REVISTA PRESEI 4.06.2018

• ADEVARUL

• Cum arată "Flatoy", primul feribot electric construit în România. A fost făcut la Brăila şi va naviga în Norvegia

Nava a fost realizată la şantierul naval Vard Brăila, iar după lansarea la apă urmează montarea unor echipamente şi o serie de finisaje. Feribotul are o lungime de 134 metri şi o lăţime de 20,7 metri. Poate transporta maximum 550 de oameni (pasageri şi echipaj) şi până la 180 de autoturisme.

Primul feribot electric construit vreodată în România a fost lansat la apă la şantierul naval Vard Brăila şi până la sfârşitul lunii iunie (după ce vor fi terminate o serie de lucrări la suprastructură) va pleca spre Norvegia, ţara în care va fi operaţional. Feribotul este realizat la Brăila doar în proporţie de 85% - corp navă, motorizare, echipamentul hidraulic de "stocare" a maşinilor, echipamentele primare - urmând ca restul echipamentelor (cele sofisticate, de navigaţie şi comandă) să fie montate în şantierul Vard din Brevik (Norvegia). Interesant este că beneficiarul contractului ( a cărui valoare nu a fost făcută publică) este firma privată norvegiană "Torghatten Nord AS", însă feribotul va fi concesionat şi operat de Ministerul Transporturilor din Norvegia, care urmează să asigure curse prin complicatele fiorduri ale ţării nordice. După câte au explicat oficialii norvegieni, demersul public are ca scop încurajarea transportului naval nepoluant, dar şi dezvoltarea turismului.

• BANCHERUL

• Creditarea nu a fost afectata de cresterea ROBOR: bancile acorda in continuare mai multe imprumuturi pentru consum decat pentru afacerile firmelor

Volumele de credite noi in lei acordate de banci populatiei si firmelor se mentin la niveluri mai ridicate decat anul trecut, desi ROBOR la 3 luni a crescut de la 0,8% in vara trecuta la 2% in aprilie in acest an si 2,8% in in prezent, iar BNR a majorat de doua ori dobanda de politica monetara, in ianuarie si februarie, cu cate un sfert de punct, pana la 2,25%, iar luna trecuta inca o data, la 2,50%.

Astfel, bancile au acordat in luna aprilie credite noi in lei in valoare de 4,6 miliarde lei, mai multe decat in aceeasi luna a anului trecut, cand s-au ridicat la 4,3 miliarde lei, desi a fost perioada sarbatorilor de Pasti.

Valoarea totala a creditelor noi din primele patru luni din acest an s-a ridicat la 1,8 miliarde lei, fata de 1,7 miliarde lei in aceeasi perioada a anului trecut si 1,6 miliarde lei in ianuarie-aprilie 2016.

Mai multe creditele pentru consum decat pentru firme

Bancile au acordat in luna aprilie mai multe credite noi in lei pentru consum destinate populatiei decat finantari pentru firme.

Astfel, valoarea creditelor noi in lei pentru consum au fost de 1,8 miliarde lei in aprilie, in timp ce finantarile pentru firme (societati nefinanciare) au atins valoare de 1,7 miliarde lei.

Creditele pentru locuinte au stagnat in aprilie la 1 miliard de lei, un nivel identic cu cel din februarie si martie, desi Programul Prima Casa a luat startul la finalul lunii februarie, asadar primele rezultate ar fi trebuit sa se observe deja in aprilie. Probabil, insa, ca ritmul de aprobare a creditelor Prima Casa este mai mare, asa incat este de asteptat sa se vada o crestere importanta in mai si iunie.

Cu toate acestea, volumul de credite imobiliare din aprilie a.c. este peste cel din aceeasi luna a anului precedent, cand s-a ridicat la doar 700 milioane lei, urcand in mai 2017 la 1 miliarde lei iar in iunie 2017 la 1,5 miliarde lei.

• COTIDIANUL

• Rezultate finale: Socialiştii lui Dodon pierd Primăria Chişinău

Andrei Năstase, candidatul dreptei unite, este noul primar al Chişinăului, arată rezultatele finale ale alegerilor de duminică.

Andrei Năstase (foto) a obţinut 52,57% din voturi (129.452), în timp ce contracandidatul său Ion Ceban, din partea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (prorus), a fost votat de 47,43% din cetăţeni (116.788).

"Această victorie a demonstrat că uniţi putem învinge! Tot aşa, împreună cu toţi oamenii de bună credinţă vom câştiga şi alegerile parlamentare", a apreciat fosta candidată la prezidenţiale, Maia Sandu, preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate.

De partea cealaltă, candidatul socialiştilor Ion Ceban a afirmat că "rezultatele demonstrează că votul a fost mai mult politic şi geopolitic, iar în Chişinău sînt probleme reale, ce trebuie rezolvate". Ceban a acceptat însă rezultatul votului, felicitându-l pe Andrei Năstase.

