REVISTA PRESEI 29.11.2011

• ADEVARUL

• Cum a ajuns Blaga şef la Senat

Vasile Blaga a devenit al doilea om în stat, având acceptul preşedintelui Traian Băsescu. Vasile Blaga a revenit, spectaculos, în prim-planul vieţii politice, devenind, ieri, preşedintele Senatului cu 69 de voturi, în timp ce contracandidatul său, Titus Corlăţean (PSD), a avut 63 de voturi. Promovarea lui Vasile Blaga a venit după o perioadă de marginalizare în PDL: a demisionat din fruntea Internelor acum un an şi a pierdut în luna mai competiţia pentru şefia PDL, în faţa lui Emil Boc. De ieri, Blaga este al doilea om în stat, cel care i-ar ţine locul lui Traian Băsescu, în caz de "indisponibilitate". Surse democrat-liberale afirmau că revenirea lui Blaga s-a făcut cu acceptul lui Traian Băsescu.

• Cozmin Guşă, noul acţionar al Petromservice: "Cum am ajuns patron la Petromservice"

Fostul politician a preluat cea mai bănoasă afacere a lui Liviu Luca şi Sorin Ovidiu Vîntu. Fost partener şi angajat al lui Sorin Ovidiu Vîntu, Cozmin Guşă (41 de ani) i-a preluat cea mai bănoasă afacere, după FNI: Petromservice. S-a asociat cu un alt apropiat al lui SOV, Maricel Păcuraru, judecat pentru căpuşarea Poştei Române. Vor să resusciteze o firmă pe care Liviu Luca şi Vîntu ar fi prejudiciat-o cu 83 de milioane de euro. Noii proprietari vor ca statul să recupereze aceşti bani şi să-i dea lor, adică fostei Petromservice, actuală Strategies-Reaserch-Investements SRL.

• Apel extraordinar al Poloniei: Doar Germania poate salva euro şi UE de la o "criză de proporţii apocaliptice"

Germania este singura ţară din Europa care poate acţiona pentru a salva zona euro şi Uniunea Europeană de la "o criză de proporţii apocaliptice", a avertizat luni ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski, într-un apel pasionat pentru măsuri mai drastice pentru a preveni prăbuşirea uniunea monetară europeană, citat de Financial Times. Apelul extraordinar al lui Radoslaw Sikorski, rostit în umbra Porţii Brandenburg din capitala Germaniei, a venit în timp ce Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare a cerut liderilor europeni să ofere " protecţie credibilă şi suficient de mare" pentru a opri contagiunea datoriei suverane în zona euro şi riscul unei recesiuni severe.

• Preşedintele Erste: Reacţia lui Băsescu e de înţeles, dar nu vrem să părăsim ţările din estul Europei

Declaraţia preşedintelui Traian Băsescu privind eventuala limitare a expunerilor băncilor austriece în România este de înţeles, având în vedere că orice şef de stat doreşte ca băncile cu prezenţă locală să finanţeze economia, apreciază directorul general al Erste Bank, Andreas Treichl. Pe de altă parte, el a adăugat că Erste nu va renunţa la active din estul Uniunii Europene pentru că în următorii 25 de ani UE va depinde într-o mai mare măsură de creşterea din această zonă. "Strategia noastră este să fim cel mai mare furnizor de servicii financiare din estul Uniunii Europene. Actuala criză nu ne-a schimbat deloc viziunea. De fapt, această criză ne-a confirmat viziunea că în următorii 25 de ani, Uniunea Europeană va depinde într-o măsură mai mare de creşterea care va fi generată în zona ţărilor din estul UE şi, prin urmare, avem intenţii zero să părăsim această parte a Uniunii Europene sau să vindem activele de acolo", a declarat Triechl,

• Italia, tot mai aproape de colaps. Economia UE, în pericol

Singura modalitate prin care Italia şi-ar putea refinanţa datoriile uriaşe scadente în 2012 este un împrumut de urgenţă, spun analiştii. În momentul de faţă, Italia nu are practic nicio posibilitate să-şi refinanţeze datoriile în valoare de 300 de miliarde de euro, scadente în 2012. Costurile de împrumut se menţin la peste 7%, cotă nesustenabilă, iar singura soluţie pentru supraîndatoratul stat este contractarea unui împrumut de urgenţă de la FMI, UE şi Banca Mondială, spun analiştii. Dobânzile cerute de investitori pentru a cumpăra obligaţiuni guvernamentale italiene aproape că s-au dublat în numai o lună. "Ori se rezolvă această situaţie, ori Italia intră în incapacitate de plată în următoarele şase luni", scrie "Business Insider".

