• ADEVARUL
• 51 de miliarde de dolari aruncate pe apa sâmbetei: cum arată Soci la o lună după Jocurile Olimpice de Iarnă
Cea mai costisitoare ediţie a JO din istorie ar fi trebuit să facă din Soci o destinaţie turistică de nivel mondial. Fotografiile postate de un blogger rus descriu, în schimb, imaginea unui oraş-fantomă. Ruşii au construit nişte arene de milioane de dolari, într-un orăşel de dimensiunile Călăraşului, şi au promovat Jocurile Olimpice de Iarnă ca fiind găzduite de Soci, deşi această staţiune turistică n-avea aproape nicio legătură cu locurile unde s-au desfăşurat 90% din probele olimpice! Acest proiect extravagant, născut din dorinţa lui Vladimir Putin de a face propagandă Rusiei a costat o sumă obscenă, 51 de miliarde dolari, şi a avut efecte devastatoare asupra populaţiei din zonă. Rezultatul acestei operaţiuni? Chiar şi în timpul Jocurilor Olimpice de la Iarnă, în ciuda eforturilor disperate ale organizatorilor - seara, luminile erau lăsate aprinse în apartamentele în care nu stătea nimeni! - era evident că tot ce se întâmplă la Soci (de fapt, Adler!) e o păcăleală.
• Obama cere Rusiei să îşi retragă trupele de la frontiera cu Ucraina. Moscova neagă mobilizarea militară
Într-un interviu pentru postul de televiziune CBS, preşedintele american Barack Obama a cerut Moscovei să îşi retragă trupele mobilizate de-a lungul graniţei cu Ucraina, făcând apel la omologul său să ia parte la negocieri alături de comunitatea internaţională. Potrivit lui Obama, care se află în Arabia Saudită, "este posibil ca ruşii să încerce să intimideze Ucraina, dar este la fel de posibil să aibă alte proiecte", prin trimiterea militarilor la frontieră. Liderul de la Casa Albă a declarat că "preşedintele Putin pare să aibă o mare nostalgie faţă de destrămarea Uniunii Sovietice ". Obama a avertizat însă că liderul de la Kremlin nu ar trebuie să se întoarcă la politica sovietică din timpul Războiului Rece.
• Zborul MH370: tragedie pentru unii, mană cerească pentru alţii
269 de morţi aflaţi la bordul aeronavei, familii devastate de tragedie şi o operaţiune de căutare a avionului în Oceanul Indian, care a "înghiţit" până acum milioane de dolari. Există însă şi o organizaţie care a profitat de cel mai mare mister aviatic din lume. Modul în care CNN a acoperit subiectul legat de dispariţia avionului companiei Malaysian Airlines a devenit un subiect în sine. În ianuarie, postul american, aflat de mai mult timp în cădere liberă, a înregistrat cele mai proaste cifre de audienţă din istoria sa. A fost nevoie de dispariţia zborului MH370 pentru ca CNN să fie "resuscitat". Ratingurile canalului de ştiri, pur şi simplu, au explodat de la 8 martie, de când Boeingul 777 a dispărut de pe radar, fără nicio explicaţie. Cifrele de audienţă au crescut cu 100% în prime-time şi, potrivit "The New York Times", CNN a izbutit o serie de performanţe care, acum două luni, erau de neimaginat: • Pentru prima dată după foarte mult timp, CNN şi-a depăşit principalele competitoare, Fox News şi MSNBC.
• Isărescu: Adevărata sancţiune pentru Rusia ar fi să scadă preţul petrolului sub 90 de dolari pe pieţele internaţionale
Adevărata sancţiune pentru Rusia ar fi o scădere a preţului petrolului pe pieţele internaţionale la sub 90 de dolari pe baril, ceea ce ar afecta bugetul "sensibil" al statului şi ar reprezenta cea mai importantă sancţiune a comunităţii internaţionale, a declarat guvernatorul BNR. "Bugetul Rusiei este foarte sensibil şi de la 90 de dolari în jos impactul ar fi major. Probabil că asta ar fi adevărata sancţiune", a afirmat Mugur Isărescu. SUA ar putea vinde petrol din uriaşele rezerve acumulate pentru a împinge în jos preţurile, sancţionând astfel Rusia pentru anexarea Peninsulei Crimeea, soluţie recomandată de miliardarul George Soros şi de mai mulţi analişti şi care a atras atenţia Congresului. Dacă ar vinde 500.000 de barili pe zi din rezerva naţională de petrol, Statele Unite ar provoca deprecierea preţului petrolului cu 12 dolari, potrivit lui Philip Verleger, consultant şi fost conslier în administraţiile Ford şi Carter. O astfel de scădere a preţului petrolului ar genera pentru Rusia venituri pierdute de 40 miliarde de dolari din vânzările de petrol şi gaze naturale, echivalentul a 2% din PIB, estimează analistul.
