Ţara noastră a împrumutat cu succes un miliard de euro prin emisiunea de eurobonduri cu scadenţă la 5 ani, la un cupon de 5% şi un randament total de 5,17% pe an, cu toate că străinii erau dispuşi să ne împrumute, la acelaşi randament, şi cu 4,9 miliarde de euro.
"Ofertele finale s-au cifrat la 4,9 miliarde euro, de aproape cinci ori peste valoarea emisiunii. Cuponul de 5% este un record absolut pentru România şi un preţ bun pentru emisiunile din regiune. Randamentul total plătit este de 5,17% pe an", a declarat pentru Reuters, Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, la câteva minute după închiderea emisiunii.
Randamentul plătit investitorilor privaţi este cu numai 1,5% mai mare decât dobânda aferentă împrumutului atras de la FMI, diferenţa fiind de aproape două puncte comparativ cu dobâda plătită pentru prima tranşă din împrumutul de la UE.
Daniel Dăianu, fostul ministru de finanţe, ne-a declarat că se aştepta la suprasubscrierea ofertei: "Nu mă surprinde randamentul obţinut, este convenabil pentru investitorii străini, România nu are o datorie publică per ansamblu prea mare, iar rezervele BNR sunt consistente, ceea ce indică că ţara noastră a depăşit momentul critic de la începutul lui 2009".
Totodată, în opinia lui Dăianu, cererea destul de mare provine şi din faptul că dobânda este atractivă, România având şi acordul semnat cu FMI.
Ţara noastră a atras, în iunie 2008, suma de 750 de milioane de euro printr-o emisiune de eurobonduri, pe termen de zece ani, aceasta fiind cea mai recentă ieşire pe pieţele internaţionale de capital. Dobânda anuală (cuponul) a fost de 6,5%.
"În general, randamentul pe piaţa internă este mai mare faţă de cel pe care România l-ar contracta de la investitorii străini", ne-a explicat domnul Dăianu.
Şi Lucian Anghel, economistul şef al BCR, ne-a spus că cererea mare se datorează percepţiei pozitive cu privire la îmbunătăţirea economiei româ-neşti, lucru susţinut şi de Lucian Croitoru, unul dintre consilierii guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Domnul Croitoru ne-a explicat că banii obţinuţi prin emisiunea de eurobonduri vor avea ca destinaţie certă Trezoreria, însă, mai departe, posibilităţile sunt numeroase.
"Ministerul are la dispoziţie mai multe variante, fie să dispună de acei bani pentru a-şi face plăţi diverse, unde este nevoie, fie să-i păstreze, pentru a-şi întări poziţia de negociere în viitoarele împrumuturi de pe piaţa internă", ne-a explicat domnul Croitoru.
Plasarea cu succes a eurobondurilor pe piaţa externă vine la doar o zi după ce agenţia de evaluare financiară Standard & Poor"s (S&P) ne-a revizuit perspectiva ratingului pe termen lung de la "negativă" la "stabilă", atât în valută, cât şi în moneda locală, ca urmare a programului susţinut de reformă bugetară şi a probabilităţii ca Guvernul să continue respectarea acordului cu autorităţile internaţionale.
Şi agenţia de evaluare financiară Fitch ne-a îmbunătăţit recent perspectiva de rating, de la "negativă" la "stabilă", şi a confirmat calificativele acordate pentru datoriile pe termen lung în valută şi lei la "BB plus", respectiv, "BBB minus".