• Băncile încep lupta pentru supravieţuire

Constrânse să-şi majoreze capitalul, băncile-mamă vor reduce finanţarea subsidiarelor, astfel că instituţiile de credit din România se vor bate pentru atragerea resurselor de pe piaţa locală, oferind dobânzi tot mai mari la depozite. Marile grupuri bancare europene trebuie să-şi majoreze la 9% rata capitalului de rang I până la jumătatea anului viitor. Recapitalizarea băncilor presupune însă un efort uriaş pentru atragerea resurselor, iar variantele sunt tot mai puţine. Fondurile ar putea veni de la acţionari sau de la investitori privaţi, însă acest lucru este tot mai greu de crezut în condiţiile în care această "afacere" riscă să devină una extrem de păguboasă.

• Revenirea apetitului pentru risc în rândul investitorilor opreşte dolarul american din creştere

Dolarul american a fost unul dintre activele care au resimţit puternic îmbunătăţirea sentimentului din pieţe. După câteva săptămâni de creşteri susţinute, determinate de accentuarea temerilor privind evoluţia crizei datoriilor suverane din Europa - fapt care a dus la o "fugă" a investitorilor în active considerate sigure, precum dolarul american şi yen-ul japonez - cele două valute au resimţit negativ atenuarea temerilor investitorilor. Revenirea apetitului pentru risc în rândul investitorilor a dus la vânzări care au depreciat moneda SUA în raport cu cea mai mare parte dintre celelalte monede de referinţă.

• Grecii reiau grevele şi protestele

Toate posturile de radio publice sau private din Atena au încetat emisia luni, organizând o grevă de 24 de ore la care participă jurnalişti, tehnicieni şi personalul administrative. La 1 decembrie, sindicatele din sectorul privat au anunţat o grevă de 24 de ore. Sindicatele din radio au denunţat "uraganul disponibilizărilor" şi "încălcarea convenţiilor colective" de lucru în posturile de radio din Grecia, conform comunicatului comun, citat de AFP.

• Bursele europene dau semne de revenire trase în sus de creşterile din sectorul financiar

Pieţele europene de capital au cunoscut, luni, o creştere puternică, bazată pe speranţa că liderii europeni înregistrează progrese în efortul reducerii datoriei zonei euro. Totodată, investitorii au reacţionat pozitiv faţă de începutul extrem de bun al sezonului vânzărilor cu amănuntul în Statele Unite. Sentimentul pozitiv din pieţe a fost motivat în special de speranţa că întâlnirea de marţi a miniştrilor de Finanţe ale ţărilor membre zonei euro se va solda cu punerea la punct a unor măsuri pentru o abordare mai hotărâtă a crizei datoriei suverane care afectează această regiune.

• Belgia, ţara fără guvern, face un buget de criză sub presiunea agenţiilor de rating şi a amenzilor Bruxelles-ului

Politicienii belgieni au ajuns brusc, în 24 de ore, la un acord asupra bugetului ţării şi ar putea forma un Guvernul, după un an şi cinci luni de negocieri şi după ce ratingul i-a fost retrogradat tocmai din cauza instabilităţii politice. "Mai sunt încă anumite zone la care mai trebuie să lucrăm. Sper că vom putea avea un guvern nou până la sfârşitul acestei săptămâni", a spus primul ministru desemnat Elio Di Rupo, citat de EuObserver.

• Tnuva se închide sau se vinde. Cine o cumpără?

Vânzările prea slabe îi determină pe proprietarii israelieni ai procesatorului de lactate să renunţe la afacerea din România. Presa de business de la Tel Aviv dă ca sigură retragerea din România a celui mai mare procesator israelian de lactate, care în afara pieţei locale mai deţine unităţi de producţie doar la noi şi în SUA. Este vorba despre Tnuva, care deţine o fermă şi o fabrică de profil la Popeşti Leordeni, în judeţul Ilfov.

