REVISTA PRESEI 28.01.2015

• ADEVARUL

• Demisia lui George Maior zguduie Guvernul Ponta

George Maior a renunţat ieri la şefia SRI, după o perioadă de opt ani în care a condus servicul de contraspionaj. "Directorul Serviciului Român de Informaţii, domnul George Maior, şi-a înaintat demisia de la conducerea SRI Preşedintelui României, marţi, 27 ianuarie. Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, i-a acceptat demisia", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. Demisia lui Maior este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în urmă cu câteva zile, fostul director al SRI părea că s-a înţeles cu preşedintele Klaus Iohannis pentru a-şi continua mandatul. George Maior nu numai că îi era naş de cununie, dar a fost omul care l-a susţinut din umbră, discret, dar foarte eficient, pe Victor Ponta. Potrivit unor surse din partid, numai în acest an telefoanele date de Maior în PSD i-au întors pe mulţi parlamentari social-democraţi din drumul către tabără lui Mircea Geoană.

• Legea Big Brother. De ce a respins Curtea Constituţională Legea securităţii cibernetice

Judecătorii curţii Constituţionale au publicat motivarea deciziei prin care au declarat Legea securităţii cibernetice neconstituţională. Legea nu a trecut prin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, iar acesta este unul dintre motivele invocate de judecătorii constituţionali. Un alt motiv este acela că SRI, desemnată autoritatea naţională în domeniu, este instituţie militarizată, iar acest lucru contravine normelor europene. Legea securităţii cibernetice presupune ca deţinătorii de infrastructuri cibernetice să pună la dispoziţia Serviciului Român de Informaţii, dar şi a altor structuri, datele deţinute, la cererea motivată a instituţiilor. Curtea Constituţională consideră însă că s-au încălcat mai multe articole din legea fundamental a ţării.

• Conversia franc/leu - o catastrofă pentru sistemul bancar

Banca Naţională a României estimează la 4,3 miliarde de lei (0,95 mld. euro) pierderea contabilă a celor 11 bănci comerciale cu credite CHF în portofoliu, în cazul în care băncile ar întoarce cursul franc-leu la momentul acordării împrumutului. Ce impact ar avea aceste pierderi asupra sistemului bancar românesc dacă scenariul de mai sus ar deveni realitate? Aceasta este şi întrebarea din mintea Andreei Schaechter, şefa misiunii FMI în România, care şi-a exprimat deja temerea că iniţiativele legislative discutate de parlament - care urmăresc conversia din monedă străină în lei a împrumuturilor folosind cursul istoric - "ar putea supune riscului stabilitatea financiară a sistemului." Pierderile cumulate ale sistemului bancar românesc în cei mai grei ani ai crizei (2010, 2011, 2012), care se ridică la 3,6 miliarde de lei, sunt mai mici decât paguba pe care ar produce-o recalcularea cursului franc-leu.

• Cum opera cuibul de spioni ruşi, deconspiraţi de FBI

Încă un scandal de spionaj tensionează relaţiile ruso-americane. Biroul Federal de Investigaţii din SUA (FBI) a deconspirat o reţea de spioni ruşi din care ar face parte şi angajatul unei bănci. Spioni ruşi foloseau bilete, pălării sau ziare pentru a-şi disimula activităţile la New York, susţine FBI. Evgheni Buriakov, în vârstă de 39 de ani, a fost reţinut de agenţii FBI fiind acuzat de spionaj în favoarea Rusiei. El lucra pentru o filială a unei bănci ruse din Manhattan şi locuia la New York împreună cu soţia şi doi copii ai săi. Potrivit anchetatorilor americani, Buriakov ar fi avut doi complici. Bărbatul cu care Buriakov se întâlnea frecvent pentru a-i da diverse lucruri era Igor Sporîşev, în vârstă de 40 de ani, care lucra ca reprezentant comercial pentru Guvernul rus la New York. Cei trei ar fi trebuit să obţină informaţii legate de sancţiunile ce vizează băncile ruseşti şi de planuri energetice alternative ale SUA. Pentru a comunica între ei foloseau diverse metode de criptare.