Rata de participare la vot a fost de 39,12%, mai mare cu aproape 4% faţă de primul tur de scrutin din 20 mai.

Scrutinul anticipat a fost organizat după ce Dorin Chirtoacă, din partea Partidului Liberal, a demisionat din funcţia de primar al oraşului pe fondul anchetării sale într-un dosar de corupţie.

• CURENTUL

• Gabriela Firea, cea mai talentată dintre politicieni în a minţi

Gabriela Firea nu ne mai surprinde deloc atunci când minte. În campania electorală pentru prezidenţialele din 2014 Firea minţea cu nonşalanţă că nu la secţiile de votare din Londra nu e nimeni, prezentând o filmare de la secţia din Liverpool. În aprilei 2015 Firea anunţa că "Guvernul Ponta a realizat cea mai mare creştere a numărului de kilometri de autostradă din ultimii ani. Mai precis, în perioada 2012-2014 au fost construiţi cca 700 de Km de autostradă, cu cca 300 Km mai mult decât în perioada 2000-2011. Tocmai de aceea, PNL trebuie să ştie că, dacă există un guvern care poate duce la bun sfârşit marile proiecte de autostradă, inclusiv autostrada Piteşti-Sibiu, acela este Guvernul Ponta". La acel moment România avea 684,7 km de autostradă, din care 109,6 făcuţi de Ceauşescu, 152 km făcuţi până în 2007 iar restul de 423,1 km inauguraţi începând cu decembrie 2009.

În septembrie 2015, cu ocazia începerii noului an şcolar Firea minţea că a fost şi ea dascăl (n.r. la şcoală, nu la biserică). În campania electorală de la primărie Firea a minţit excepţional că va semaforiza capitala, că va fluidiza traficul prin soluţiile pe care numai ea le are şi totul pe banii UE. La doi de la preluarea mandatului, Bucureştiul e un oraş blocat.

Acum Primăria Generală încearcă să-şi acopere ilegalităţile, manipulând opinia publică prin informaţii care contrazic poziţii oficiale anterioare ale Primăriei Capitalei.

Pentru a-şi justifica avizul de defrişare, Primăria susţine că spaţiul din Parcul Tineretului pentru care a aprobat tăierea copacilor, pentru ca în locul lor să se ridice blocuri de 14 etaje, nu este spaţiu verde.

• CURIERUL NATIONAL

• Decizie bombă privind circulaţia maşinilor diesel în România: Ce se întâmplă în Bucureşti

Maşinile diesel pun pe jar autorităţile din majoritatea statelor europene. Mai multe ţări, printre care şi România, riscă să fie sancţionate de Comisia Europeană pentru că nu au luat măsuri concrete care să ducă la scăderea nivelului de poluare din marile oraşe. Potrivit presei internaţionale, printre statele care ar putea fi reclamate la Curtea Europeană de Justiţie sunt pentru că depăşesc limita de noxe se numără Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie şi România. Iar dacă acest lucru se va întâmpla, ţările vizate ar putea fi nevoite să limiteze accesul vehiculelelor diesel în oraşele foarte mari, acolo unde gradul de poluare depăşeşte cu mult pragul impus.

Peste 500.000 de oameni mor în ţările ce fac parte din Uniunea Europeană din cauza gradului ridicat de poluare produs de noxe şi particulele ultrafine. Cele mai multe decese au fost înregistrate în Germania (81.160 de decese în anul 2014), Italia (79.

• JURNALUL NATIONAL

• Germania: Un poliţist a deschis focul în Catedrala din Berlin

Un poliţist german a deschis focul asupra unui bărbat duminică în Catedrala din Berlin, au indicat media şi o purtătoare de cuvânt a poliţiei.

Circumstanţele incidentului nu sunt clare. Un poliţist a fost de asemenea rănit în incident, potrivit purtătoarei de cuvânt a poliţiei, care nu a oferit alte detalii.

Imagini video postate pe media sociale arată poliţişti înarmaţi care încercuiesc zona din jurul catedralei şi două ambulanţe parcate la intrare.

• NATIONAL

• SIE, trecut la MAE!

In urma cu doar doua saptamani, o decizie surprinzatoare avea sa le dea frisoane adeptilor "statului paralel" si sa puna pe tapet o varianta de lucru care prevede nici mai mult nici mai putin decat resetarea din temelii a unei bune parti din sistem. Astfel ca, dupa trecerea Serviciului de Telecomunicatii Speciale in subordinea Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale, ca un departament de sine statator, ce-i drept, o soarta asemanatoare ar putea paste si Serviciul de Informatii Externe, care ar urma sa treaca sub tutela Ministerului Afacerilor Externe. Iar ocazia este considerata drept una prielnica nu neaparat pentru ca generalul Silviu Predoiu trebuie sa faca pasul inapoi in aceasta vara si sa-l lase pe generalul Lucian Pahontu "ultimul mohican" al sistemului "pritocit" de Traian Basescu la instalarea sa la Cotroceni, dar si de "umilinta" inghitita de Klaus Iohannis, care nu are niciun om de incredere de propus cu sanse reale la conducerea SIE, in afara celor din "pepiniera saseasca de cadre" gestionata de omniprezentul BND german.