• CURENTUL

• Prima "victorie" a cuplului Ponta - Crin: Vasile Blaga, noul şef al Senatului

USL poate trece pe răboj prima mare "victorie" politică majoră de la constituirea alianţei:alegerea democrat-liberalului Vasile Blaga în funcţia de preşedinte al Senatului în locul lui Mircea Geoană, pesedist de frunte până acum o săptămână. Artizanii acestei "victorii" sunt bineînţeles celebrii comici ai ecranului politic românesc, Victor Ponta şi Crin Antonescu. Fără strategie, fără minima cunoaştere a legilor şi procedurilor, cei doi au aruncat USL într-o aventură care s-a sfârşit prin pierderea singurei funcţii importante a Opoziţiei, preşedinţia Senatului.

• Marian Iancu, patronul Poli Timişoara, condamnat la 10 ani de închisoare în dosarul RAFO

Justiţia începe să soluţioneze dosarele evaziunilor fiscale de milioane de euro. Deciziile nu sunt încă definitive dar cei care au fost cercetaţi pentru astfel de fapte se pot aştepta ca hotărârile să rămână definitive în scurt timp. Într-o astfel de situaţie este şi patronul clubului de pe Bega, Marian Iancu. În cursul zilei de ieri, judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis că Marian Iancu trebuie să facă zece ani de închisoare, pentru prejudiciile aduse statului

• CURIERUL NATIONAL

• Economia încasează lovitură după lovitură

După Nokia, şi Tnuva e pe picior de plecare, după ce a consemnat pierderi de zeci de milioane de euro. Anul acesta au intrat în insolvenţă 16.662 societăţi, care aveau afaceri de 3 mld. euro şi datorii de 428 mil. euro. Mediul de afaceri din România pare să fi intrat mai degrabă într-o perioadă marcată de turbulenţe, decât de revenire economică. Plecarea Nokia pare să fi fost semnalul că în România unităţile de producţie nu mai sunt atât de profitabile. Noii şefi ai companiei israeliene Tnuva vor să eficientizeze activităţile la nivel de grup şi, la fel ca şi Nokia, consideră o măsură bună închiderea unităţilor de producţie de la noi, mai ales în contextul în care de la înfiinţare şi până în prezent operaţiunile nu au adus niciodată profit, mai mult, acumulând pierderi de aproximativ 85 milioane de euro.

• Ratingurile statelor UE, ameninţate de agravarea crizei

Moody's consideră că zona euro se apropie de o răscruce, care ar putea duce la o mai strânsă integrare sau la o fragmentare accentuată. Probabilitatea unor scenarii negative a crescut în ultimele săptămâni, reflectând incertitudinea politică din Grecia şi Italia, dar şi deteriorarea perspectivelor de creştere economică a zonei euro. Agenţia de evaluare financiară Moody's a tras ieri un semnal de alarmă cu privire la agravarea rapidă a crizei datoriilor de stat din zona euro şi a crizei bancare ce ameninţă din ce în ce mai mult ratingul de credit al tuturor ţărilor din UE, notează Reuters.

• Un Pact european de stabilitate exclusiv?

Lumea politică şi financiară europeană a fost luată prin surprindere de o informaţie apărută duminică în publicaţia germană "Welt am Sonntag" şi amplu comentată de posturile de televiziune franceze şi germane, de întreaga presă scrisă europeană. Este vorba de intenţia Angelei Merkel şi a lui Nicolas Sarkozy de a lansa, la începutul anului viitor, un Plan de stabilitate şi de creştere economică "limitat" doar la câteva ţări ale zonei euro. Pentru moment, negocierile se desfăşoară exclusiv între Berlin şi Paris, dar - potrivit unor surse apropiate de Elysée - ele trebuie să ducă în final la un acord ce va privi cel puţin zona euro.

