Robert Sighiartău: "Măsurile fiscale afectează electoratul liberal"

Deputatul PNL Robert Sighiartău a declarat marţi că pachetul de măsuri fiscale prezentat public de Guvern afectează electoratul liberal şi l-a acuzat pe premierul Marcel Ciolacu de o strategie pentru ca PNl să deconteze, potrivit news.ro. El a arătat că ministrul de Finanţe, Marcel Boloş este de bună credinţă dar a fost lăsat de Ciolacu în faţă tocmai pentru a deconta, el şi PNL, parte din măsuri. ntrebarea mea ca liberal şi se întreabă şi colegii din teritoriu, este ce măsuri sau ce aport a adus PNL în acest pachet fiscal tocmai ca să susţină mediul de afaceri, a mai afirmat el.

"Nu am cum să fiu mulţumit pentru că provin din mediul de afaceri, cam ştiu care este efectul acestor măsuri direct de la sursă şi din punctul meu de vedere tot acest pachet fiscal loveşte cam 85-90% direct în mediul privat. Toată această gaură bugetară este aruncată în cârca mediului privat şi nu este corect, pentru că mediul privat aduce resurse la buget şi se confruntă cu cea mai grea perioadă, din cauza dobânzilor mari, a contractării economiei", a spus Robert Sighiartău în emisiunea Proiect de ţară: România, de la Prima News, despre pachetul fiscal cu care Guvernul vrea să îşi asume răspunderea în Parlament.

Deputatul PNL a afirmat că nu are cum să fie de acord cu aceste măsuri.

"Măsurile acestea afectează electoratul liberal. Din păcate, în acest moment, strategia aceasta a lui Ciolacu a funcţionat, de două luni de zile a aruncat pe piaţă tot felul de măsuri şi a lăsat PNL în faţă. Domnul Boloş este de bună credinţă dar a fost lăsat de Ciolacu în faţă tocmai pentru a deconta, el şi PNL, parte din măsurile care ne-au fost prezentate. Dacă vă uitaţi, pachetul seamănă sau este aproape identic cu ce a fost acum două luni de zile. Între timp am pierdut 2,1 miliarde de euro din PNRR şi asta din cauza lui Ciolacu că nu am reuşit să ducem reformele la capăt", a completat Sighiartău.

Deputatul PNL a mai spus că "a dus PNL într-o situaţie delicată, odată cu pierderea şi asumarea acestei ordonanţe".

"Nu am înţeles ce au spus colegii mei Dan Motreanu şi Rareş Bogdan, ce au vrut să spună cu am reuşut să facem ordonanţa asta mai digerabilă. Adică ne-am împuşcat de trei ori în picior nu în piept? Nu sunt de acord cu acest punct de Vedere. Întrebarea mea ca liberal şi se întreabă şi colegii din teritoriu, este ce măsuri sau ce aport a adus PNL în acest pachet fiscal tocmai ca să susţină mediul de afaceri", a subliniat Robert Sighiartău.

Opinia Cititorului ( 6 )