• Generalul Degeratu nu crede în ajutorul Ungariei, Bulgariei şi al Greciei în cazul unui atac al Rusiei asupra României

Invitat la Adevărul Live, generalul Constantin Degeratu a vorbit despre lipsa unui plan al ţărilor NATO în faţa unei presupuse agresiuni a Rusiei asupra României. În plus, generalul a ridicat mai multe semne de întrebare asupra celor trei ţări care ar trebui să intervină primele în cazul în care România ar fi atacată. "Atâta timp cât este o incapacitate de apărare, este percepută ca o invitaţie, chiar una insistentă".

• Unde isi ascund romanii banii

In ciuda faptului ca exista banci, carduri sau cutii de valori, multi oameni isi tin inca banii prin casa, in locuri dintre cele mai traznite si, de multe ori, devin prada sigura pentru hoti. La 82 de ani, un batran din Dambovita a pierdut astfel tot ce-a strans din pensie. Cativa indivizi care au venit la el sub pretextul ca vor sa cumpere furaje, i-au furat 36.000 de lei, ascunsi in soba. Suspectii, o femeie si-un barbat, au intrat in gospodaria batranului sub pretextul ca vor sa cumpere trifoi. I-au dat intentionat o bacnota mare - de 500 de lei, pentru ca omul sa le dea si rest. Atunci au vazut ca-si tine banii intr-o soba pe care n-o mai folosea. Intr-un moment de neatentie, i-au furat bietului om tot ce stransese intr-o viata. Ei sunt cautati acum de politisti. De frica hotilor, unii oameni au ajuns ca pe vremea bunicilor: isi ascund banii in lenjeria intima, in frigider, sub corpuri grele din casa, in captuseala fotoliilor sau in pivnita, in butoaiele goale de vin.

• FMI şi-a început în forţă misiunea din România: delegaţia a intrat direct în BNR

Reprezentanţii delegaţiei FMI au venit de dimineaţă la Banca Naţională (BNR), printre temele discutate cu guvernatorul Mugur Isărescu numărându-se legea insolvenţei personale şi conversia creditelor. Delegaţia FMI a început marţi vizita la Bucureşti, programată în perioada 27 ianuarie-10 februarie, pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, aprobat în septembrie 2013. Reamintim că, într-o scrisoare transmisă duminică ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, şi guvernatorului BNR, reprezentanţii FMI şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu legea falimentului personal, precizând că, fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea părţilor interesate, aceasta poate avea un impact negativ asupra pieţei financiare. Scrisoarea este semnată de Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România, şi de Elisabetta Capannelli, Country Manager al Băncii Mondiale.

• Banca Naţională, prinsă în corzi de criza francului elveţian

Banca Naţională a României (BNR) a ajuns între ciocan şi nicovală, după ce FMI s-a declarat împotriva falimentului personal, iar deputaţii îi cer să arate cum s-a implicat în rezolvarea problemelor clienţilor. Reprezentanţii FMI s-au dus azi ţintă la BNR, printre temele discutate cu guvernatorul Mugur Isărescu numărându-se legea insolvenţei personale şi conversia creditelor. Tot ieri, Comisia de Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor a anunţat că va convoca conducerea BNR "la cel mai înalt nivel", pentru a da explicaţii cum s-a implicat în criza francului, ce discuţii a avut cu băncile comerciale şi la ce soluţii s-au angajat acestea. Concomitent, Andreea Paul (PNL) a cerut BNR să trimită un raport scris în privinţa celor şapte întrebări pe care le-a adresat băncii centrale. Deputata întreba atunci, între altele, de ce Austria a interzis creditele în franci, dar BNR nu a făcut la fel, aceasta fiind tot stat membru al Uniunii Europene.

• BANCHERUL

• Proiectul legii falimentului persoanelor fizice se schimba

Deputatii au decis sa modifice proiectul de lege al insolventei persoanelor fizice, astfel incat datornicii sa poata opta pentru urmarea unei proceduri extrajudiciare in cadrul unui plan administrativ de rambursare a datoriilor, cu ajutorul unui executor judecatoresc sau a unui specialist, practician in insolventa. Modificarea proiectului s-a facut la cererea reprezentantilor Ministerului Justitiei si Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care s-au plans ca in lipsa unei proceduri administrative extrajudiciare, instantele de judecata ar fi sufocate de cereri de intrare in insolventa, estimate la aproximativ 1 milion. Si in vechiul proiect de lege exista optiunea ca datornicii sa-si poata achita datoriile fie in cadrul unui plan de rambursare a acestora fie direct prin lichidarea bunurilor, insa ambele variante urmau sa fie aprobate de o instanta de judecata.