• Deficitul bugetar s-a redus la 2,4% din PIB

În termeni nominali, deficitul a fost de 13,3 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 148,7 mld. lei. Bugetul general consolidat a înregistrat la finele lunii octombrie un deficit de 2,4% din PIB, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de rezultatul consemnat la sfârşitul lunii anterioare, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice. În termeni nominali, deficitul a fost de 13,3 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 148,7 miliarde lei, cu 8,6% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cea mai mare creştere s-a înregistrat la colectarea TVA, unde încasările au fost mai mari cu 21,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

• Germania ia în calcul emisiuni de "obligaţiuni de elită" împreună cu ţările AAA din zona euro

Guvernul german ia în calcul posibilitatea emiterii de obligaţiuni împreună cu alte state din zona euro cu rating triplu A, aşa-numite "obligaţiuni de elită" sau "obligaţiuni AAA", scrie Die Welt, potrivit Mediafax. Cancelarul Angela Merkel şi guvernul său au respins în repetate rânduri posibilitatea "colectivizării" datoriilor la nivelul blocului monetar şi introducerii unor obligaţiuni comune ale zonei euro. Die Welt citează "înalţi diplomaţi europeni" implicaţi în acţiunile anticriză, care susţin că guvernul german ia în calcul emiterea unor obligaţiuni împreună cu Franţa, Finlanda, Olanda, Luxemburg şi Austria.

• EVENIMENTUL ZILEI

• EXCLUSIV. Robert Negoiţă: "Nu e cazul să-l excludem pe Vanghelie. Va pleca singur"

Vicepreşedintele PSD Robert Negoiţă susţine că Marian Vanghelie e pe picior de plecare din PSD şi că e doar o chestiune de timp până îşi va termina de negociat poziţia în UNPR. "Părerea mea este că Marian Vanghelie îşi face avânt să plece din PSD. Marian Vanghelie nu mai e la PSD. Este deja plecat pentru că e împotriva partidului şi acţionează împotriva partidului. Încă nu şi-a negociat funcţiile la UNPR. E doar o chestiune de timp până pleacă", a declarat pentru evz.ro vicepreşedintele PSD Robert Negoiţă. Întrebat dacă, din moment ce îl suspectează că "acţionează împotriva PSD", Marian Vanghelie ar trebui exclus din partid, Robert Negoiţă a răspuns: "Nu e cazul. Va pleca singur".

• Grecia se joacă statistic cu nervii zonei euro

Şeful agenţiei responsabile cu transmiterea indicatorilor macroeconomici la Bruxelles este anchetat pentru umflarea deficitului bugetar. Un nou scandal loveşte din plin credibilitatea Greciei pe pieţele externe, într-un moment în care liderii europeni se reunesc pentru a decide în privinţa eliberării unei noi tranşe de împrumut pentru Atena. Andreas Georgiou, şeful nou createi agenţii elene de stastică, Elstat, este anchetat sub acuzaţia că a umflat, în mod nejustificat, deficitul bugetar pe anul 2009 pentru ca fostul guvern socialist să poată justifica măsurile dure de austeritate care au fost adoptate începând cu 2010. Spre deosebire de situaţiile precedente, când finanţiştii de la Atena au prezentat date legate de deficitul bugetar sub cifrele reale, Georgiou este acuzat acum că a umflat aceste statistici. Mai exact, agenţia pe care acesta o conduce din 2010 a revizuit în creştere deficitul bugetar pe 2009, de la 13,4 la 15,8% din PIB , aceasta din urmă fiind o cifrărecord pentru zona euro.

• JURNALUL NATIONAL

• FMI vrea să privatizăm tot. Instituţia forţează privatizarea majoritară a Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transelectrica şi Transgaz

Fondului Monetar Internaţional (FMI) va insista la următoarea vizită de evaluare a misiunii pentru listarea pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a unui pachet de 51% din titlurile Hidroelectrica şi privatizarea pachetelor majoritare la Nuclearelectrica, operatorul centralei atomice de la Cernavodă, şi la Transelectrica şI Transgaz, transportatorii naţionali de electricitate, respectiv, gaze naturale, au declarat pentru Jurnalul Naţional două surse guvernamentale. "Vor privatizarea tuturor companiilor rentabile" a declarat o sursă guvernamentală. "Au adus ca argument amestecul factorului politic în conducerea companiilor", a precizat o altă sursă. "Jeffrey Franks (şeful misiunii FMI în România -nr) a afirmat că în SUA sectorul nuclear este pe de-a-ntregul privatizat", a declarat aceasta.