Isărescu: Nu cred că Negriţoiu a fost schimbat pentru Iran; să nu fim mai catolici decât Papa
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat vineri că nu crede că înlocuirea lui Mişu Negriţoiu din poziţia de director general al ING Bank România a avut legătură cu înţelegerea semnată de grupul olandez cu autorităţile din SUA privind operaţiunile cu Iranul derulate prin România, dar se va interesa. "Se întâmplă şi la case mult mai mari. Nu fac un salt şi nu întorc spatele la o asemenea problemă, este într-adevăr o problemă, dar să o punem în dimensiunea ei, cam asta vreau să zic (...) Să nu fim mai catolici decât Papa", a spus Isărescu, întrebat dacă ştia de implicarea sucursalei ING Bank din România, în perioada în care Mişu Negriţoiu era director general al băncii, în tranzacţiile ilegale cu Iranul pentru care mai mulţi angajaţi ai băncii au fost sancţionaţi şi banca a semnat o înţelegere cu autorităţile americane şi a plătit o amendă de peste 600 milioane de dolari.
• BNR menţine şi dobânda-cheie, la 3,5%, şi rezervele minime obligatorii la lei şi la valută ale băncilor comerciale
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a menţinut vineri dobânda de politică monetară la 3,5% pe an, oprind astfel ciclul de reduceri, decizie anticipată de analişti BNR a păstrat însă ratele rezervelor minime obligatorii la 12% pentru pasivele în lei, respectiv 18% pentru valută. Analiştii ING se aşteptau ca rezervele la lei să scadă. "Ne reiterăm prognoza legată de o potenţială depreciere a leului de până la 4,50/EUR astăzi, întrucât aşteptăm o reducere-surpriză a ratei rezervelor minime la lei la şedinţa BNR", se arată într-un newsleter al ING Bank transmis cu puţin înaintea şedinţei de politică monetară a BNR.
• Mircea Druc: "Dacă Rusia nu atacă Ucraina în zilele următoare, pierde un moment oportun"
Mircea Druc este de părere că războiul din Ucraina e iminent: "Dacă Rusia nu atacă Ucraina în zilele următoare, pierde un moment oportun. A fost asasinat unul din liderii dreptei. Teza rusească e că în Ucraina e destabilizare - < ăştia vin la putere şi se iscă războiul civil, aşa că noi trebuie să intervenim să facm pace >. Şi vor spune că au eliberat Kievul de bandiţi şi de fascişti. Aşa că urmăriţi evenimentele, că s-ar putea întâmpla ceva în zilele următoare.", a declarat el în emisiunea "Dezbaterile Historia", de pe adevarul.ro. Druc consideră că Putin a fost şi e într-o situaţie fără ieşire: "Gândiţi-vă la Putin! Dacă nu ar fi intrat în Crimeea, ar fi fost dat jos. Şi acum există un curent în Rusia care face presiuni asupra lui să continue."
• Statele NATO au ajuns la un consens: noul şef al Alianţei va fi un norvegian
Fostul premier norvegian. Jens Stoltenberg, a fost ales Secretar General al Alianţei Nord-Atlantice, se arată într-un comunicat oficial trimis de NATO. Jens Stoltenberg a fost avut două mandate în funcţia de prim-ministru al Norvegiei din 2005 până în septembrie 2013, când partidul său a pierdut alegerile legislative. În timpul celui de-al doilea mandat, Stoltenberg a fost nevoit să gestioneze atacurile teroriste comise de Anders Behring Breivik, care s-au soldat cu moartea a 77 de persoane, un moment de cumpănă pentru naţiunea scandinavă. Numirea noului Secretar General al NATO coincide cu schimbarea liderilor europeni de la Bruxelles, după alegerile electorale desfăşurate în cele 28 de state ale UE între 22 şi 25 mai. În afară de noii preşedinţi ai Comisiei Europene şi Consiliului European, la nivelul UE se va numi şi un nou şef al diplomaţiei europene, responsabil cu politicile de securitate şi afacerile externe ale Europei, funcţie deţinută în prezent de Lady Catherine Ashton.
