REVISTA PRESEI 23.04.2018

• ADEVĂRUL

• Semnal de alarmă: începe criza economică reală

Tot mai mulţi specialişti în economie au atras atenţia asupra pericolului iminent al declanşării unei noi crize economice, cel mai probabil la jumătatea anului viitor, unii dintre experţi argumentând, cu date oficiale, că "economia noastră va deveni una dominată de monopoluri, exclusivităţi şi rente".

"Începe criza economică reală (nu aia cântată propagandistic de BNR, de libertarienii din PNL şi de #rezistenţi). În primele trei luni ale anului 2018 au intrat în insolvenţă 2.305 societăţi comerciale, mai mult cu 19,31% decât în perioadă corespunzătoare a anului 2017. Pentru cei ce nu cunsosc acest "amănunt", trebuie spus că, statistic, 96% din numărul total al dosarelor de insolvenţă sunt falimente, deci aceste întreprinderi urmează a dispărea în scurt timp, cu tot cu locurile de muncă pe care le furnizează", a scris pe pagina sa de Facebook, avocatul Gheorghe Piperea.

Potrivit acestuia, în primele luni ale anului 2018 au intrat în procedura de dizolvare de drept (care este urmată automat de lichidare) 9.793 de societăţi comerciale, cu 60,83% mai mult decât în perioadă corespunzătoare a anului trecut. Dizolvarea de drept, care este declanşată de registrul comerţului pentru diverse motivaţii din care rezultă că o societatea este fantomatică, înseamnă faliment non-judiciar (în termeni tehnici, se numeşte lichidare "administrativă").

• BANCHERUL

• Raiffeisen Bank primeşte tot mai multe reclamaţii de la clienţi

umărul reclamaţiilor primite de Raiffeisen Bank de la clienţii săi au crescut cu 12% (8.659) anul trecut, la un total de 76.828, faţă de 68.169 de sesizări primite în anul precedent şi 59.915 în 2015, majoritatea (86%) fiind rezolvate în favoarea clienţilor, conform datelor prezentate de banca.

Gradul de satisfacţie privind procesul de soluţionare a sesizărilor a fost de 3,3, pe o scară de la 1 (foarte nemulţumiţi) la 5 (foarte mulţumit), în uşoară creştere de la 3,2 în 2016 şi 3,1 în 2015.

Totuşi, doar 38% dintre clienţii Raiffeisen persoane fizice şi 39% dintre IMM-uri s-au declarat foarte mulţumiţi sau extrem de mulţumiţi cu privire la soluţionarea reclamaţiilor, la apelul din a două săptămâna după finalizarea litigiilor. În anul precedent, ponderea a fost de 35% în cazul persoanelor fizice şi 56% la IMM-uri.

NPS (Net Promoter Score) a urcat la 42 (procentul clienţilor persoane fizice care intenţionează să recomande banca), de la 34 în anul precedent. În cazul întreprinderilor mici, scorul NPS a fost 39, în scădere de la 41 anul precedent, iar la întreprinderile mijlocii - 34, faţă de 42 în anul precedent. La corporaţii, scorul NPS a fost 42 anul trecut, în scădere de la 44 în 2016.

"Satisfacţia clienţilor noştri în relaţia cu banca a crescut, dar înca nu a atins nivelul dorit. Integrarea indicatorului NPS (Net Promoter Score) în modul de lucru este un obiectiv distinct, alturi de continuarea paşilor spre digitalizare", precizează Raiffeisen Bank.

În ciuda gradului redus de satisfacţie, loialitatea clienţilor Raiffeisen care au făcut sesizări s-a menţinut foarte ridicată (98%), la fel că în cei doi ani precedenţi, conform datelor prezentate de banca.

Reclamaţiile la ANPC în scădere, dar la ANSPDCP în creştere de patru ori

Pe de altă parte, numărul reclamaţiilor trimise de clienţii Raiffeisen Bank la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a scăzut anul trecut la 626, de la 693 în 2016 şi 1.004 în 2015.

În consecinţă, şi numărul amenzilor primite de banca de la ANPC a scăzut la 22, de la 32 în 2016 şi 51 în 2015. Avertismentele, în schimb, au crescut la 25, de la 22, respectiv 21.

Şi valoarea amenzilor primite de Raiffeisen de la ANPC a crescut anul trecut la 227.000 lei, de la 177.500 lei în 2016 şi 211.998 lei în 2015.

Din totalul de 22 de amenzi primite din partea ANPC, 2 amenzi au fost pentru nerespectarea reglementărilor privind comunicarea de marketing, precizează banca.

Toate amenzile au fost plătite în 2017, iar unele au fost ulterior contestate în instanţa.

Numărul reclamaţiilor trimise de clienţii Raiffeisen la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor Personale (ANSPDCP) a crescut semnificativ anul trecut, de aproape patru ori, la un total de 146, faţă de doar 38 în 2016 şi 8 în 2015.