• BERD: Criza francilor elvetieni nu prezinta risc sistemic in nicio tara din Estul Europei, a devenit mai degraba o problema politica

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) apreciaza ca cel mai mare pericol al crizei francului elvetian in tarile din estul Europei este costul politic amplificat, care are mai mult semnificatie simbolica si genereaza reactii de panica si stiri in presa. Institutia cu sediul in Londa precizeaza ca toate tarile afectate de criza francului elvetian cauta solutii pentru usurarea poverii numarului relativ mic de persoane care au credite in CHF, moneda care s-a apreciat cu 20% in ultima perioada din cauza deciziei Bancii Centrale a Elvetiei de a renunta la masura de fixare a cursului fata de euro. Expunerile in franci elvetieni sunt in prezent reduse, in comparatie cu nivelul existent imediat dupa izbucnirea crizei din 2008 iar pericolul unui risc sistemic este redus sau inexistent, fapt care va fi sesizat de piata dupa ce situatia se va calma, precizeaza BERD.

• CURENTUL

• Consiliul Europei: Quatar a câştigat ilegal organizarea CM 2022

Un raport al Consiliului Europei, adoptat marţi, cere Federaţiei Internaţionale de Fotbal (FIFA) să organizeze un nou vot pentru atribuirea Cupei Mondiale din 2022, după procedura "profund viciată de ilegalitate", câştigată de Qatar. După dezvăluirile apărute în urma acestei decizii "radical viciate", "FIFA nu se poate sustrage obligaţiei de a organiza un nou vot", potrivit acestui raport al comisiei Adunării parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Parlamentarii regretă că ancheta Camerei de instrucţie a Comisiei de etică a FIFA, care a dezvăluit existenţa unor "practici extrem de dubioase" în acest caz, nu a fost publicată integral şi acuză, totodată, "uşurinţa" cu care Federaţia internaţională a confirmat desemnarea Qatarului, în ciuda acestei anchete. Deputatul laburist britanic Michael Connarty, raportor al acestui proiect de rezoluţie parlamentară, deplânge fără ocolişuri o "farsă" şi "o încercare de acoperire a afacerii" din partea instanţelor mondiale ale fotbalului.

• Deservicii - de Tia Şerbănescu

Urmărit penal, judecătorul CCR Toni Greblă a refuzat să demisioneze şi în aşteptarea avizului senatului pentru trimiterea în judecată a intrat în concediu prefatal: "dacă demisionez înseamnă că-mi recunosc vinovăţia". Şi dacă nu demisionezi, eşti nevinovat? Ciudat. În schimb a demisionat dl. Maior de la SRI (foarte probabil la cererea dlui Iohannis) după ce şi-a forţat norocul acuzând CCR că a lăsat ţara fără legi antiteroriste şi recunoscând că SRI are agenţi acoperiţi în presă de unde "informează despre ameninţările la adresa securităţii naţionale". Spre exemplu, dacă un reporter anunţă că "are o bombă care aruncă în aer clasa politică", acoperitul informează urgent SRI ca să evacueze clasa. Alteori acoperitul lucrează prin titluri de Ghiţă tv: "cum s-a aranjat în secret victoria lui Iohannis" difuzând de fapt declaraţiile publice dar inducând ideea că victoria are explicaţii oculte. Cam rudimentar, dar merge. Mai ales dacă insişti.

• CURIERUL NATIONAL

• Ciudăţenia imobiliară a Bucureştiului

În Capitală apartamentele vechi sunt mai scumpe decât cele noi, în principal deoarece după 2010 s-a construit mai ales la periferie. În schimb, apartamentele vechi se bucură de o poziţionare mult mai bună şi de o cerere mult mai mare. În provincie, însă, locuinţele noi încă sunt mai scumpe, diferenţa faţă de cele vechi fiind chiar şi de 27%. 2014 a fost un an în care preţurile din sectorul imobiliar rezidenţial au avut parte de o stabilizare, iar pe alocuri chiar de uşoare creşteri, în raport cu ce s-a întâmplat în 2013. O analiză mai atentă a ofertei din întreaga ţară arată câteva diferenţe între provincie şi Capitală. Creşterea timidă a preţurilor din Bucureşti din 2014 se pare că a fost mai degrabă pe segmentul locuinţelor vechi, care în prezent, ca medie, sunt mai scumpe decât cele noi, în special pe segmentul garsonierelor şi camerelor cu 2 camere, se arată într-un studiu realizat de portalul imobiliare.net.

