România, medaliată cu aur la corupţie

• Suntem cei mai corupţi din Uniunea Europeană După deficitul comercial, ţara noastră înregistrează un nou record negativ şi în privinţa corupţiei România a luat nota 3,7 la capitolul luptei anti-corupţie

Ţara noastră continuă să fie percepută drept statul cu cel mai ridicat nivel al corupţiei din Uniunea Europeană (UE), a declarat Victor Alistar, director executiv al Transparency International Romania (TI-R).

Deşi Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) a înregistrat anul acesta o creştere cu 0,6% faţă de anul 2006, valoa-rea acestuia este în continuare foarte scăzută comparativ cu performanţele înregistrate de alte state membre ale UE. "Anul aceasta indicele a înregistrat un trend pozitiv, datorat în general eforturilor luptei anti-corupţie, care au sporit credibilitatea noastră ca stat", a explicat Alistar.

Potrivit rapoartelor TI-R, ţara noastră a înregistrat, în primul an de la aderarea la UE, un indice de percepţie a corupţiei de 3,7, cu mult sub media statelor europene stabilită la 6,51.

Într-un clasament al celor 25 de state membre UE, care surprinde evoluţia IPC, în perioada 1995-2007, România se menţine şi anul acesta pe ultimul loc în privinţa corectitudinii şi a integrităţii, obţinând valori comparabile cu ale anului 1997, când IPC a atins pragul de 3,4. Totodată, potrivit aceluiaşi clasament cu zece niveluri de performanţă (gradat de la 1 la 10), în anul 2002 ţara noastră a înregistrat un nivel critic al IPC, obţinând cea mai scăzută valoare înregistrată în ultimii zece ani - 2,6! De vină pentru această nouă contraperformanţă sunt, potrivit directorului executiv al IT-C, lipsa de aplicare a legislaţiei din domeniu, dar şi activis-mul civic foarte slab. Alistar a subliniat: "Deşi beneficiem de un cadru legal bine elaborat şi avem instituţii specializate în lupta anti-corupţie, avem numeroase hibe la aplicarea concretă, în practică a normelor.

O parte din vină o au şi cetăţenii deoarece nu ştiu să-şi apere interesele şi dau dovadă de un activism civic foarte slab". În plus, domnia sa a atras atenţia că majorarea IPC trebuie să rămână sustenabilă în perioada imediat următoare. "IPC trebuie îmbunătăţit pentru că este un instrument prin care ne promovăm şi ne menţinem în UE.

Mediul de afaceri, statul de drept, nivelul investiţiilor sunt afectate rând pe rând de acest indicator, care diminuează performanţele economice ale ţării", a explicat Alistar.

În continuare este evidentă o corelaţie strânsă între corupţie şi sărăcie. 40% din ţările cu scoruri sub 3 - care arată o percepţie a corupţiei ca fiind endemică - sunt clasificate de către Banca Mondială ca fiind ţări cu venituri mici. Huguette Labelle, preşedinte al Transparency International a subliniat: "În ciuda unor progrese, corupţia determină în continuare o risipire a resurselor imperios necesare pentru educaţie, sănătate şi infrastructură. Ţări cu scoruri scăzute trebuie să ia în serios aceste rezultate şi să acţioneze urgent pentru a întări răspunderea publică în instituţii".

La acest capitol, cei mai corecţi sunt nordicii, Danemarca obţinând în anul 2007, un scor al IPC de 9,4, fiind urmaţi de finlandezi tot cu 9,4. La nivel mondial, România ocupă poziţia 69, cu 3,7, pe picior de egalitate cu Ghana, fiind devansată de ţări precum Cuba (4,2), Barbados (6,9) sau Sfântul Vicent şi Grenada cu 6,1.