoltă. Dar politică nu. Nu cred că Liviu Dragnea are vreo viziune. Nici economică, nici politică. Nu cred că actuala echipă a PSD-ului are o vocaţie europeană. Se împiedică de cum trece de Curtici sau de cum aterizează pe un aeroport străin. În afară de două-trei personaje de plan secund, PSD-ul n-are nici un om cu vocaşţie europeană.

De ce iese Cătălin Rădulescu în numele PSD-ului? Avem de-a face cu o criză de oameni sau cu o campanie prostească? Nu ştiu! Deja discreditatul parlamentar PSD se plimbă pe la toate emisiunile şi nu colectează decît înjurături. Ideile sale sunt sărace, ca să nu zic că nu există. Se rezumă la aceleaşi propoziţii agresive care l-au făcut celebru şi pe Gheorghe Funar.

Ştie conducerea PSD (dacă mai există o conducere descuiată la minte, calmă şi detaşată) ce înseamnă să ieşi la rampă cu o propoziţie de genul "să nu ne punem în genunchi în faţa lui Frans Timmermans"? În primul rînd, n-a zis nimeni să luăm o asemenea poziţie. Dacă unii dintre politicienii români au făcut carieră cu poziţia ghiocelului, ruşine lor. Dar nu cred că alegătorii lor şi partenerii politici le-au cerut un asemenea comportament. Numai un prostan îşi poate imagina că o umilinţă şi o plecăciune îl pot ajuta în dialogul cu vicepreşedintele Comisiei Europene.

• CURENTUL

• A căpătat jumătate de normă abia când managerul a fost înlăturat iar acum soţia lui Tudorel Toader devine şef de secţie, după ce contracandidatul său s-a retras din concurs

Elena Toader, soţia lui Tudorel Toader, are şanse mari să ajungă şefa secţiei de Gastroenterologie la Spitalul "Sfântul Spiridon" Iaşi, în mai puţin de o săptămână. Contracandidatul ei, profesorul doctor Vasile Drug s-a retras din cursă, iar acum Elena Toader participă singură la ultima probă.

Drug a obţinut la prima probă 96 de puncte, în vreme ce Elena Toader, soţia ministrului Justiţiei Tudorel Toader, a avut un scor de 98 de puncte. La a doua probă, dr. Drug nu s-a mai prezentat, în vreme ce Elena Toader a obţinut un punctaj maxim de 100 de puncte, în condiţiile în care are nevoie de un total de 200 de puncte din toate cele trei probe pentru a deveni şefa secţiei de Gastroenterologie la Spitalul "Sfântul Spiridon" din Iaşi.

Concursul este organizat de directorul spitalului, care este şi cadru didactic asociat la Facultatea de Economie de la Universitatea "Al.I. Cuza", al cărei rector ales este Tudorel Toader, scrie Ziarul de Iaşi.

• JURNALUL NATIONAL

• Frans Timmermans, după discuţiile cu oficialii de la Bucureşti: România a obţinut un miracol în ultimii 20 de ani

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat, joi, că în ultimii 20 de ani România a câştigat multe lucruri iar în ultimii 11 ani, şi datorită MCV, ţara a făcut progrese enorme. Oficialul de la Bruxelles a mai spus că ţara a susţinut un maraton în procesul de democratizare şi că ar fi păcat ca ritmul să fie încetinit sau chiar să se meargă înapoi.

El a subliniat că "ambiţia" Comisiei Europene este finalizarea MCV până la sfârşitul anului 2019, însă a precizat că mai sunt câteva lucruri de îndeplinit. Timmermans a declarat că de acum va menţine o legătură directă cu oficialii de la Bucureşti pentru a evita neînţelegerile.

• NATIONAL

• SRI, spart de masoni!

