ROBERT REKKERS: "Sectorului bancar îi lipseşte specializarea şi creativitatea"

Creditarea este interdependentă de creşterea economică şi, deşi finanţarea este considerată necesară pentru economie, unele bănci sunt reticente în a acorda împrumuturi, din cauza previzibilităţii scăzute a mediului economic, a precizat Robert Rekkers, director general Agricover Credit IFN şi fost director general al Băncii Transilvania. Domnia sa a sugerat că unul din punctele slabe ale domeniului bancar actual este lipsa creativităţii: "Românii sunt dispuşi să plăteas-că creativitatea, dar sectorul bancar nu a prea venit cu produse inovatoare. Trebuie găsit un nou model sustenabil de business care poate genera profituri. Nu vorbim de jucători de nişă, ci de specializarea într-o direcţie şi creativitate. Din păcate, băncile acum, fac bine, dar fac prea bine. Procesul decizional durează prea mult, în ciuda intenţiilor bune. Nu pot fi generate profituri din nimic. O altă problemă este faptul că executarea în sectorul bancar este făcută de avocaţi sau specialişti şi nu de oameni de afaceri, care să ştie exact ce valori colaterale au creditele".

Creditarea este una din problemele principale pentru zona de export în acest an, potrivit lui Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). Mulţi bancheri trec cu vederea peste faptul că exportul românesc şi-a revenit din recesiune de patru ani, arată domnia sa, care a adăugat: "Zona de export a avut o perioadă de recesiune care a durat 12 luni, din noiembrie 2008, până în octombrie 2009. De atunci şi-a revenit. Dacă, însă, vom pierde capacităţile din metalurgie, dintr-un exportator net de produse siderurgice, ţara noastră va deveni un importator net de astfel de produse. Dacă capacităţile de export se vor reduce, firmele mari se vor închide. În luna martie, am revenit pe scăderea exporturilor, în aprilie va fi la fel de mare. Exportul nu mai trebuie privit ca înainte de criză. Este necesar capital străin în România. Fără el, am fi rămas la nivelul exporturilor din 1989 şi am fi avut un deficit de balanţă comercială dublă."

• Adrian Vasilescu: "Trebuie găsită o soluţie comună privind creditarea şi creşterea economică"

Bancherii, care cred că nu va exista creditare fără creştere economică, trebuie să ajungă la o soluţie comună cu cei din afara sistemului bancar, potrivit cărora nu va exista creştere economică până când nu va funcţiona creditarea, apreciază Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR. "O parte dintre cei din afara sistemului bancar spun că nu vom avea creştere economică până nu avem creditare, iar bancherii spun că nu vom avea creditare până nu avem creştere. Cred că o reconciliere între aceste două idei este absolut necesară", a declarat domnia sa.

Oficialul Băncii Centrale apreciază că este nevoie de o întoarcere în timp, dar cu mijoacele, instrumentele şi gândirea din prezent, la momentul când creditarea era sănătoasă, înainte să înceapă "nebunia creditării". Adrian Vasilescu şi-a amintit că, în 2008, când s-a declanşat criza, a vorbit la o întâlnire a producătorilor de vin, trimis de guvernator, explicându-le acestora de unde a venit criza: "Au pus apă în bani şi au stârnit viitura financiară".

"Problema pentru viitor este cum să nu mai punem bani în apă, cum facem bani sănătoşi. În perioada dinainte ca banii să se facă din nimic, de multe ori prin instrumente derivate, era o perioadă când se făceau bani sănătoşi", a mai afirmat Adrian Vasilescu, care consideră că sistemul bancar are nevoie de calitate şi că totul trebuie să plece de la ideea de calitate şi de a ajusta sistemul bancar pentru a ajunge la calitate. De asemenea, băncile trebuie să încheie cu clienţii contracte care să nu mai lase loc niciunui fel de clauze abuzive, a precizat oficialul BNR.

• Oana Petrescu, Deloitte: "Băncile nu mai plătesc pentru greşelile trecutului, ci pentru cele ale întregii economii"

Băncile nu mai plătesc, în prezent, pentru greşelile proprii din trecut, precum acordarea de credite cu buletinul, oprită în 2008, ci pentru greşelile trecutului făcute de întreaga economie, a declarat marţi, Oana Petrescu, partener în cadrul companiei de audit şi consultanţă Deloitte.

"Băncile nu mai plătesc greşelile trecutului făcute de bănci şi acum plătesc greşelile trecutului făcute de întreaga economie naţională, inclusiv de mediul privat. Se vorbeşte foarte mult despre creditul cu buletinul şi despre exuberanţa consumatoristă şi aşa mai departe. Băncile au plătit greşeala acesta în primii doi ani. În 2008 au oprit creditele cu buletinul, în 2010 deja băncile provizionaseră sau vânduseră 80% din portofoliile de credite cu buletinul. Deci impactul pe bilanţ, pe profit a fost în 2009 - 2010. Creditele acestea nu mai există în bilanţurile băncilor, creditele neperformante. Cele performante continuă să genereze profituri, dar mai mici, fiindcă sunt mai puţine", a afirmat domnia sa, făcând referire şi la greşelile referitoare la companiile care s-au împrumutat cu garanţii supraevaluate, care au fost plătite în perioada 2010-2012, când băncile au constituit provizioane.

"Am văzut ajustarea care a avut loc în trimestrul trei al anului trecut a valorii garanţiilor tuturor acestor companii care s-au supraîndatorat. Problema este că deja acum sistemul s-a ajustat, s-a stabilizat şi este confruntat cu potenţialul real de creştere economică a ţării. Avem surse de finanţare. Acum sistemul are suficient capital, are suficiente surse de finanţare, din păcate însă nu sunt proiecte care să genereze practic randamente superioare acestui nivel de dobânzi", a mai precizat consultantul.

Oana Petrescu apreciază că, până când nu se relansează economia, băncile nu vor putea să meargă mai departe, arătând că acestea au încă provizioane semnificative din trecut.

"Au provizioane semnificative fiindcă companiile decid să nu mai opereze pe piaţa acesata, să închidă, să intre în insolvenţă, să-şi limiteze pierderile. Valul de insolvenţă a crescut anul trecut datorită acestei realizări a economiei reale cum că nu pot să producă profitabil încă în România", a mai afirmat reprezentantul Deloitte.