• Previziunile preţului petrolului venite din piaţă

Preşedintele Goldman Sachs, Gary Cohn, este de părere că preţul petrolului ar putea conti­nua să scadă până la nivelul de 30 de dolari pe baril. Preţul petrolului West Texas Intermediate cu livrare în luna martie a scăzut cu 44 de cenţi pentru a închide la 45,15 dolari pe baril pe piaţa de la New York, cel mai mic preţ de la 11 martie 2009 încoace. Ţiţeiul a scăzut cu aproape 60% din iunie, ca urmare a rezistenţei OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) la apelurile de a reduce producţia şi cu SUA pompând petrol la cel mai rapid ritm din ultimele trei decenii. Instalaţiile de forare din SUA s-au oprit din săpături din cauza scăderii preţurilor petrolului care fac rezervele de şist neprofitabile. De cealaltă parte, Claudio Descalzi, directorul companiei energetice italiene Eni SpA, trage un semnal de alarmă în privinţa exploziei preţului petrolului, în doar câţiva ani putând să ajungă la 200 dolari/baril

• Ce se va întâmpla în cazul "Cum să furi un milion de acţiuni FP"?

Ieri, Aurel Marinescu, reclamantul unui furt de un milion de acţiuni FP, a fost în audienţă la sediul ASF. Autoritatea şi Fondul de Compensare caută o formulă juridică pentru ca acesta să poată accesa despăgubirea în limita de 20.000 de euro. Mircea Ursache, vicepreşedinte ASF, despre cazul Marinescu: "Nu văd motive pentru care fondul de compensare să nu îi dea banii". Cazul furtului milionului de acţiuni Fondul Proprietatea (FP), reclamat de Aurel Marinescu, pensionar în vârstă de 73 de ani din Râmnicu Vâlcea, se află în atenţia Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi a Fondului de Compensare al Investitorilor (FCI) în contextul în care reglementările în vigoare lasă loc unui echivoc asupra condiţiilor de accesare a despăgubirii în limita de 20.000 de euro.

• România cere compensarea pierderilor cauzate de embargoul rusesc

România a reiterat, la Bruxelles, solicitarea privind compensarea pierderilor de venit pentru producătorii din sectoarele afectate indirect de embargoul impus de Rusia. Ţara noastră, prin reprezentanţii prezenţi la Consiliu, a susţinut instituirea unei scheme de ajutor pentru depozitarea mărfurilor care nu au mai ajuns pe piaţa Federaţiei Ruse, urmând ca acele cantităţi care beneficiază de sprijin să fie comercializate pe pieţe terţe, nu pe cea europeană. Ministrul Agriculturii şi Dez­voltării Rurale, Daniel Constantin, a participat în data de 26 ianuarie la Reuniunea Consiliului Uniunii Europene Agricultură şi Pescuit, care s-a desfăşurat la Bruxelles.

• Mai mulţi foşti miniştri în Guvernul Tăriceanu au ajuns în puşcărie

Prezentat mereu drept unul dintre cei mai buni premieri ai României (după Adrian Năstase), Călin Popescu Tăriceanu a fost mereu asociat cu o perioadă de prosperitate în economia României. Numai că încet, încet ies la iveală cum se făceau de fapt lucrurile în Guvernul Tăriceanu. Actualul şef al Senatului, practic al doilea om în stat, nu ar trebui să se simtă prea bine având în vedere că deja patru oameni din guvernul său au ajuns la puşcărie. - Codruţ Şereş, ministrul Economiei în Guvernul Tăriceanu, a fost condamnat definitiv, marţi, de Instanţa supremă, la 4 ani şi 8 luni de închisoare în Dosarul privatizărilor strategice. - Zsolt Nagy, ministrul Comunicaţiilor în Guvernul Tăriceanu, a fost şi el condamnat definitiv la 4 ani de închisoare, în acelaşi dosar cu Codruţ Şereş.

