România a coborât 6 locuri, până pe poziţia 25, cu 39 de puncte din maximum de 100, în cea de-a 4-a ediţie a studiului "EV Charging Index", realizat de compania de consultantă strategică Roland Berger. Studiul analizează tendinţele în sectorul electromobilităţii, acoperă 30 de pieţe din cinci regiuni şi se bazează pe 31 de indicatori, fiind rezultatul interviurilor cu experţi din industrie, analizei celor mai recente date şi unui sondaj de piaţă la care au participat peste 16.000 de persoane din toate ţările analizate.
În ediţia anterioară, realizată în vara anului 2022, ţara noastră ocupa locul 19, cu un total de 40 de puncte.
La vârful clasamentului se află China, cu un total de 82 de puncte, urmată de Germania (74), Statele Unite ale Americii (73), Olanda (69) şi Norvegia (65). Aproape toate cele 30 de ţări incluse în clasament au înregistrat o creştere a indicelui comparativ cu ediţia anterioară. Mai multe evenimente recente de pe piaţa e
mobilităţii au contribuit la această evoluţie, atât pe plan local, cât şi internaţional.
Mobilitatea electrică a ajuns la un nivel record, atât pe plan global cât şi în România
Numărul de vehicule electrice şi hibride creşte rapid în România. În 2022, acestea au avut o pondere de 13% în 2022, un nivel apropiat de cota înregistrată la nivel global de 16%. "Evoluţia favorabila de pe piaţa locală s-a datorat in mare măsura programului Rabla Plus - România oferă in prezent unele dintre cele mai generoase stimulente pentru achiziţia de maşini electrice", a declarat Dragoş Fundulea, Principal, e-mobility expert, Roland Berger România.
Raportul evidenţiază şi la nivel global o accelerare a fenomenului mobilităţii electrice: în anul 2022 s-a înregistrat cel mai mare număr de maşini electrice vândute la nivel mondial, în ciuda fluctuaţiilor preţurilor energiei în unele pieţe. Norvegia a avut cea mai bună performanţă anul trecut. Cota de piaţa a vehiculelor electrice şi hibride în total autovehicule noi a fost de 87% în 2022, conform datelor studiului. Pe locul doi se afla Suedia, unde vehiculele electrice şi hibride au atins o cota de piaţa de 60%. Podiumul este completat de Olanda şi Germania, unde cota de piaţa a acestor autovehicule se apropie de 40%.
In termeni absoluţi, cele mai multe maşini electrice şi hibride au fost vândute în China, peste 5,9 milioane în 2022. Consumatorii chinezi pot in prezent sa aleagă din peste 300 de modele de vehicule electrice sau hibride, şi se estimează că diversitatea acestora va creste şi mai mult în perioada următoare.
Privind în viitor, se estimează că în 2030 peste jumătate din totalul maşinilor vândute la nivel global vor fi vehicule electrice sau hibride.
Infrastructura de încărcare a maşinilor electrice trebuie să accelereze ritmul de expansiune
Creşterea recentă a vânzărilor de maşini electrice şi hibride a stimulat piaţa staţiilor de încărcare pentru acest tip de vehicule. Reţelele publice de încărcare s-au extins rapid în ultima perioadă, paralel cu implementarea tehnologiei de încărcare (ultra) rapidă. Conform rezultatelor studiului Roland Berger, combinaţia celor două a făcut ca încărcarea vehiculelor electrice la staţiile publice de încărcare să fie mult mai convenabilă în 2022 decât înainte.
"La finalul anului 2022, în România aveam 13,7 vehicule per punct de încărcare, un raport marginal mai bun comparativ cu media globală de 15,9. Pe de altă parte, anul trecut, numărul staţiilor de încărcare a crescut în România cu doar 5%, faţă de 21% pe plan global şi 158% faţă de cele mai dezvoltate trei ţări din punct de vedere al infrastructurii electromobilităţii", notează Szabolcs Nemes, Managing Partner Roland Berger România.
"Anxietatea privind distanţa parcursă ("range anxiety") este la un nivel mult mai ridicat în România decât în celelalte ţări din Uniunea Europeană. Faptul că avem o penetrare relativ mare a staţiilor de încărcare rapidă şi ultrarapidă este încurajator, însă numărul lor absolut este încă la un nivel scăzut. Infrastructura de încărcare a maşinilor electrice trebuie să accelereze ritmul de expansiune, cu accent în special pe staţiile de încărcare rapidă şi ultrarapidă, pentru a ţine pasul cu dezvoltarea parcului de maşini electrice şi hibride", a mai declarat Szabolcs Nemes.
2
România s-a angajat, prin Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă (PNRR), să tripleze numărul actual de staţii de încărcare, pana in 2026. Dacă tendinţa actuală de a instala predominant staţii de încărcare rapidă şi ultrarapidă continuă, aceasta va oferi un impuls major pieţei locale de vehicule electrice.
Satisfacţia generală a clienţilor este în creştere, însă viteza de încărcare rămâne o preocupare
Conform studiului Roland Berger, în România, trei sferturi dintre proprietarii de vehicule electrice intervievaţi au declarat că sunt mulţumiţi de experienţa generală de încărcare, iar 84% dintre ei consideră că încărcarea la staţiile publice a devenit mai uşoară în ultimele 6 luni. Aceste valori sunt în linie cu media globală, dar sub media celor mai dezvoltate ţări.
Viteza de încărcare rămâne o preocupare: doar 51% dintre respondenţi sunt mulţumiţi de viteza de încărcare la staţiile publice, o pondere uşor mai scăzută decât media globală de 56%. "Ne aşteptăm la o îmbunătăţire semnificativă pe acest subiect, deoarece instalarea staţiilor rapide şi ultrarapide a câştigat avânt în ultima perioadă. De asemenea, anumite aspecte legate de utilizarea staţiilor de încărcare ar putea fi îmbunătăţite, cum ar fi, de exemplu, vizualizarea în timp real a disponibilităţii acestora sau aspecte care ţin de plată. Însă pe măsură ce profesionalismul operatorilor staţiilor de încărcare se îmbunătăţeşte, ne aşteptăm ca experienţa clienţilor şi satisfacţia generală să continue să crească," declară Dragoş Fundulea, Principal şi expert în e-mobilitate la Roland Berger România.