Cu toate acestea, numărul avertismentelor a scăzut la 6, de la 9, respectiv 5, în anii precedenţi, iar amenzile au fost doar 2, faţă de 4, respectiv 2 în anii precedenţi. Şi valoarea amenzilor primite de la ANSPDCP a scăzut la 6.000 de lei, de la 11.998, respectiv 7.000 de lei în anii precedenţi.

Reclamaţiile trimise de clienţii băncilor la ANSPDCP vizează, în principal, raportările făcute de acestea către Biroul de Credit în legătură cu restanţele de peste 30 de zile la plata ratelor la credite. Conform legii, băncile şi IFN-urile trebuie să obţină acordul clienţilor pentru raportarea datelor lor la Biroul de Credit şi trebuie să-i notifice cu cel puţin 15 zile înainte de raportare.

• COTIDIANUL

• PNL: Dragnea vrea să stabilească viitorul României încă 22 de ani

Viitorul României în următorii 22 de ani ar putea fi stabilit de...Liviu Dragnea. Este acuzaţia PNL care aduce ca argument, proiectul de lege privind elaborarea şi actualizarea Strategiei Naţionale pe termen lung "România 2040", depus la Secretariatul General al Guvernului. Documentul prevede că "Prin prezenta lege se instituie obligaţia elaborării şi actualizării Strategiei de dezvoltare economică şi socială a României pe termen lung, denumită în continuare Strategia "România 2040" precum şi cadrul institutional de realizare şi de asigurarea a consensului national", se spune în proiectul de lege.

De asemenea, în dispoziţiile finale ale documentului postat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului se arată că "odată cu intrarea în vigoare a prezentei legi, se instituie obligativitate includerii în programele de guvernare aprobabte în Parlament a principalelor obiective strategice prevăzute în Strategia România 2040".

Pe de altă parte, de această strategie ar trebui să se ocupe o comisie parlamentară, numită Comisia "România 2040". Forul ar trebui să fie condus de preşedintele Camerei Deputaţilor, se arată tot în proiectul de lege aflat acum la Guvern.

Înfiinţarea acestei comisii nu este văzută cu ochi buni de liberali. PNL cere guvernului să retragă proiectul privind Strategia Naţională pe termen lung: Guvernul Dăncilă - Dragnea stabileşte viitorul României în următorii 22 de ani

"Acest proiect de lege trădează un mod de gândire bolnav, infestat de nostalgiile comuniste ale unor oameni care n-au reuşit nici până acum să asimileze în mod real valorile democraţiei. Practic, cetăţenii nu vor mai avea niciun cuvânt de spus, în alegeri, în privinţa direcţiei pe care o urmează România, întrucât tot ceea ce va stabili "Comitetul lui Dragnea" devine obligatoriu pentru orice guvernare va veni ulterior", se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Liberalii mai susţin că cel care ar urma să conducă acest proiect este Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

"Partidul Naţional Liberal a luat act cu stupoare de intenţia Guvernului Dăncilă - Dragnea de a adopta un proiect de lege care îşi propune nici mai mult nici mai puţin decât să reglementeze cine stabileşte viitorul României în următorii 22 de ani", se mai arată în comunicat.

Prin urmare, PNL cere Guvernului să retragă acest proiect de lege: "Somăm Guvernul să renunţe la acest proiect de lege a cărui singură raţiune este aceea de a încerca să falsifice şi să deturneze în scop propagandistic o temă importantă pentru destinul României. Este revoltător ca un astfel de subiect să fie transformat într-un vehicul electoral pentru Liviu Dragnea. Înainte de a-şi propune să definească strategia acestei ţări până în 2040, actuala guvernare trebuia să facă dovada, prin fapte, că este în stare să rezolve problemele curente, urgente, cu care se confruntă România. Însă, a demonstrat contrariul".

• CURENTUL

• Şeful Portului Constanţa se laudă că are protecţia SIE prin reprezentantul APMC la Viena

Din CV-ul oficial al directorului general al Administraţiei Porturilor Maritime SA Constanţa (APMC) lipsesc 10 ani, perioada 1985-1995 adică atunci când el avea între 20 şi 30 de ani. El lasă de înţeles celor care întreabă că nu prea ar putea spune ce a lucrat însă cei care-l cunosc ştiu că timp de 10 ani omul a fost sudor la Docuri SA Galaţi. În acest timp şi-a definitivat studiile devenind inginer, profesie pe care a practicat-o timp de 7 ani la Combinatul Siderurgic din Galaţi. La Combinatul devenit Mital Steel, Tivilichi se împrieteneşte cu Valentin Ţăranu care i-l prezintă pe fratele său, celebrul furnizor de prostituate pentru politicieni, Laurenţiu.

