ROMÂNIA-CHINA Nu avem niciun proiect de investiţii cu China

• Interviu cu Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Cemerei de Comerţ şi Industrie România - China

Reporter: În primul rând, vă rog să-mi spuneţi dacă au existat schimbări, în ultima perioadă, în relaţiile dintre noi şi China...

Gabriel Ghelmegeanu: Din nefericire, în ultima perioadă, nu s-a schimbat nimic în relaţia dintre România şi China, în sensul că, din punct de vedere economic, singurul aspect relevant este comerţul bilateral. În acest comerţ a avut loc o atenuare a deficitului export-import: în anul 2011 exporturile româneşti către China au crescut cu aproximativ 25%, în timp ce importurile au rămas la acelaşi nivel ca în anul 2010. În consecinţă, deficitul balanţei comerciale export-import pentru anul 2011 este de 1 la 5,5. Spuneam "din nefericire" pentru că nici până în prezent nu a fost parafat şi nici nu se află într-un stadiu avansat de negociere vreun proiect comun de investiţii în România sau atragerea, prin parteneriatul public privat, a unei investiţii majore chinezeşti în ţara noastră.

Reporter: Totuşi, având în vedere că au tot fost organizate diverse forumuri dedicate relaţiilor dintre noi şi China şi ţinând cont de faptul că recent aţi primit o delegaţie de investitori chinezi, care sunt domeniile de pe piaţa noastră spre care aceştia se orientează cu predilecţie?

Gabriel Ghelmegeanu: Domeniile pe care investitorii chinezi le consideră de interes sunt energia clasică - respectiv retehnologizarea termocentralelor şi hidrocentralelor, precum şi realizarea de noi capacităţi în termocentrale sau hidrocentrale - şi, mai ales, sectorul energiei verzi - respectiv energie eoliană, fotosolară, biomasă etc.

Reporter: Aţi menţionat că nu există niciun proiect de investiţii parafat şi nici măcar în negociere avansată. Totuşi, au existat discuţii între partea chineză şi partea română referitoare la diverse proiecte...

Gabriel Ghelmegeanu: Este adevărat, au avut loc discuţii cu ocazia vizitelor reciproce, începând cu anul 2010, la nivel de prim-ministru, miniştri sau secretari de stat, dar ele s-au limitat doar la enunţarea proiectelor posibil de realizat în România şi, aşa cum am amintit mai sus, nu există nicio negociere avansată în speranţa finalizării vreunui proiect.

Reporter: Guvernul chinez a anunţat că va investi, în perioada următoare, 10 miliarde euro în Europa Centrală şi de Răsărit... Cum ar trebui să reacţioneze autorităţile noastre la acest anunţ?

Gabriel Ghelmegeanu: Faptul că Guvernul chinez a anunţat un program imediat de investiţii în valoare de 10 miliarde euro pentru Europa Centrală şi de Răsărit nu trebuie să inducă speranţa că o parte din această valoare va fi investită în România, ci trebuie să ne facă să ne mobilizăm şi să fim conştienţi că intrăm într-un sistem concurenţial cu celelalte ţări membre ale UE din această zonă şi, ca urmare, vor avea de câştigat cei care vor prezenta Chinei proiecte serios fundamentate şi, bineînţeles, şi atractive din punctul de vedere al profitului pentru partea chineză.

Reporter: Cum a evoluat comerţul bilateral în prima parte a acestui an comparativ cu perioada similară a lui 2011?

Gabriel Ghelmegeanu: În primul trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, exportul românesc s-a menţinut la aceleaşi valori către China Continentală şi a scăzut la 60% către Hong Kong şi 70% către Taiwan. Din punct de vedere al importurilor, valoric, s-a menţinut importul din Taiwan. În schimb, a scăzut cu 10% cel din China Continentală şi cu 40% cel din Hong Kong.

Anul trecut, pe lângă exporturile noastre către China Continentală, de 390,3 milioane euro, am exportat către Hong Kong în valoare de 82,7 milioane euro şi către Taiwan, de 13,2 milioane de euro.

Aşadar, am avut o valoare totală la export de 486,2 milioane de euro.

Tot anul trecut, din China Continentală am importat de 2,53 miliarde euro, din Hong Kong, de 12,9 milioane euro şi din Taiwan, de 167,6 milioane euro, astfel încât totalul importurilor noastre de pe piaţa chineză s-a ridicat la 2,71 miliarde euro.

În concluzie, a fost un comerţ bilateral în valoare de aproape 3,2 miliarde euro.

Pentru moment, se observă o foarte mică atenuare a deficitului comercial, mai ales datorită uşoarei scăderi a importurilor din China Continentală.

Reporter: Structura comerţului bilateral a suferit modificări?

Gabriel Ghelmegeanu: Structura exporturilor şi a importurilor nu a suferit nicio modificare. În continuare, în privinţa importurilor, prima categorie o reprezintă maşinile, utilajele şi echipamentele pentru diverse transporturi, urmată de categoria produselor prelucrate (ce se clasifică după natura materiei prime), urmată de categoria articolelor manufacturate diverse, după care avem categoria produselor chimice şi conexe şi categoria materialelor crude, neco-mestibile şi fără combustibili.

