Actualizare 18:45 Mugur Isărescu: "Trezorierii sperau în septembrie că vine o bancă al cărei nume începe cu R. şi care lasă în piaţă surplusul de lichiditate"
Mugur Isărescu a precizat astăzi, referitor la creşterea Robor, că trezorierii băncilor sperau în septembrie că vine o bancă al cărei nume începe cu "R.", care avea permanent surplus de lichiditate şi care lasă în piaţă surplusul, dar că această bancă nu a mai venit.
"Ar trebui să se înţeleagă mai bine faptul că în momentul în care contul general al Trezoreriei Statului este la Banca Naţională, banii care ajung în acel cont sunt retragere de masă monetară. Distrugere temporară, ca să spunem aşa- de o săptămâna sau două- de masă monetară. Cu alte cuvinte, dacă ei au retras în perioade de vârf, atunci când se plătesc impozitele, MFP ajunge să aibă în cont şi 20 de miliarde de lei. Noi le-am dat 9 miliarde şi am compensat practic extragerea de masă monetară. De regulă, banii sunt atraşi de MFP exact în perioada când băncile îşi formează rezervele minime obligatorii- în jurul datei de 24 ale lunii. Şi atunci orice bancă, orice trezorieri- şi gândiţi-va că sunt 40 de bănci deci 40 de trezorieri care se uită ca la cartoful fierbinte la câţi bani au în cont", a explicat astăzi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
O bancă normală are câteva sute de încasări şi de plăţi pe zi, a mai spus Isărescu. "În plus, el trebuie să ţină în rezerva minimă obigatorie un minim de lichiditate. E ca la baia de ulei de la motorul maşinii", explică numărul 1 din BNR. Trebuie să ai acolo nişte ulei, că altfel îţi distrugi motorul." Dacă ei nu ţin suma necesară, vine BNR şi îi aplică o dobândă penalizatoare. Le-am dat flexibilitatea să nu ţină în fiecare zi, că e foarte greu să ţină acolo o suma minimă - să facă o medie pentru 30 de zile . Dar la începutul perioadei de rezervă minimă obligatorie, cei 40 sunt prudenţi", precizează Isărescu, citat de hotnews.ro.
Acestea sunt două lucruri care s-au întâmplat în septembrie, pentru prima oară după foarte mulţi ani. La începutul perioadei de rezervă minimă obigatorie a venit şi o colectare mai bună a Trezoreriei. "De regulă rămâneau în piaţă 2-3 miliarde de lei. Fiecare trezorier ştia că o să apară un deficit la mine în cont. Dar merg în piaţă şi vine R. O bancă care începe cu R şi care avea permanent surplus de lichiditate permanent. şi trosc!, îi lasă în piaţă, şi eu îi dau lui mai mult decât dacă i-ar lasă în piaţă şi i-ar lua BNR la facilitatea de depozit. Îi dau cu 0,3-0,4 dobânda mai mare. Şi trece o zi, trec două, şi nu mai apare R! Că Finanţele au colectat mai bine şi i-au luat lui R lichiditatea, şi R n-a mai pus bani în piaţă. Aşa sunt bancherii, sunt sperioşi!", a mai adăugat Guvernatorul.
El a mai explicat faptul că o lichiditate scăzută în piaţă ajută cursul leului. "Duce dobânzile în sus şi nu depreciază cursul, ci împotrivă, scade cursul. O lichiditate scăzută înseamnă că fiecare caută bani şi dacă nu găsesc, încep să vândă valută. Iar dacă-i strângi prea tare cu lichiditatea, cursul nu creşte, ci scade. Dar dobânzile n-o să mai vină unde-au fost pentru că limita de jos deja e 0,75, condiţiile de piaţă sunt mult mai stricte şi noi am declarat că vom gestiona ferm lichiditatea. Nu se împacă flexibilitate mai mare cu lichiditate mai laxă. Nu mai merge! Flexibilitate mai mare a cursului cu gestiune laxă sau adecvată a lichidităţii nu se impacă; îţi dai cu stângul în dreptul! Cred că a înţeles şi Raiffesen...", a conchis Isărescu, zâmbind.
(G.F.)
----------
Indicele ROBOR la 3 luni a crescut astăzi la 1,87%, faţă de valoarea înregistrată ieri de 1,86%, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
ROBOR la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Indicatorul a crescut accelerat din data de 18 septembrie, când a atins nivelul de 1%.
De asemenea, ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor pentru credite ipotecare, a urcat la 2,03% de la 2,02%, valoare anunţată anterior.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară, iar creşterea acestui indicator va duce la un avans al ratelor în cazul creditelor în lei.