• România fără cadastru pune în pericol proiectele cu fonduri UE din agricultură

Fermierii care au accesat fonduri europene pentru a achiziţiona terenuri întâmpină mari dificultăţi din cauza absenţei cadastrului, spune prim-vicepreşedintele PNL, Andreea Paul. "Propun ca soluţie acceptarea de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a antecontractelor şi procurilor aferente terenurilor pentru care autorităţile abilitate nu au efectuat parcelarea. România a rămas la statutul de agricultură de subzistenţă, fără parcelare, fără cadastru, fără o evaluare a terenurilor. Ştim cu toţii că suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de exploataţii agricole. Avem terenuri fărâmiţate şi multe dintre ele fără titlu de proprietate, fără carte funciară. Cu toate că s-au promis şi chiar s-au alocat bani pentru cadastrarea proprietăţilor, lucrurile se mişcă foarte greu.", a declarat Andreea Paul.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Cum schimbă sindicaliştii Codul Muncii

Societatea civilă s-a mobilizat şi, pentru prima oară în ultimii 25 de ani, a reuşit să trimită în Parlament, mai exact la Senat, o iniţiativă de modificare a Codului Muncii. Iniţiatorii acestor modificări sunt muncitorii afiliaţi la Blocul Naţional Sindical (BNS). Ei au reuşit să strângă 150.000 de semnături pentru schimbarea actualei legi care reglementează piaţa muncii. "Potrivit actualului Cod al Muncii, angajatorul are dreptul să modifice după bunul plac normele de lucru. Cel mai des se întâmplă în industria confecţiilor, dar şi în alte industrii. Dacă nu reuşeşti să-ţi faci norma, atunci se umblă la salariu", a menţionat Dumitru Costin, preşedintele BNS, referindu-se la una dintre problemele care ar trebui rezolvate. O altă propunere a BNS vizează accesul mai facil al tinerilor la primul loc de muncă. Sindicatele cer ca angajarea să se facă fie prin examen, fie prin probă practică, iar recrutarea succesivă să fie doar pentru funcţiile de conducere.

• Avertismentul ORIBIL al unui preot: COLA conţine SÂNGELE copiilor

Părintele Cleopa îi sfătuieşte pe enoriaşii care participă la slujbele sale să nu consume astfel de sucuri pentru că ele conţin avortoni! "Dacă beţi cola, practic beţi din sângele copiilor voştri" - este mesajul pe care l-au recepţionat credincioşii din partea duhovnicului mănăstirii Gai. Arhiepiscopia Aradului nu a dorit să comenteze în niciun fel predicile părintelui Cleopa. Reprezentanţii Arhiepiscopiei Aradului se delimitează de opiniile duhovnicului Mănăstirii Gai, considerând că acesta a vorbit în nume personal şi nu reprezintă punctul de vedere al bisericii. Călugărul Cleopa Jurj de la mănăstirea arădeană Gai este unul care şochează periodic prin luările sale de poziţie. Astfel, acesta a susţinut, de-a lungul ultimilor ani, că ştie când vine sfârşitul lumii, şi-a avertizat enoriaşii să nu accepte cardul de sănătate pentru că, citit invers, acesta înseamnă DRAC.

• Vanghelie despre demisia lui Maior: Victor Ponta are o mare problemă, nu mai are cum să arate "Baubaul"

Primarul Sectorului 5 al Capitalei, Marian Vanghelie, a afirmat, marţi seară, la B1 TV, că demisia lui George Maior de la şefia SRI este un lucru normal, dar că premierul Victor Ponta va avea acum o "problemă", deoarece "se folosea de relaţia" pe care o avea cu Maior, iar acum nu mai are cum să arate "Baubaul". "Cred că este un lucru normal. Începem să înţelegem cum este pe afară, vine o nouă administraţie, se schimbă sistemul", a spus Vanghelie, la B1 TV. "Fiecare vrea să iasă onorabil din această situaţie. În lumea civilizată aşa trebuie să se întâmple de acum încolo", a mai spus edilul. "Ponta nu vrea să mai dea puterea că altfel pleacă acasă. Victor nu va pleca de acolo decât demis pentru că este disperat", a spus Vanghelie atunci când a fost îmntrebat dacă există posibilitatea ca Maior să fie numit premier.