1. Electoratul PNL
(mesaj trimis de anonim în data de 19.09.2023, 22:32)
Electoratul PNL era oricum subtire, acum va deveni si mai subtire.. iar PNL are sanse reale sa calce pe urmele fostului PDL a lui Basescu.
Clasa de intreprinzatori a ajuns la sapa de lemn iar mai toti tinerii isi doresc sa lucreze la stat sau sa emigreze, aici s-a ajuns.
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2023, 09:34)
  Electoratul liberal este compus din cei care lucreaza pentru firmele lui SIGHIARTAU. Multi ati fost,putini ati ramas,PDListilor care imbracati haine de PNListi.!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2023, 00:54)
Dar cele 100 de miliarde euro datorie publica facuta sub conducerea
Johannis de liberali, nu afectează electoratul liberal ???
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.09.2023, 06:55)
pe ambele parti!
doar ca partea cealalta.. este aburita sau prostita.. ca nu se prinde ca si ei sunt taxati mai grav.
s c c r e t
4. E obligatorie corectia bugetara la acest moment!
(mesaj trimis de Liberal în data de 20.09.2023, 10:01)
D deputat are aceasta parere, populista si e pacat ca nu sprijina pe ministrul Bolos la acest moment delicat. Cum pune el problema, e ca mediul de afaceri a fost brusc lovit de taxe dupa ce isi construise singur capitalul. Dar toata tara stie ca acum se mai reduc din masurile de stimulare enorme, ani de zile de granturi, programe guvernamentale, subventii si garantii care au creat acest capital mic si mediu. Deci pe socoteala statului si a angajatilor platiti prost s au crescut afacerile, dar acum statul nu si permite sa avanseze spre incapacitate de plata. Antreprenorii au folosit cam un 25 % din fondul de salarii care in trecut mergeau la contributii inca din 2018. Acum sa nu se victimizeze, precis ca legea va fi amendata in parlament astfel ca marile averi de tranzitie spa fie exceptate!
5. Mintea românului de pe urmă
(mesaj trimis de Iuliu în data de 20.09.2023, 15:55)
In primul rând, PNL nu mai există . Totul a început de la acel congres de pomină din 25 septembrie , 2021 când, în plin val patru al pandemiei de COVID-19, s-au adunat la Romexpo, claie peste grămadă, în ceea ce ar putea fi numită mai degrabă o menajerie politică isterică și incontrolabilă, care a dus la ruperea partidului între sustinatorii înversunati pentru Ludovic Orban sau pentru Florin Cîțu. Robert Sighiartău s-a situat in tabăra lui Florin Cîțu, alături de istericul Rareș Bogdan, care aproape și-a pierdut complet cumpătul într-un discurs mai mult urlat, decât vorbit, a răgnit până a răgusit „Florin Cîțu- presedinte”!
De altfel, Ilie Bolojan, Președintele Consiliului Județean Bihor chiar înainte de congres atrăgea atentia: „Cu toate supărările pe care le avem, să fim mai puțin contondenți. Dacă anii trecuți totul era perfect, că eram în opoziție, acum nu ne mai ajută cu nimic sa fim contondenți. Suntem în situația în care suntem la guvernare și se impune mai multă decență. Dacă ne consumăm toată energia în combustia internă, nu ne mai rămâne energie să facem legi, și nu am rezolvat absolut nimic ”.
Recent, chiar înainte de "rotativa la guvernare", Ilie Bolojan a facut o analiză critică față de performanța slabă la guvernare și deciziile politice incoerente ale PNL:
-Primul motiv enunțat de Bolojan a fost „festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului – Ludovic Orban, apoi Florin Cîțu. Semnalul schimbărilor a fost dat mereu de președintele Klaus Iohannis. Mari controverse a stârnit și preluarea conducerii partidului de către Nicolae Ciucă, mai ales că el e general în rezervă, deci ce legătură cu liberalismul?, și până să ajungă senator pe listele PNL practic n-a avut nicio tangență cu acest partid.
-Al doilea motiv la care a făcut referire Bolojan se referă la alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut, desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD.
-A treia cauză pentru care PNL are acum probleme, este performanța guvernării coalitiei PNL-PSD-UDMR, cu Ciucă premier. Ilie Bolojan a criticat și angajările la stat pe bandă rulantă.
In prezent Guvernul Ciolacu al coalitiei PSD-_PNL are în vedere o reforma fiscală, prin împovărarea contribuabilului onest si a mediului de afaceri cu noi taxe si impozite care să aducă mai multi bani la buget pentru a reduce deficitul bugetar excesiv.
Numai că înainte de a aduce mai multi bani la buget trebuie oprit dezmătul si risipa resurselor financiare in sistemul bugetar.
Cu toate astea, PNL nu are curajul să impună reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Liberalul Adrian Veștea Ministrul Dezvoltării, sustinea la Bistrita că este adeptul reorganizării administrativ-teritoriale, dar numai după alegerile din 2024, argumentând că pentru regionalizare trebuie modificată Constituţia, ceea ce nu-i deloc adevărat. Există o cale este mai simplă prin care se poate face reorganizarea administrativă si fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie pentru noua structura rezultată in urma comasării. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. În România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
In acest caz, Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
Prin urmare, PNL ar putea să-l oblige pe Marcel Ciolacu să-si asume răspunderea pe un pachet de legi vizând o reformă administrativ-teritorială care să ducă la reducerea risipei banului public in domeniul bugetar si abia pe urmă să apeleze la cresterea fiscalitătii in mediul privat.