Revoltă împotriva corupţiei sau contra măsurilor de austeritate?

De ce protestează oamenii? Din cauza indicatorilor macroeconomici? Nu.

Este suficient să vezi că se plantează panseluţe în prag de iarnă sau că se reasfaltează străzi în perfectă stare, ca să înţelegi de ce nu-ţi ajung banii de medicamente, de ce ţi-a scăzut salariul, de ce nu-ţi mai poţi plăti ratele la credit şi îţi pierzi casa, de ce ţi-ai pierdul jobul şi nu-ţi mai găseşti loc de muncă sau de ce înveţi într-o baracă, după ce "investitorii" au fugit cu banii pentru construcţia şcolii.

Este suficient să vezi că un fost bugetar, şef de cabinet pe vremea lui Năstase, şi-a tras vilă la Snagov şi domeniu în San Martin. Şi ca el, mulţi alţii.

Protestele din ultimele două zile nu au mai avut amploarea din prima zi, chiar dacă televiziunile vor să ne asigure de contrariul. Deşi persoanele strânse în stradă au fost mai puţine convingerile lor sunt de neclintit : cei care ne-au condus în ultimii 20 de ani sunt vinovaţi pentru nivelul corupţiei. Persoanele intervievate de ziarul BURSA spun că nu protestează atât împotriva măsurilor de austeritate (impuse, ce-i drept, cu mult timp înainte de declanşarea actualelor mişcări de stradă), cât împotriva "evaporării" banului public.

Administrator de cafenea, 29 de ani, absolvent de Politehnică: "Protestez pentru că plătesc foarte multe taxe şi impozite la stat şi nu se văd banii, unde se duc. Mergem cu maşinile pe drum, ne rupem maşinile, în spitale dăm şpagă. Numai haos şi dezordine. Unde sunt banii noştri? Sunt împotriva celor care fură şi nu fac ceea ce trebuie cu banii noştri, nu neapărat a lui Băsescu. Se fură de 22 de ani, dar ăştia au întrecut orice măsură. În concluzie, mă nemulţumeşte corupţia şi proasta administrare a ţării".

Angajat, 45 de ani : " Mi-aş dori să trăiesc într-o ţară normală, eu, copiii mei, nepoţii mei. Mi-aş dori ca preşedintele României să fie o persoană reprezentativă pentru ţara asta. Dacă stau şi mă uit, din Bucovina până în Maramureş şi până la Tulcea, sunt oameni frumoşi, talentaţi, plini de calităţi, bine intenţionaţi, cu frică de Dumnezeu şi care ar putea cu brio să ne reprezinte. Dacă s-ar organiza anticipate, aş vota, fără doar şi poate, cu un lider al liberalilor, deşi regret foarte tare că s-au aliat cu PSD. Senzaţia mea este că asistăm la un jaf generalizat, bezmetic. Sunt atât de rapace, atât de lacomi, cum nu mi-am imaginat. Am venit să protestez pentru că mă simţeam penibil să stau acasă, când am auzit că studenţii vin în piaţă, deşi am ligamentele de mult timp rupte şi mâine trebuie să merg la tratament".

Un pensionar care încă munceşte, 67 de ani: " Cei care au condus până acum trebuie neapărat să-şi dea demisia în bloc, pentru că au distrus naţiunea română. Unde să muncească tinerii, pe care îi vedeţi acum în Piaţa Universităţii ? Sunt copiii noştri. Să înţeleagă Băsescu şi toată clica de partide că trebuie să-şi dea demisia. Şi să se pregătească să dea banii, că drumul lor nu este decât la puşcărie ! Să predea banii, că aceşti tineri nu au ce să mănânce, nu au ce să îmbrace şi să se pregătească pentru puşcărie ! Partidele care au fost la putere, de-a lungul timpului, au creat un cerc vicios, la mişto se critică unii pe alţii, dar sunt cu toţii o apă şi un pământ! Cei ce au furat trebuie judecaţi! Cei care au condus ţara sunt animale feroce şi eu, deşi nu am tăiat pui de găină în viaţa mea, le-aş tăia gâtul cu toporul! Sunt aici de patru zile şi nu voi pleca! Şi la revoluţia din `89 am fost prezent!"

Un grup de 4 băieţi, cu vârste cuprinse între 16 şi 22 de ani: "Suntem din Ploieşti, dar am venit în Capitală în semn de solidaritate cu lumea de aici şi din toată ţara. Părinţii noştri nu au putut să vină. În Ploieşti au ieşit pe stradă 100-150 de persoane. Am venit aici pentru că nu mai suportăm, suntem majori şi nu avem un serviciu, nu avem nimic. Murim de foame!".

Angajat, 26 de ani, absolvent al Facultăţii de Geologie şi Geofizică: "Protestez împotriva unui sistem injust, corupt, ticăloşit, neperformant, ca majoritatea care s-a strâns aici. Nu am venit aici pentru că s-au tăiat salariile şi pensiile. Asta este altă problemă. Dacă s-ar organiza alegeri anticipate, nu ştiu cu cine aş vota, pentru că niciun lider politic nu mi-a atras atenţia în mod pozitiv".