• JURNALUL NATIONAL

• Recursul în casaţie în dosarul TELEPATIA, respins Avocaţii vor ataca la CEDO decizia Curţii Supreme

Curtea Supremă a respins recursul în casaţie depus de Dan Voiculescu la sentinţa din dosarul Telepatia, ca fiind inadmisibil, anunţă Antena3. Decizia de astăzi este una definitivă. Avocatul Gheorghiţă Mateuţ a declarat marţi, după aflarea verdictului Curţii supreme, că va merge mai departe în acest caz, existând două căi de atac. "Nu depunem armele. Vom uza şi de calea de atac extraordinară a revizuirii", a declarat avocatul la Antena 3. Revizuirea, a explicat apărătorul lui Dan Voiculescu, este o cale de atac completă, pentru îndreptarea erorilor judiciare şi care aduce în prim-plan fapte care nu au fost cunoscute iniţial. O a doua cale de atac mai este, potrivit avocatului, adresarea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, demers pe care l-a şi început. De altfel, apărătorul lui Dan Voiculescu a afirmat că a depus deja o plângere şi la CEDO, care priveste urmatoarele aspecte: incalcarea dreptului la un proces echitabil, a independentei si impartialitatii instantei de judecata, a prezumtiei de nevinovatie - prin afirmatiile publice facute de Traian Basescu.

• Coincidente? Masina lui Ludovic Orban s-a rasturnat dupa legile Big Brother

Ludovic Orban este parlamentarul care a depus, in numele grupului parlamentar PNL, contestatia facuta la Curtea Constitutionala a pachetului de legi Big Brother. In mod ciudat, masina lui Orban s-a rasturnat intr-o curba, fara a avea viteza exagerata, intr-un accident pe care nu si-l poate explica. Cu doar doua zile inainte, DNA descoperea strutii infractionali din ograda lui Toni Grebla, cel care, conform unor surse citate de media, votase pentru respingerea constitutionalitatii pachetului de legi Big Brother. In aceeasi zi cu accidentul lui Orban, SRI declansa o campanie publica vehementa impotriva deciziei Curtii Constitutionale si de denigrare publica a unor judecatori ai acestei institutii.

• NATIONAL

• Galeriile Steaua si Dinamo, acoperite de "Doi s un sfert"

Nici pana acum nu s-au lămurit pe deplin cum au stat lucrurile la mitingurile de protest din Piaţa Universităţii, care au degenerat in violente de o extrema agresivitate, cum nu mai fuseseră in Romania ultimului deceniu. După cum reiese din informatiile intrate in posesia National, in miezul evenimentelor de atunci ar fi fost implicate pana peste cap nucleele dure din galeriile cluburilor bucurestene de fotbal Steaua si Dinamo. Serviciul de informatii al Ministerului de Interne reusise obtinerea unor mandate legale de interceptare a celor vizati. Iar pe parcursul monitorizarii lucrurile s-au complicat si mai mult cand s-a descoperit astfel ca grupurile de "hooligans" erau implicate nu doar in servirea din strada a unor politicieni, dar si in strangerea de semnaturi "naspa" pentru alegerile locale.

• SRI iese din epoca Maior

George Maior a surprins toata lumea demisionand, ieri, din fruntea Serviciului Roman de Informatii. O demisie acceptata pe loc de presedintele Iohannis. Complet neasteptata, vestea a socat si a pus pe moate creierii analistilor si comentatorilor de serviciu. Care au "tradus" gestul lui Maior legandu-l de conflictul acestuia cu judecatorii CCR. Concret, multa lume a pus demisia directorului SRI (care pastorea Serviciul de aproape un deceniu, fiind numit in functie, de Traian Basescu, in 2006) pe seama unor interventii externe exercitate pe malul Dambovitei dupa ce jalba judecatorilor CCR a ajuns la Bruxelles. O jalba in care magistratii constitutionali se plangeau de "presiunile" exercitate de SRI asupra CCR pe motiv de respingere in serie a asa numitelor "legi Big Brother".

• Taxele pe apa si stalpi au scumpit curentul cu 27%

Reprezentantii Hidroelectrica anunta ca au incheiat anul 2014 cu o cifra de afaceri de 3,4 miliarde lei, aceasta fiind cea mai mare din istoria companiei. De asemenea, producatorul de energie electrica a obtinut anul trecut si cel mai mare profit inregistrat vreodata, de 1,2 miliarde lei, precum si cel mai mic pret de productie din ultimii cinci ani - de 108 lei/MWh. Potrivit conducerii Hidroelectrica, daca s-ar exclude impactul taxei pe stalp, de aproximativ opt lei/MWh, precum si cel al taxei pe apa uzinata, de 21 lei/MWh, atunci costul megawattului ar fi de doar 79 lei (cu 27% mai scazut fata de nivelul actual), reprezentand cel mai mic cost inregistrat vreodata de companie. Asadar, statul face bani acum din investitiile realizate in ultimii 50 de ani in sistemul hidroelectric al tarii si taxeaza si apa care ajunge la hidrocentrale tot ca urmare a investitiilor respective.