• România riscă să fie împinsă de bănci într-o criză a creditelor. Ce ne aşteaptă în 2012

În 2012 vom avea de înfruntat creşterea dobânzilor şi retragerea finanţărilor. România şi alte state din estul Europei riscă o creştere consistentă a dobânzilor la împrumuturi, în condiţiile în care băncile occidentale îşi reduc expunerea, potrivit unei analize Reuters. Conform unui raport al agenţiei de evaluare Moody's, restricţiile anunţate de banca centrală din Austria ar putea fi urmate de alte ţări precum Grecia, Franţa şi Italia, iar primele state afectate vor fi imediat România, Ungaria şi Bulgaria. Practic, întregul sistem bancar din Ro­mânia se bazează pe instituţiile din aceste state. Dacă până acum Banca Naţională a României (BNR) a stat cu ochii doar pe băncile greceşti, res­pectiv Alpha Bank, Piraeus, Empo­riki, Marfin şi Bancpost, acum are de adăugat pe listă şi BRD, Unicredit sau băncile austriece.

• Curtea Constituţională a decis: Plata salariilor restante, câştigate de bugetari în instanţă, amânată până în 2016

Curtea Constituţională a respins contestaţia privind legea referitoare la amânarea, până în 2016, a plăţii drepturilor salariale câştigate de bugetari în instanţă. Sesizarea a fost făcută de Opoziţie. Potrivit Mediafax, decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi obligatorie. Camera Deputatilor a adoptat, pe 12 octombrie, actul normativ, prin care salariile câştigate în instanţă de angajaţii la stat vor fi acordate eşalonat. Astfel, aceştia ar primi 5%, din sumă în 2012, 10% în 2013, urmând ca în 2014 şi 2015 suma acordată să fie de 25%.

• NATIONAL

• Avertisment: Mai sunt 10 zile pana la autodistrugerea zonei euro

Majorarea fara folos a dobanzilor la obligatiunile Italiei si Spaniei, insuccesul emisiunii de bonduri germane si lipsa lichiditatilor la banci vestesc prabusirea zonei euro. Expert in economie europeana si politici UE, analistul Wolfgang Munchau a avertizat in ziarul Financial Times asupra catastrofei care, sustine el, va lovi inevitabil statele membre ale zonei euro. "Piata bondurilor guvernamentale a incetat sa mai functioneze", a spus analistul, dupa lansarea fara succesul scontat a emisiunii de obligatiuni de stat de catre Germania. El sustine ca sfarsitul zonei euro este aproape.

• Italia intra in faliment pana in vara

Potrivit Business Insider, in lipsa implicarii FMI si a BCE , Italia va intra in colaps in sase luni. Solutia ar fi ca fie BCE sa cumpere obligatiuni , fie FMI sa acorde acel imprumut de 600 de miliarde de euro, despre care s-a vorbit si care a fost doar un zvon. Altfel, Italia va falimenta si va trage dupa ea toata zona euro.

• Solutia SUA - ajutor de 7,7 trilioane $

La mai mult de doi ani de la criza din SUA au iesit la iveala adevaratele dimensiuni ale ajutorului dat de Federal Reserve (Fed) marilor banci americane in 2009. Acestea au fost salvate dupa ce Fed a pompat in ele peste 7,7 trilioane $, de sapte ori mai mult decat poate asigura acum UE prin Fondul de Stabilitate.

• Initiativa legislativa care prevede castrarea chimica a pedofililor recidivisti a fost adoptata tacit de Senat.

Proiectul, initiat de deputatul PDL Alin Popoviciu, urmeaza sa intre pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor, care este for decizional. "Sper ca legea sa fie votata si de colegii mei deputati. Doar in felul acesta putem sa stopam acest fenomen grav care ia amploare si la noi in tara", a declarat democrat-liberalul Alin Popoviciu, care a facut apel la deputati sa-i voteze legea.

• Rusia va trimite nave de razboi in Siria, in 2012!