• Trenul electric SF construit în România a trecut cu bine testul din poligonul feroviar de la Făurei. Atinge 170 de km/oră în câteva secunde
Trenul de mare viteză este construit în premieră de firma Softronic din Craiova şi atinge 170 de kilometri pe oră. Garnitura a fost testată pe data de 24 martie cu 600 de saci de nisip, pentru a se stabili dacă îndeplineşte exigenţele de siguranţă. Trenul electric SF a trecut testul din poligonul feroviar de la Făurei. Convoiul de vagoane va face curse în luna iulie între Craiova şi Bucureşti. Date practice despre trenul electric: - beneficiază de internet şi prize - trenul este prevăzut cu Wi-Fi gratuit. Investiţia totală se ridică în jur de 5 milioane de euro, trenul este vopsit în multe culori, din fabrică pentru a scăpa de grafitti. Trenul este prevăzut cu senzori care monitorizează aerul din vagoane: cantitatea de dioxid de carbon emanată de pasageri, temperatura optimă şi umiditatea. Primul tren electric construit în România a parcurs peste 100 de kilometri, timp în care în câteva secunde a depăşit 170 de km. Producătorii au precizat că mai au de efectuat teste pentru a obţine toate certificările.
• EVENIMENTUL ZILEI
• EVZ.RO vine cu o nouă FAŢĂ. Plus un mod de utilizare mai facil
Platforma de ştiri evz.ro îşi schimbă înfăţişarea. De luni, evz.ro va avea un aspect mai aerisit şi un mod de utilizare mult mai prietenos. Noul evz.ro vine cu un aer modern, se mişcă mai repede şi este mai confortabil la navigat. Informaţiile relevante ale zilei sunt mai bine poziţionate şi eficient grupate. Cititorii evz.ro pot vedea şi accesa foarte uşor cel mai comentat material al zilei, cele mai distribuite ştiri pe reţelele sociale şi cele mai citite subiecte. Comentatorii evz.ro vor putea posta mai uşor şi interacţiona la fel de combativ. În plus, va exista posibilitatea utilizării contului de Facebook pentru a participa la discuţiile şi dezbaterile de pe evz.ro.
• Reporterii EVZ au pătruns în sediul PCR şi fac dezvăluiri senzaţionale
PCR n-a murit, PCR funcţionează în ilegalitate într-un sediu din Gara de Nord, aparţinând ceferiştilor. Cei mai mulţi români sunt siguri că Partidul Comunist Român şi-a încheiat activitatea o dată cu revoluţia, dar spre surprinderea tuturor se pare că nostalgicii nu au abandonat ideea. În anul 2014, PCR e aceeaşi Mărie, dar cu altă pălărie. Membrii noi, practici vechi. După încercările eşuate de a se reconstitui legal, membrii partidului continuă să funcţioneze împotriva dispoziţiilor legale. Comuniştii de azi nu diferă foarte mult de cei din secolul trecut. Acelaşi ton, aceeaşi formulă de adresare, aceeaşi istorie falsificată pe care părinţii noştri au învăţat-o la şcoală. Ei nu se ascund foarte tare şi nu le este frică, sunt doar discreţi. Îi puteţi vedea la televizor când aduc omagii liderilor comunişti şi îi puteţi găsi foarte uşor pe internet.
• Traian Băsescu: Ne lipseşte actul de respect faţă de justiţie
Preşedintele Traian Băsescu a participat la Congresul Avocaţilor 2014, unde a făcut mai multe aprecieri pozitive la evoluţia sistemului juridic din ultimii zece ani, subliniind faptul că avocaţii, procurorii şi judecătorii vor avea mereu un sprijin în persoana sa. Pe de altă parte, şeful statului a ţinut să atragă atenţia şi asupra problemelor cu care încă se mai confruntă justiţia din România, evidenţiind mai ales faptul că societăţii româneşti îi lipseşte "cultura actului de justiţie".
• Ce se va întâmpla cu Oltchim după eşecul de ieri
Deşi au fost mai multe apeluri pentru oferte, iar investitorilor li s-a lăsat răstimpul solicitat ca să depună oferte pentru combinatul de la Vâlcea, un singur peţitor s-a arătat interesat, dar prea târziu. Pe 28 martie a fost al doilea deadline din acest an pentru depunerea de oferte pentru Oltchim, după ce primul termen, 28 ianuarie, fusese decalat. Nici Ştefan Vuza, patronul Chimcomplex, nici investitorii chinezi, cei mai determinaţi peţitori ai Oltchim, nu au depus oferte, dar a făcut-o un fond elveţian de investiţii. Dosarul nu a fost însă luat în calcul, deoarece a venit după închiderea sesiunii, respectiv ora 11. Consorţiul de administratori judiciari ai Oltchim, format din companiile Rominsolv şi BDO Business Restructuring, a comunicat ieri că "oferta depusă peste termen nu a fost luată în considerare şi urmează să fie returnată". O parte dintre investitori, interesaţi de funcţionarea în sistem integrat a Oltchim cu rafinăria Arpechim, "au solicitat un nou termen de 30 de zile", aşa încât să finalizeze negocierile care le garantează preluarea, scrie în comunicat.