• PUTEREA

• Pact cu diavolul la Chişinău. Protocolul secret al acordului de coaliţie

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Vlad Filat şi Partidul Democrat din Moldova al lui Marian Lupu şi Vlad Plahotniuc şi-au publicat acordul de coaliţie, după ce au încheiat Alianţa Politică pentru o Moldovă Europeană (APME), ca urmare a negocierilor demarate după alegerile din 30 noiembrie 2014. PLDM şi PDM împreună cu Partidul Liberal (PL) condus de Mihai Ghimpu au obţinut împreună 55 de mandate de deputaţi din cele 101 ale Parlamentului şi era de aşteptat să se coalizeze la fel ca după alegerile din 2009 şi 2010. Cu toate acestea, PLDM şi PDM au preferat să încheie o coaliţie bazată pe sprijinul parlamentar al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) condus de veteranul Vladimir Voronin. PL, un partid pro-românesc şi pro-NATO şi UE a fost aruncat astfel în opoziţie.

• Protestul unui debitor furios: plata ratei, franc cu franc

Un tânăr care are un credit în franci elveţieni (CHF) a ales, marţi, o modalitate inedită de a protesta faţă de lipsa de comunicare din partea Bancpost, pe fondul aprecierii abrupte a cursului monedei elveţiene. Supărat că banca nu răspunde cererilor sale cu soluţii fezabile, tânărul, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, a decis să-şi plătească rata în franci elveţieni cu monede de 10 şi 50 de bani, transferând succesiv câte un franc în cont din cei aproape 700 CHF pe care îi avea de plătit, spre exasperarea personalului băncii.

• Grecii de la Intralot dau cu tifla statului român

Statul român nu a putut încasa amenda dată companiei Intralot, în anul 2013, pentru că firma respectivă are sediul în Grecia. Acesta este şi un motiv de îngrijorare pentru şeful Consiliului Concurenţei, care spune că firmele care au sediul fiscal în străinătate scapă de sancţiuni. La fel, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) nu a putut colecta amenda dată Intralot. "Nu au colectat (lucrătorii ANAF - n. r.) - şi asta m-a îngrijorat - nu au colectat de la firme care nu au sediul fiscal în România. Avem o situaţie privind armamentul la Ministerul Apărării - acolo avem un furnizor elveţian - şi au spus că nu îl pot amenda", a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Chiriţoiu a catalogat drept îngrijorător faptul că o sancţiune dată nu numai în acord cu legislaţia din România, dar şi cu Tratatul de aderare a României la UE, să nu poată fi colectată. Consiliul Concurenţei a aplicat amenzi de 16,85 milioane lei (3,76 milioane euro) pe piaţa jocurilor de noroc în 2013, fiind sancţionată atât Loteria Română, cât şi alte trei companii.

• ROMANIA LIBERA

• Primul test serios pentru Iohannis: numirea şefilor SRI şi SIE

După mai bine de opt ani petrecuţi în fruntea Serviciului Român de Informaţii, George Maior şi-a prezentat ieri demisia, brusc şi fără explicaţii. Decizia pare cu atât mai surprinzătoare cu cât, în urmă cu doar patru zile, dădea de înţeles că a fost reconfirmat în funcţie de noul preşedinte. Găsirea unor noi şefi pentru SRI şi SIE constituie un prim şi dificil test pentru Klaus Iohannis. Printr-un comunicat sec, de doar două rânduri şi jumătate, Administraţia Prezidenţială a anunţat ieri, în jurul prânzului, că directorul SRI şi-a prezentat demisia şi că aceasta a fost acceptată de Klaus Iohannis. În lipsa explicaţiilor sau informaţiilor suplimentare, atât din partea Preşedinţiei, cât şi a demisionarului, a căpătat şi mai multă greutate ipoteza că decizia ar avea legătură cu aşa-zisul conflict dintre SRI şi Curtea Constituţională, în contextul controversatelor legi privind securitatea cibernetică şi retenţia unor date ale utilizatorilor.