Rusia va trimite in 2012 o flota de nave de razboi in Siria, oficial pentru o simpla escala, in timp ce tensiunile cresc intre Moscova si Occident asupra crizei din aceasta tara din Orientul Mijlociu, relateaza cotidianul Izvestia, citat de AFP. Navele, in frunte cu singurul portavion rus "Amiralul Kuznetov", vor ancora in primavara lui 2012 in portul Tartous, unde se afla o baza navala ruseasca, a declarat purtatorul de cuvant al sefului Statului Major al Marinei ruse, citat de Izvestia.

• Britanicii platesc "indemnizatie de taliban"

Insurgentii talibani sunt platiti cu 100 de lire de caciula pe luna ca sa nu traga in trupele britanice din Afganistan. "Programul de reintegrare", aprobat de NATO, nu prevede dezarmarea talibanilor, ci doar un angajament ca nu vor ataca trupele ISAF. Intrarea in program asigura amnistia pentru insurgenti, chiar daca acestia au ucis soldati britanici sau au comis atrocitati, ca aruncarea scolilor in aer sau uciderea copiilor socotiti colaborationisti. Insurgentii isi iau angajamentul ca renunta la violenta si la legaturile cu organizatiile teroriste si pot sa-si pastreze armamentul greu.

• PUTEREA

• USL riscă să piardă alegerile din 2012

Un document incendiar, produs de laboratoarele PSD-ului, arată o latură mai puţin plăcută pentru nou-înfiinţata Uniune Social Liberală. Strategii de la Institutul Social Democrat "Ovidiu Şincai" sunt de părere că, dacă mâine ar fi alegeri, USL are un risc major de a le pierde. Concluziile Institutului demontează tot discursul politic al celor trei lideri ai Opoziţiei: Victor Ponta, Crin Antonescu şi Daniel Constantin, care dau Uniunea drept câştigătoare sigură a viitoarelor alegeri parlamentare. Documentul de care vorbim, intitulat "Perspective ale anului politic 2012 - Raport de analiză", a fost finalizat luna aceasta. Institutul "Ovidiu Şincai", aşa cum se ştie, este fabrica de analize şi sondaje a social-democraţilor, care îl şi finanţează.

• Vanghelie şi-a recâştigat funcţia la un restaurant din Bucureşti

O echipă de paparazzi a ziarului "Puterea" a surprins, ieri, o întâlnire de taină a greilor din PSD. La ora la care înlocuirea lui Mircea Geoană din fruntea Senatului era în plină desfăşurare, trei dintre oamenii care conduc destinele în PSD luau masa la un restaurant din zona de Nord a Capitalei. Marian Vanghelie, Victor Ponta şi Liviu Dragnea au făcut adevărata pace din Partidul Social Democrat. Miza discuţiilor: reconfirmarea lui Vanghelie la şefia PSD Bucureşti, suspendarea lui Traian Băsescu şi poziţionarea partidului condus de Dan Diaconescu. Surse din restaurantul unde au luat masa liderii PSD ne-au informat că prima dintre concluziile discuţiilor a fost revenirea lui Marian Vanghelie la şefia PSD-iştilor bucureşteni.

• Dunărea închide Centrala Cernavodă

Centrala nucleară de la Cernavodă stă să se închidă din cauza secetei. Apa de pe Dunăre aproape nu mai ajunge pentru cele două reactoare, astfel că Apele Române au atenţionat compania să ia măsurile ce se impun pentru o astfel de situaţie ce se prefigurează. Efectele ar fi dramatice pentru populaţie şi economie, pentru că, inevitabil, ar creşte preţul energiei, mai ales că şi Hidroelectrica produce la mai puţin de 70% din potenţial, tot din cauza secetei.

• ROMANIA LIBERA

• Criza schimbă priorităţile strategice ale României

Uniunea Europeană se confruntă cu probleme existenţiale, care nu vor putea fi rezolvate fără schimbări fundamentale ale structurii sale - schimbări care sunt pregătite şi discutate în aceste zile la Berlin, Paris sau Londra. În consecinţă, şi România este obligată să îşi revizuiască politica externă. Declaraţia preşe­dintelui Traian Băsescu în recenta sa vizită de la Berlin, în care acesta îşi exprima susţinerea pentru crearea Statelor Unite ale Europei, este un prim pas, chiar dacă numai la nivel declarativ, către un nou grad, mai aprofundat, de integrare a României în structurile Uniunii Europene. Însă cum va arăta noua Uniune Europeană - şi cine va mai face parte din ea?