Laurenţiu Ţăranu a devenit cunoscut după ce fiind inculpat alături de capul reţelei de proxeneţi de la Ialomiţa, Relu Cornel Costan, pentru evaziune şi spălare de bani, în dorinţa de a beneficia de o reducere de pedeapsă, a ales să-l denunţe pe fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei, Ovidiu Puţura, condamnat definitiv, căruia i-a dat 30.000 de Euro în bani şi servicii, inclusiv furnizarea unor prostituate, ca să-l scape de închisoare. Laurenţiu Ţăranu a ieşit din puşcărie în februarie 2017 şi a reuşit să câştige la "licitaţie" o suprafaţă de 10.000mp în portul condus de protejatul său Tivilichi, cu acces la dana 109, tot de atunci fiind şi un participant obişnuit la şedinţele din biroul lui Tivilichi de la APMC, susţin surse autorizate.

Întrebat cum de a fost numit în funcţia de director general la APMC pentru 4 ani chiar în ultima zi de mandat a lui Răzvan Cuc, Tivilichi s-a lăudat că are susţinere de la SIE prin intermediul lui Alexandru Capatu, reprezentantul APMC la Viena şi serviciul secret i-ar fi aranjat numirea în funcţie.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Cuba are un nou preşedinte

Noul preşedinte al Cubei este Miguel Mario Díaz-Canel în vârstă de 57 de ani.

Diaz-Canel va trebui să facă faţă problemelor pe care le moşteneşte de la predecesorul său Raul Castro.

Adunarea Naţională a votat în unanimitate... singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al Cubei.

Castro şi Miguel Mario Díaz-Canel au fost aplaudaţi la scenă deschisă în momentul în care au intrat în Palatul Congresului.

• ZIARUL NAŢIONAL

• Autostrada Soarelui, cel mai mare teren de golf

Autostrada A2 Bucureşti-Constanţa are aceleaşi probleme: mai mult de 10 la sută din lungimea să înseamnă crater după crater la îmbinarea plăcilor de beton, poliţiştii au avertizat deja că circulaţia pe prima bandă între Bucureşti şi Fundulea trebuie închisă din cauza riscurilor de accidente, deşi pentru plombarea gropilor au fost cheltuiţi anul acesta aproape 116.000 de lei. "Este un fel de muncă a lui Sisif. Noi asfaltăm, dar la un momet dat asfaltul se desprinde de pe beton, pentru că betonul nu numai că nu ţine asfaltul, dar se şi exfoliază împreună cu betonul pus deasupra" (Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR). Nasol, dar ce vină au şoferii că tronsonul şoselei - dezastru a fost construit din dale de beton ? Cum se face că ne lăudăm cu cele mai mari proiecte de autostrăzi din Europa, dar nu avem niciuna gata de la cap la coadă ? Că de obicei, va începe o nouă "repriză" de carpeli, la câteva zile înainte de mini-vacanţă de 1 Mai, când se aşteaptă la un trafic de 20- 30 de mii de maşini pe zi. Cât despre "reparaţiile capitale" , am ajuns la al treilea an la rând de promisiuni, directorii de la Drumuri anunţă că se vor face, tot în trei ani, însă din septembrie, extra-sezon adică, o cheltuiala de 15 milioane de euro.

• ZIARUL FINANCIAR

• Acţionarii IFN-urilor, principalii actori ai injecţiilor de capital din piaţa financiară în trimestrul I 2018. Sumele vărsate de investitorii străini s-au ridicat la peste 21 de milioane de euro

Acţionarii străini ai instituţiilor fi­nan­ciare nebancare (IFN) din piaţa lo­cală au fost în primul trimestru al acestui an principalii actori implicaţi în majorări de capital, în total în pri­me­le trei luni din acest an fiind vărsa­te la capitalul subsidiarelor locale apro­ximativ 21,1 mil. euro, adică 76% din totalul injecţiilor de capital din piaţa financiară. Spre compraţie, în aceeaşi perioadă a anului trecut doar un IFN figura la Registrul Comer­ţului cu o injecţie de capital de 300.000 de euro.

Intensificarea acţiunilor de majo­rare de capital în piaţa IFN-urilor din ultimele luni a fost determi­nată de înăsprirea reglementărilor BNR în ceea ce priveşte cerinţele de capital la nivelul instituţiilor finan­cia­re non-bancare. BNR a decis să impună re­guli mai stricte în ceea ce priveşte fon­durile proprii începând cu octom­brie 2017, după ce creditele acor­date de aceste societăţi au început să ia avânt considerabil.

În timp ce numărul IFN-urilor care şi-au majorat capitalul a ajuns la nouă la finalul primului trimestru al acestui an, în sectorul bancar doar un singur jucător, respectiv Libra Inter­net Bank, şi-a majorat capitalul cu 6,5 milioane de euro, în timp ce în sectorul asigurărilor niciun jucător nu figurează cu o injecţie de capital la începutul acestui an.