• Soluţie de compromis în cazul creditelor în franci elveţieni

"Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a găsit o soluţie în favoarea cetăţenilor. Este vorba despre o procedură prealabilă, prin care datornicul aflat în situaţia în care nu mai poate plăti ratele, se adresează unui executor judecătoresc sau unui practician în insolvenţă astfel încât să-i fie protejat bunul astfel cumpărat, pe o perioadă de timp determinată", a precizat, pentru "România liberă", judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Deocamdată acestea sunt singurele elemente certe din planul pe care Comisia Juridică îl va pune în aplicare. Zilele următoare acesta urmează să fie definitivat. În vreme ce Parlamentul Croaţiei a aprobat recent un proiect de lege privind introducerea, timp de un an, a unui curs de schimb valutar fix franc/kuna, iar guvernul polonez lucrează la o serie de planuri pentru convertirea în zloţi a creditelor ipotecare în franci elveţieni ale populaţiei, costurile operaţiunii urmând să fie suportate de bănci, Bucureştiul a evitat să ia astfel de decizii.

• ZIARUL FINANCIAR

• Riscul de faliment al României, la minimul ultimilor şase ani

România a ajuns să fie privită de pieţele externe ca un plasament cu grad mai scăzut de risc, costul asigurării împotriva riscului de default reflectat în cotaţiile CDS-urilor coborând spre 120 de puncte de bază, la minimul ultimilor şase ani, după ce la începutul crizei economice mondiale cotaţia a sărit şi peste 700 de puncte de bază. Nivelul CDS-urilor influenţează costul finanţării externe, iar în cazul scăderii, băncile locale pot atrage mai ieftin linii de credit de la băncile-mamă, iar statul poate împrumuta fonduri la costuri mai mici. În ultimii ani s-a observat o îmbunătăţire treptată a percepţiei de risc, costurile la care s-a împrumutat România pe pieţele de capital internaţionale fiind în scădere. Dar scăderea CDS-urilor nu s-a reflectat pe deplin şi în diminuarea dobânzilor plătite de populaţie şi companii pentru împrumuturile contractate în euro.

• Creditarea se prăbuşeşte, în timp ce depozitele bancare cresc

Băncile locale aveau la finalul anului trecut credite acordate populaţiei şi companiilor de circa 212 miliarde de lei (echivalentul a 47 mld. euro), în scădere cu 7 mld. lei faţă de finalul lui 2013, dinamica fiind influenţată de vânzările slabe de credite în valută şi de procesul de curăţare a bilanţurilor de neperformante. Creditele în lei cumulau 93 mld. lei (21 mld. euro), ceea ce înseamnă o creştere anuală cu 9%, potrivit datelor BNR. Curăţarea bilanţurilor de neperformante s-a văzut cel mai clar în stocul creditelor în valută, care a scăzut la echivalentul a 119 miliarde de lei (27 mld. euro), cu aproximativ 14 miliarde de lei mai puţin faţă de decembrie 2013. Astfel, creditul în valută a atins un minim al ultimilor şase ani. Bancherii se plâng că nu au cerere solvabilă de credite, deşi au resurse. Liniile de finanţare din străinătate, care au susţinut creşterea creditului de retail în perioada de boom economic, au fost înlocuite acum de depozite atrase de la populaţie şi companii

• Un angajat al ASF câştigă de 14 ori mai mult decât un profesor

Carmen Iohannis, soţia preşedintelui Klaus Iohannis, a avut anul trecut un venit lunar net de 2.187 de lei, aceasta fiind de 24 de ani profesoară de limba engleză la Colegiul "Gheorghe Lazăr" din Sibiu. Iuliana Luiza Scutaru, soţia consilierului prezidenţial Adrian George Scutaru, a încasat anul trecut din funcţia pe care o deţine în cadrul Autorităţii de Supra­veghere Finan­ciară (ASF) venituri salariale lunare de 30.425 de lei pe lună. ZF a făcut acest calcul analizând veniturile soţiilor demnitarilor menţionate în declaraţiile de avere ale preşedintelui Klaus Iohannis şi ale consilierului său Adrian George Scutaru, publicate recent pe site-ul Administraţiei prezidenţiale. Anomaliile salarizării din sistemul bugetar continuă la câţiva ani de când, teoretic, funcţionează o lege a salarizării menită să aducă echitate în sistem.