La exporturi, pe primul loc valoric se află categoria maşinilor şi echipamentelor pentru diverse transporturi, urmată de categoria materiilor crude necomestibile şi fără combustibil, apoi urmează categoria produselor prelucrate (clasificate după materia primă), categoria produselor chimice şi, în final, articolele manufacturate diverse.

Astfel, în continuare, România exportă materii prime cu aport foarte mic de prelucrare (valori minime ale mâinii de lucru folosite la realizarea acestor produse). În schimb, din China predomină articolele cu grad înalt de prelucrare şi, bineînţeles, materii prime specifice climatului acestei ţări, cum ar fi bumbac, cauciuc, metale rare etc.

Reporter: Ce investiţii cu capital chinez avem în România?

Gabriel Ghelmegeanu: Pe piaţa românească nu putem semnala decât apariţia fabricii de cărămizi ecologice de la Ovidiu, judeţul Constanţa, "Long Wall Brick", în rest sunt investiţiile deja consacrate: Fabrica de Ţigări din Judeţul Buzău - investitorul fiind Monopolul Tutunului de Stat din China, fabrica de biciclete "DH Sport" din Deva, judeţul Hunedoara, investiţiile societăţii "Ricky Impex" SRL din Afumaţi, judeţul Ilfov - respectiv fabrica de biciclete de la Moviliţa, jud Ialomiţa, şi reţeaua de desfaceri şi service pentru bicicletele produse proprii şi pentru importurile din China de motorete, motociclete, scutere şi ATV-uri.

Sunt, de asemenea, de menţionat inves-tiţiile în diverse domenii ale holdingului "F&J Grup" România în domeniul indus-triei lemnului, a construcţiilor şi materialelor de construcţii şi a importurilor diverse sub brandul "Vortex", cum ar fi electronicele şi electrocasnicele.

Aş mai putea menţiona, de asemenea, fabrica de cilindri de imprimare pentru orice fel de material "Yuncheng Plate-Making", de la Ploieşti.

În rest, toate celelalte investiţii cu capital chinez din România, care astăzi depăşesc cu puţin valoarea de 400 milioane de dolari, la peste 10.000 de firme active la Registrul Comerţului, sunt investiţii în domeniul comerţului en-gros sau en-detail.

Reporter: Care este atitudinea noului guvern faţă de relaţiile dintre noi şi China?

Gabriel Ghelmegeanu: Atât din contactele şi întâlnirile la care am fost solicitaţi, cât şi din declaraţiile diverşilor miniştri, se poate remarca faptul că noul guvern este deschis şi doreşte intensificarea colaborării cu partea chineză şi, în special atragerea unor investiţii chineze în România. Există acţiuni iniţiate la nivelul tuturor ministerelor, dar remarcăm în mod deosebit acţiunile întreprinse la nivelul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerului de Externe, Ministerului Culturii şi a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (care are în atribuţii şi turismul).

În această situaţie, Camera de Comerţ România-RP Chineză şi, implicit, Casa Româno-Chineză caută să armonizeze punctele de vedere ale autorităţilor cu poziţia mediului de afaceri, în vederea creării unei platforme comune pentru atragerea companiilor chinezeşti în proiectele de investiţii din România. Am enunţat o minimă strategie care trebuie susţinută în relaţiile cu partenerii chinezi. În acest sens, este foarte important să arătăm toate dificultăţile şi neajunsurile din cadrul colaborării dintre cele două ţări, lucruri care au influenţat negativ şi nu au dus la finalizarea niciunui proiect de colaborare. În acelaşi timp, cunoscând nerăbdarea noastră de a concretiza cât mai repede acţiuni concrete cu partea chineză, trebuie, din nefericire, să avem răbdarea necesară şi să învăţăm din modul lor de acţiune fără să ne pripim, pentru că nici în acest caz nu vom ajunge la rezultatele dorite. Este un an greu, dificil, pentru că a avut loc o schimbare de Guvern, au loc alegeri, în noiembrie, în România şi, în acelaşi timp, şi în China, în noiembrie, se va schimba, în cea mai mare parte, conducerea statului. Aşadar, consider că anul 2012 trebuie să fie un an serios de pregătire, iar adevăratele rezultate nu vor putea fi cuantificate decât începând cu primăvara anului 2013.

Reporter: Ce produse ar trebui să promovăm pe piaţa chineză?

Gabriel Ghelmegeanu: Pentru a putea promova produse româ-neşti sau oferte de servicii trebuie ca în cadrul acelei strategii despre care vorbeam la început să facem un inventar foarte corect atât a ceea ce România mai produce şi este viabil pentru export, cât mai ales a cantităţilor care pot fi oferite real pentru piaţa chineză. În privinţa serviciilor, trebuie să stabilim ce trebuie să facem la capitolul turism. La ora actuală, China este în curs de a deveni principala ţară ca număr de turişti externi. Este necesar să fie făcută o analiză, să vedem dacă avem infrastructura pregătită pentru tipul de turist chinez şi, în special, ce calitate de servicii putem asigura şi la ce nivel de preţuri în comparaţie cu celelalte ţări vecine europene oferim aceste servicii. De asemenea, trebuie să fim foarte atenţi şi la oferta care mai este la dispoziţia Autorităţii de Valorificare a Activelor Statului, astfel încât aceasta să fie prezentă şi pe piaţa chineză.

Reporter: Mulţumesc!