• Preţul înscăunării lui Blaga

Pentru a reuşi să-l impună pe Vasile Blaga în locul rămas vacant prin revocarea lui Mircea Geoană, democrat-liberalii au fost nevoiţi să cedeze şantajului UDMR şi să renunţe la şefia Secretariatului General al Guvernului. Este posibil ca maghiarii să primească şi mai mulţi bani pentru colegiile lor. Înscăunarea propriu-zisă a lui Vasile Blaga în fruntea Senatului nu a mai creat emoţii democrat-liberalilor o dată ce au reuşit să cadă la înţelegere cu partenerii de coaliţie. Ex-ministrul de Interne a strâns, în plen, 69 de voturi, în timp ce candidatul USL, Titus Corlăţean, a adunat 63 de voturi, dintr-un total de 132 de voturi valabil exprimate.

• Ne poate salva FMI şi în 2012?

Acordul acoperă sub un sfert din necesarul de finanţare de anul viitor. România ar putea folosi anul viitor bani din acordul preventiv cu Fondul Monetar Internaţional dacă situaţia economică din Uniunea Europeană se va înrăutăţi. Folosirea liniei de creditare va avea loc doar dacă finanţarea deficitului de anul viitor va fi pusă în dificultate, a declarat, duminică, premierul Emil Boc.

• ZIARUL FINANCIAR

• Alarmă: încasările din TVA sunt în picaj. Ţinta de deficit bugetar din 2012 este în pericol

După creşterea economică spectaculoasă din al treilea trimestru, de 4,4%, T4 a început cu o veste proastă: picajul încasărilor din TVA. Sumele colectate din TVA au revenit în octombrie în teritoriul negativ, înregistrând o scădere de 4,6% comparativ cu aceeaşi lună din 2010, după mai bine de un an de creşteri neîntrerupte. Octombrie a fost o lună marcată de impactul pe care avalanşa de ştiri externe negative şi deprecierea leului l-au avut asupra consumatorilor, afirmă reprezentanţi ai pieţei de retail. Evoluţia nefavorabilă a încasărilor din TVA aruncă o umbră de îndoială cu privire la modul în care creşterea taxei la 24%, care a salvat deficitul bugetar în 2010 şi 2011, va ajuta bugetul şi anul viitor, având în vedere ţinta extrem de ambiţioasă de reducere a deficitului la 1,9% din PIB (pe metodologia românească - cash).

• Turcii au bătut palma cu elveţienii pentru vânzarea Azomureş. Ce preţ vor obţine minoritarii?

Cei şase investitori turci care controlează producătorul de îngrăşăminte chimice Azomureş Târgu-Mureş (simbol bursier AZO) au încheiat la finele săptămânii trecute mai multe înţelegeri cu traderul elveţian Ameropa Holding în vederea vânzării pachetului majoritar al Azomureş. "Azomureş a luat cunoştinţă de faptul că acţionarii societăţilor Eurofert şi AH, pe de o parte şi, pe de altă parte, Ameropa Holding A.G. (prin intermediul Pelican Fertilizers GmbH, o filială deţinută integral şi constituită potrivit legislaţiei elveţiene), au semnat în data de 25 noiembrie 2011 o serie de înţelegeri pentru achiziţionarea unei participaţii indirecte majoritare în Azomureş, tranzacţie care este supusă unor anumite condiţii, printre care autorizarea corespunzătoare a con­cen­tră­rii economice de către Consiliul Concurenţei din România", au anunţat printr-un comunicat pe bursă reprezentanţii Azomureş.