Pe cand dezvaluiam descinderea fostului vicepresedinte american Joe Biden la Bucuresti pentru decaparea chinezofilului Victor Ponta, anuntam in premiera si ruptura totala dintre George Maior si Florian Coldea, cuplul care pe atunci nu doar ca se afla de aproape un deceniu la conducerea SRI, dar parea si cel mai sudat din intreaga societate romaneasca. Si tocmai eforturile logistice deosebite facute pentru a dezminti apoi, pe orice cal, aceasta ruptura demonstrau ca intre cei doi capi ai Serviciului Roman de Informatii se produsese un declic care avea sa duca, in cele din urma, inclusiv la destramarea binomului si a delimitarii influentelor "fratii" din sistem.

Iar "declicul" a fost reprezentat de decizia generalului Coldea de a-si marca, pe langa campurile tactice din Justitie, si teritoriul traditional controlat de George Maior, indeobste prin "managementul combinator" al lui "domn profesor" Vasile Dincu. Pentru ca, sub protectia tacita a lui George Maior, diversele loje masonice specializate sau formate exclusiv din oameni din sistem, fie ei politisti, ofiteri de informatii, procurori sau alti inalti demnitari ai statului roman ajunsesera un adevarat "magnet" pentru cei care astfel sperau sa se puna la adapost de "prigoana" anticoruptie. Numai ca, fara a avea o intelegere prealabila in acest sens, jocul lui Maior si Coldea de-a politistul bun si politistul rau nu avea cum sa nu sfarseasca urat cel putin pentru unul din cei doi.

• ROMANIA LIBERA

• DNA confirmă că are acces permanent la 21 de baze de date ale instituţiilor statului

DNA a confirmat, joi, că deţine acces permanent la 21 de baze de date ale unor instituţii ale statului, inclusiv la cea de la Agenţia Naţională de Cadastru.

"În ultimele zile, în spaţiul public s-a reluat o temă recurentă, prin care se acreditează ideea că procurorii anticorupţie au acces la bazele de date ale altor instituţii publice din cadrul administraţiei doar ca urmare a încheierii unor protocoale interinstituţionale, fără a avea o bază legală. Concret, temeiul juridic al încheierii acestor acte îl reprezintă articolul 267 (Accesul la bazele electronice de date) din Codul de procedură penală, care reglementează în mod expres atât dreptul de acces direct al procurorilor şi al instanţelor, cât şi obligaţia instituţiilor care gestionează asemenea baze de date de a colabora cu organele judiciare în vederea asigurării accesului la informaţiile existente. În acest moment, în baza prevederilor legale menţionate mai sus, Direcţia Naţională Anticorupţie are acces la un număr de 21 baze de date, între care şi cea menţionată de dvs. în solicitare", a comunicat, joi, DNA, drept răspuns la o solicitare primită de la agenţia Mediafax.

• ZIARUL FINANCIAR

• Nedumeriri: cine decide de fapt viitorul industrial şi energetic al României?

La 100 de ani de la Marea Unire, două proiecte înaintează fără ca nimeni să ştie de unde au benzină - conducta pentru transportul gazului din Marea Neagră către Ungaria/Austria şi legarea Transil­vaniei prin autostrăzi de Budapesta.

Românii s-au trezit că gazul extras din Marea Neagră va merge în Ungaria, unde MOL are un proiect de 1 mld. euro în petrochimie.

Când era stabilit că va ajunge în Austria, la Baumgarten, hub-ul de distribuţie controlat de OMV, nu erau valuri. Doar Ziarul Finan­ciar s-a întrebat încă de acum doi ani dacă peste cinci sau zece ani România va fi nevoită să im­porte gaz pentru că cel din Ma­rea Neagră va merge direct la Viena.

Retragerea Ungariei din proiect, adică din construcţia unei conducte separate de la Tuzla până la Viena, care să treacă prin România, Ungaria şi Austria, a provocat dintr-o dată o mare descoperire: iată că noi vom duce printr-o conductă distinctă, separată de reţeaua naţională de transport, gazul din Marea Neagră la graniţa Ungariei, iar Transgazul maghiar, aflat în proprietatea MOL, îl va prelua în sistem şi va decide ce face cu el. Ungurii au anunţat că nu mai continuă conducta separată până în Austria, ci îl vor folosi ei.