Riscăm din ce în ce mai mult să intrăm în spirala inflaţionistă

• Din această cauză, BNR ar putea rata ţinta de inflaţie în 2009

Majorările salariale de 20% realizate în ultimul an, o inflaţie de 2,5 ori mai mare comparativ cu anul trecut, recenta creştere a preţurilor administrate care, după părerea specialiştilor, va avea un impact de 1% în inflaţia din luna iulie, şi presiunile salariale care se arată la orizont, sunt semne ale unui pericol care poartă numele de spirala inflaţionistă.

Interdependenţa dintre inflaţia prin costuri (creşterea costurilor de producţie în urma majorării preţurilor administrate) şi inflaţia prin cerere (generată de creşterea cererii cauzate de majorările salariale), este unul dintre pericolele de care economiştii se tem pentru că devine foarte greu de controlat, odată ce prinde amploare. Efectul coordonării acestor două tipuri de inflaţie poartă numele de spirala inflaţionistă.

Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România, consideră că riscul unei astfel de spirale este foarte mare, din moment ce inflaţia este aşteptată să atingă un nivel maxim în această lună, de 9,5%. Acest nivel are ca efect o creştere a anticipărilor inflaţioniste ce aduce cu sine revendicări salariale, iar în contextul unui an electoral, tot ce putem face este să sperăm că Guvernul va fi responsabil şi că va rezista acestor revendicări, susţine domnul Cabat.

Domnia sa adaugă că problema majorărilor salariale apare în contextul creşterii acestora mai mult decât productivitatea, cum s-a întâmplat până acum, şi că acest lucru se resimte în inflaţie.

Ceea ce este îngrijorător, în opinia domniei sale, este că, în ciuda unui an agricol care se anunţă a avea producţie record, care are efectul de a diminua inflaţia, producătorii de panificaţie anunţă o creştere a preţurilor la pâine, situaţie considerată "aberantă" de domnul Cabat.

"Mingea e acum în curtea guvernului şi sperăm că acesta va rezista presiunilor de majorare a salariilor", consideră preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari, care adaugă: " Avem dezechilibre mari şi nu avem nevoie de astfel de situaţii. Din păcate, tot ce poate face Banca Naţională este să majoreze dobânda, lucru pe care l-a realizat deja", ne-a declarat domnia sa.

Liviu Voinea, preşedintele Grupului de Economie Aplicată, consideră că ne aflăm deja în această spirală, iar măsurile pe care guvernul le-ar putea lua constau în reforme structurale. Domnia sa a oferit ca exemplu unele măsuri prin care guvernul ar putea diminua preţurile: schimbarea modului de calcul al coşului de consum la energie sau reducerea cheltuielilor bugetare administrative în urma cărora s-ar putea majora pensiile în mod neinflaţionist.

Nicolaie Chidesciuc, economist şef al ING Bank, este şi el de părere că acest pericol a apărut mai demult, dar efectele lui nu reprezintă un pericol pentru anul 2008, ci mai degrabă pentru 2009, efectele acestei situaţii fiind sesizabile în timp. "Dacă vor fi acceptate majorări de salarii, vom avea un excedent de cerere care va exercita presiuni suplimentare asupra inflaţiei, generând noi creşteri de preţuri.

Ceea ce nu înţeleg salariaţii este că o creştere a inflaţiei duce la o reducere a puterii de cumpărare, situaţia fiind similară cu cea iniţială", susţine domnul Chidesciuc, care consideră că limitarea creşterilor salariale (inclusiv a salariului minim pe economie) ar putea rezolva această situaţie, transmiţând semnalul că politica fiscală devine restrictivă.

În opinia sa, o spirală inflaţionistă pune mari probleme Băncii Naţionale, care ar putea rata ţinta de inflaţie pentru 2009. Pentru a evita această situaţie, BNR ar putea înăspri politica monetară prin adoparea unei rate a dobânzii cheie mai mare, înăbuşind aşteptările inflaţioniste, posibilitate pe care şi domnul Cabat o vede ca o soluţionare a acestei probleme.

Daniel Dăianu, profesor de economie, consideră că nu ne aflăm încă în această spirală, însă trebuie îndeplinite anumite condiţii de către guvern pentru a o evita. "Guvernul trebuie să dea dovadă de moderaţie şi luciditate, prin stoparea majorării salariului minim, preocuparea pe timp de iarnă pentru cei nevoiaşi, o serie de măsuri care încurajează economisirea energiei, sau pedepsirea abuzurilor de poziţie dominantă pe piaţă", adăugând că "guvernul trebuie să reziste presiunilor salariale existente".

Rămâne de văzut în perioada care urmează, dacă guvernul conştientizează pericolele care pândesc ţara noastră în condiţiile în care anul electoral care urmează îl determină să devină mai darnic cu populaţia.