• De ce nu este gata A3 Bucureşti-Ploieşti în decembrie. Pe o porţiune sunt gata şi marcajele, dar pe altele se lucrează la fundaţie şi multe poduri nu sunt terminate

Diferenţe mari între gradul de finalizare de la o porţiune la alta, exproprieri care trebuie realizate, multe poduri încă departe de a fi terminate alături de kilometri întregi pe care abia se lucrează la fundaţie şi nu la asfaltare, cam aşa arată şantierul autostrăzii A3 Bucureşti - Ploieşti, vizitat de ZF la finele săptămânii trecute. Deşi în decembrie cei 62 de kilometri ai autostrăzii A3 trebuia să fie gata, singura modalitate de a străbate acest traseu de la un cap la altul este cu o camionetă 4X4, echipată special cu anvelope off-road, unele porţiuni fiind dificile chiar şi pentru acest autoturism.

• Din nouă candidaţi, niciunul nu a câştigat alegerile pentru Consiliul de Administraţie al SIF Moldova

Niciunul dintre cei nouă candidaţi înscrişi în cursa pentru un loc de administrator rămas vacant în Consiliul SIF Moldova (SIF2) nu a obţinut majoritatea, numărul mare de candidaţi făcând ca voturile acţionarilor să se disperseze. Luni, 28 noiembrie, acţionarii SIF Moldova au fost convocaţi în Adunarea Generală pentru a alege un administrator pe postul rămas vacant în septembrie după demiterea lui Alexandru Matei pentru o serie de nereguli. Din lista de nouă candidaţi înscrişi, la primul scrutin, cele mai multe voturi au fost obţinute de Mihai Chişu, broker la societatea de intermediere IFB Finwest, Mircea Oancea, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Paul Miclăuş, fost vicepreşedinte al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) şi Marin Şerban Valentin, şeful departamentului de tranzacţionare al UniCredit CA IB Securities.

• Investitorii fug de acţiunile româneşti în ciuda optimismului de afară

Acţiunile Fondului Pro­prietatea (FP) au scă­zut luni cu 3% şi au înregistrat cel mai redus nivel de la lis­ta­rea la BVB, într-o piaţă în care co­recţiile titlurilor FP şi BRD au dus indicele general BET-C la minimul ultimelor 25 de luni. Aceasta deşi la închiderea bursei acţiunile europene creşteau în medie cu circa 4%. "Problema este că deocamdată nu vedem interes nici pentru < blue chips >-uri, care se află încă la niveluri atractive. Acţiunile FP, Petrom sau Banca Transilvania se tranzacţionează în apro­pierea minimelor din acest an.

• Liderii politici au la dispoziţie mai puţin de două săptămâni să vină cu o strategie viabilă pentru rezolvarea problemei datoriilor

Liderii Uniunii Europene au la dispoziţie trei summituri, ultimul fiind pe 9 decembrie, pentru a găsi rapid o strategie viabilă de luptă contra crizei datoriilor, altfel riscă să fie martori la destrămarea zonei euro. Investitorii străini penalizează defi­cienţele de structură din zona euro cerând dobânzi tot mai mari, în unele cazuri la niveluri record, pen­tru a cumpăra obligaţiuni ale statelor din uniunea monetară, băncile europene încearcă cu disperare să vândă acti­ve, inclusiv obligaţiuni. Instituţiile de credit, în principal cele din sudul Europei, se confruntă cu retragerea depozitelor consti­tuite de clienţi, iar creditarea interbancară îngheaţă, forţând tot mai multe bănci să recurgă la finanţare din partea Băncii Centrale Europene (BCE).

• Băncile europene nu pot înlocui datoriile scadente cu noi obligaţiuni, premieră în ultimii cinci ani

Deficitul de finanţare al băncilor europene se adînceşte tot mai mult în urma scăderii bruşte anul acesta a emisiunilor de obligaţiuni în condiţiile unor turbulenţe pe pieţe care ar putea duce la o criză extinsă a creditelor în regiune, scrie Financial Times. Băncile europene au vândut în acest an obligaţiuni de 413 mld. dolari, echivalentul a doar două treimi din totalul de 654 mld. dolari care trebuie rambursat investitorilor în 2011 după ce datoriile ajung la scadenţă. Consecinţa este că băncile rămân cu un deficit de finanţare de 241 mld. dolari anul acesta, fiind pentru prima dată în ultimii cinci ani când creditorii europeni au fost incapabili să înlo­cuiască datoria ajunsă la scadenţă cu noi obli­ga­ţi­uni.