Un grup de 5 băieţi, 17-22 de ani, Timişoara: " Şi în Timişoara s-au făcut proteste, dar noi am vrut să venim aici, să ne adunăm mai mulţi. Dacă ne adunăm cu toţii în stradă, poate se schimbă ceva. Toţi politicienii sunt la fel. Părinţii noştri se descurcă foarte greu. Am ieşit luni seară în stradă, la Timişoara, iar la ora 22 ne-am urcat în tren. Marţi după-masă am ajuns în Bucureşti. În noaptea asta (17 ianuarie-nr. red.) nu avem unde să stăm. Încă nu am îngheţat, suntem bărbaţi!

Părinţii noştri ne-au spus să avem grijă ce facem în Bucureşti. Unii dintre ei ştiu unde suntem, alţii ştiu că suntem la prieteni, în funcţie de ce vârstă are fiecare din noi. Pentru că ne-am hotărât pe loc să venim în Bucureşti, am plecat fără prea mulţi bani la noi. Am mâncat, de aseară până acum, câte jumătate de pâine, de fiecare. Acum am rămas fără bani. Să vedem cum ne întoarcem acasă, că şi naşu' vrea ceva în tren, iar noi avem buzunarele goale. Dimineaţa avem tren".

• Aurelian Dochia: Probleme interne sunt de 20 de ani. Criza internaţională ne afectează

În opinia analistului economic Aurelian Dochia, ar fi greşit să dăm vina doar pe fenomenul corupţiei atunci când analizăm impactul măsurilor de austeritate asupra populaţiei.

"Deşi diverse rapoarte, precum şi instituţii media, arată că se fură destul de mult, ar fi greşit să credem că toată criza asta este o urmare doar a acestui fenomen, care la noi este prezent de 20 de ani. Criza pe care o traversăm este mult mai profundă, se întinde în toată Europa, iar România nu avea cum să fie ocolită. Chiar dacă, să spunem, că 10% din banii publici se risipesc prin diverse forme, pierderea creată de criza externă are un impact mai mare".

Analistul consideră că şi problemele interne ne afectează destul de mult, iar criza ne-a prins cu o situaţie macroeconomică nu tocmai fericită, fapt care ne-a făcut dependenţi de împrumuturile externe.

"Evident că, din această cauză, acum suferim cu toţii şi nu cred că există o soluţie miraculoasă ca să trecem mai uşor prin criză, în contextul în care multe ţări europene nu reuşesc să facă rost de banii de care au nevoie", afirmă Aurelian Dochia.

Economistul subliniază că economia nefiscalizată a fost, în anii `90, mai mare decât în prezent, atingând şi 45% din PIB, şi că fiecare rundă de alegeri a venit cu promisiuni că "o să se facă curăţenie", fapt care nu s-a întâmplat.

În plus, domnia sa consideră că există interese "de jos până sus", având în vedere că toţi oamenii care ies în stradă- supăraţi pe guvernanţi că nu se ocupă de corupţie- atunci când sunt puşi în situaţia de a da sau a primi o atenţie, nu se dau înapoi.

• • Ionel Blănculescu: Actualele proteste nu sunt similare celor din alte state

Dacă luăm în calcul nivelul evaziunii fiscale semnalat de Consiliul Fiscal (10% din PIB- 13 miliarde de euro), nivelul economiei nefiscalizate (prezentată de Guvernatorul BNR- 36% din PIB- şi de preşedintele statului- 30%), fraudele din domeniul sănătăţii şi de la licitaţiile publice, la care se adaugă prejudiciile constatate de raportul Curţii de Conturi (de aproape 1 miliard de euro), precum şi abaterile instituţiilor de stat verificate, din acelaşi document (de 9 miliarde de euro), putem trage concluzii halucinante, cum că aproximativ 30-40% din totalul veniturilor care ar putea să ajungă la bugetul statului se "volatilizează", ne-a declarat analistul economic Ionel Blănculescu, adăugând: "Putem constata că subminarea banului public devine îndeletnicire naţională, foarte mulţi reprezentanţi ai statului , însa şi ai mediului privat, specializându-se în acest profitabil domeniu, mai ales în perioade de criză. Societăţii româneşti îi revine o mare responsabilitate, şi anume să menţină o presiune fără seamăn asupra autorităţilor de stat, abilitate cu gestiunea şi controlul banilor publici. Daca banii fraudaţi ar ajunge la bugetul de stat, adică minimum 13 miliarde euro, cu siguranţă că a continua austeritatea în Romania nu ar mai avea fundament".

În opinia analistului, protestele din ţara noastră nu sunt similare cu cele din alte state, la noi reprezentând expresia furiei şi a indignării populaţiei faţă de modul injust de împărţire a poverii crizei la diferitele straturi sociale, "în care numai unii suportă costurile, iar ceilalţi- instituţii de stat, companii de stat, tot felul de agenţii de reglementare şi instituţii de supraveghere- menţinându-şi neatinse privilegiile salariale, fapt care a dus la explozia industriei de lux din România, care a avut cea mai mare creştere din Europa în condiţii de criză.

Ionel Blănculescu este de părere că, dacă veniturile bugetului de stat ar fi protejate de interesele "meschine şi rapace" ale unora, cu siguranţă că nu ar mai fi nevoie de măsuri de austeritate: "Vă garantez că, dacă acum s-ar face o împărţire justă a poverii austerităţii la toate clasele sociale din ţara noastră, populaţia ar accepta măsurile impuse, având în vedere exercitiul ei din ultimii 70 de ani (50 de comunism şi 20 de aşa-zisă democraţie), cu condiţia să mai fie nevoie de aşa ceva".