• UNDE se câştigă cele mai mari pensii din România
În anul 2013, numărul mediu de pensionari a fost de 5.410.000 în scădere cu 77.000 persoane faţă de anul precedent şi cu 179.000 persoane mai puţin faţă de anul 2011, potrivit datelor prezentate astăzi de Institutul Naţional de Statistică. Cea mai mare pensie medie este în Capitală. Pensia medie lunară a fost în anul 2013 de 805 lei, mai mare cu 4,1% faţă de anul precedent şi cu 6,9% faţă de anul 2011. Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 86,6% în totalul celor de asigurări sociale. Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 805 lei în anul 2013, cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă depăşind 350 de lei (648 lei în judeţul Giurgiu faţă de 1022 lei în Municipiul Bucureşti). Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (72,6%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale.
• JURNALUL NATIONAL
• Primarii din Jilava şi Snagov, condamnaţi la 7, respectiv 5 ani de închisoare cu executare
Primarul comunei Jilava, Adrian Mladin, a fost condamnat vineri de Curtea de Apel Bucureşti la şapte ani de închisoare, iar primarul comunei Snagov, Apostol Muşat, a primit cinci ani de închisoare cu executare în acelaşi dosar. Cei doi au fost condamnaţi într-un dosar privind retrocedarea ilegală a unor terenuri, însă decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel. În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi Roxana Curpene (notar public) - doi ani închisoare cu suspendare, Ovidiu Szasz (finul primarului din Jilava) - 4 ani cu executare, Ion Scăeţeanu - 4 ani cu executare, Marinică Bozdoro (administrator societăţi comerciale) - 3 ani şi şase luni cu executare şi Suliman Vildan (administrator societăţi comerciale) - 3 ani cu executare. Instanţa i-a achitat pe Eugenia Cuţaru (notar) şi pe Gheorghe Roman (vicepreşedintele CJ Ilfov ), potrivit Agerpres.
• Cazanciuc: Amnistia şi graţierea pot fi soluţii în degrevarea penitenciarelor. Au fost eliberaţi foarte puţini deţinuţi
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat vineri că amnistia şi graţierea pot fi soluţii pentru degrevarea sistemului penitenciar, dar că o decizie în acest sens trebuie să aibă un suport popular important. 'Ministerul Justiţiei a dat un aviz negativ unui proiect de lege iniţiat acum un an de zile. Amnistia, graţierea pot fi soluţii pentru degrevarea sistemului penitenciar, dar o asemenea decizie trebuie să aibă un suport popular important. Suntem în momentul de faţă la un deficit de multe mii de locuri. Suntem cu un sistem penitenciar în care nu s-a investit de foarte mult timp, suntem la limita oricăror norme în ceea ce priveşte spaţiile din sistemul penitenciar. Doar patru unităţi s-au construit după 1990, restul unităţilor sunt transformate din orice altceva, nu din penitenciare şi atunci e foarte dificil să asiguri şi custodierea şi mai ales să încerci să faci reeducare', a afirmat Cazanciuc, după ce a participat la Congresul Avocaţilor.
• Geoană: PSD va avea propriul candidat la prezidenţiale, nu pe Tăriceanu
Senatorul (PSD) Mircea Geoană, a declarat, vineri, la Botoşani, că partidul pe care îl reprezintă va avea în mod cert un candidat la alegerile prezidenţiale de la sfârşitul acestui an, însă acesta nu va fi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. El a explicat, răspunzând unei întrebări a jurnaliştilor, că nu se poate ca un partid "atât de mare ca PSD" şi "care are o istorie de ctitorie politică în România să nu aibă propriul candidat", iar din acest motiv Călin Popescu Tăriceanu nu poate fi candidatul susţinut de PSD. Geoană a subliniat că Tăriceanu "are susţinerea PSD ca preşedinte al Senatului şi în orice construcţie politică viitoare pe care domnia sa o va putea întreprinde".
• "Catedrala Mântuirii Neamului se înalţă. Credincioşii se bucură, iar cârtitorii se tulbură"
Patriarhia Română a transmis ieri un comunicat în care contracarează ideile negative manifestate în unele medii faţă de ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului. Se face o paralelă cu alte ţări. "O analiză atentă a istoriei construirii catedralelor din întreaga lume arată că acestea au fost edificate mai ales cu sprijinul financiar din partea autorităţilor de Stat. Un exemplu recent îl reprezintă amplele lucrări de consolidare ale fundaţiei Catedralei < Sagrada Famiglia > din Barcelona, încă nefinalizată, care au fost suportate financiar integral din bugetul provinciei spaniole Catalonia. Viitoarea Catedrală se estimează a fi terminată în anul 2016. Patriarhia reaminteşte "faptul că paralel cu construirea Catedralei şi a altor biserici, în pofida crizei economico-financiare din ultimii ani, Biserica Ortodoxă Română continuă opera social-filantropică, medicală şi educaţională.