• SPP-ul lui Pahontu, implicat in spionarea unui demnitar american la ONU

Numeroasele suspiciuni si acuzatii privind implicarea ilegala a Serviciului de Protectie si Paza (SPP) in actiuni de culegere de informatii despre demnitarii pe care ii protejeaza sunt confirmate chiar din interiorul Serviciului. Structura condusa de generalul Lucian Pahontu nu s-a multumit de-a lungul anilor doar cu strangerea de informatii despre demnitarii romani carora trebuia sa le asigure protectia, ci a dorit la un moment dat date despre oficiali americani ce activau la ONU. Plasata total in afara legii, actiunea oamenilor lui Pahontu de culegere de informatii despre americani a riscat sa puna in pericol chiar parteneriatul strategic pe care Romania il are cu SUA. Actiunile ilegale ale generalului Pahontu si ale celorlalti sefi ai SPP sunt denuntate de ceva timp de fostul colonel SPP Ionut Sasu, insa demersurile acestuia au fost blocate de justitia romana.

Conform informatiilor obtinute de "National", Ionut Sasu - cu grad de colonel, a fost detasat de SPP pe langa ONU, in cadrul DPKO (Departamentul de Operatiuni de Mentinere a Pacii). Aici, colonelul Sasu a primit sarcina de a asigura protectia unui demnitar american. Dupa finalizarea misiunii, la intoarcerea in tara, conducerea SPP i-a pus insa in vedere, i-a ordonat, sa ofere informatii despre demnitarul american de la ONU caruia ii asigurase protectia. Constient de ilegalitatea demersului sefilor SPP, colonelul Ionut Sasu a refuzat sa puna pe hartie, sa "toarne" detalii despre cel pe care il protejase. Mai ales, probabil, ca unele informatii ar fi vizat chiar intimitatea demnitarului american. In apararea sa, colonelul Sasu si-a justificat refuzul in fata sefilor SPP atentionandu-i ca nu au nici o baza legala in a-i solicita informatii confidentiale despre demnitarul american deoarece, potrivit regulamentului DPKO, contractului si angajamentului international, functionarul civil intern detasat la ONU este obligat sa intrerupa legaturile cu Guvernul si institutia nationala.

• ZIARUL FINANCIAR

• Domnule, se mai întâmplă ceva bun în ţara asta? Da! Dar ce s-a mai întâmplat? Mi-a crescut rata la bancă, am plătit mai mult cu 200 de lei! Dar nu ţi-a spus nimeni că dobânzile vor creşte şi de ce? Nu, doar mă anunţă că a crescut rata

Nu toată lumea a auzit de creşterea inflaţiei (5,2% aprilie 2018, faţă de aprilie 2017), de creşterea importurilor sau a deficitului de cont curent, de scăderea creşterii economice sau de celebrul deficit bugetar de 3%.

Pentru că nu a crescut în ultimul timp cursul leu/euro, nu au fost semnale de alarmă.

Dar toată lumea cu credite la bancă în lei (66% din împrumuturile acordate au la bază leul) începe să vadă şi să simtă creşterea ROBOR, indicatorul de referinţă pentru creditele în lei.

Când au scăzut dobânzile, lumea era bucuroasă că dintr-o dată au venit nişte bani de undeva, fără să fie programaţi.

Cazul unei persoane fizice care a luat un credit Prima casă în 2014: a început cu o rată de plată de 1.470 de lei pe lună, după care a scăzut la 1.210 lei, unde a stat o bună perioadă de timp. Acum, rata a ajuns la 1.410 lei şi urmează de plată 1.480 de lei.

Nu toată lumea ştie cât este dobânda efectivă, adică ROBOR-ul şi cum evoluează el, ci toţi sunt atenţi la SMS-urile pe care le primesc de la bănci cu cât au de plătit.

Nu toată lumea ştie că ROBOR la trei luni, un indicator de referinţă, a fost joi, pe 31 mai, de 2,83% pe an şi nici că acum un an fusese la 0,86% sau că în 2016 a fost de 0,75% sau că în 2015 a fost de 1,27% sau că în 2014 a fost de 2,68% sau că în 2013 a fost de 4,15% sau că în 2012 a fost de 5,32%, că în 2011 a fost de 5,55%, că în 2010 a fost de 6,75%, că în 2009 a fost de 10,83% sau că în 2004 a fost de 22,38%. Dar atunci băncile îi îndemnau pe oameni să ia credite în euro sau în franci elveţieni pentru că dobânzile erau mult mai mici, de 4-6%.