ROMÂNIA RISCĂ SOARTA UNGARIEI ŞI POLONIEI Activarea art. 7, bombă cu ceas pentru ţara noastră

Prin activarea dispoziţiilor art.7 cu privire la Ungaria, Consiliul Uniunii Europene poate trece la următorul pas: suspendarea drepturilor pe care statul maghiar le are în cadrul UE, inclusiv dreptul de vot al reprezentanţilor Budapestei în Consiliul de la Bruxelles. Practic, ceea ce s-a întâmplat ieri ne demonstrează încă o dată că instituţiile fundamentale ale Uniunii Europene sunt intransigente atunci când este vorba despre respectarea de către statele membre a principiilor care au stat la baza înfiinţării acestui organism. Indiferent că vorbim despre Comisia de la Bruxelles, despre Parlamentul Uniunii Europene, despre Comisia de la Veneţia, despre GRECO sau despre alte instituţii subsidiare, politica europeană este unitară la nivel înalt privind obligativitatea respectării acestor principii de către statele membre şi sancţionarea oricărui derapaj. Unul dintre cele mai importante principii se referă la statul de drept, adică asigurarea de către membrii UE a unei legislaţii interne conformă cu normele europene, care să asigure respectarea drepturilor fundamentale şi libertăţilor cetăţenilor, funcţionarea democratică a tuturor instituţiilor, înlăturarea arbitrariului, abuzurilor şi a corupţiei în activitatea funcţionarilor publici şi a autorităţilor publice.

Aceste principii sunt prevăzute în articolul 2 al Tratatului de la Lisabona al UE, în care se stipulează că "Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi".

Pentru respectarea acestui principiu privind statul de drept, UE a prevăzut drept sancţiune activarea art. 7 prin care, la propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul poate să constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă de către un stat membru a valorilor prevăzute la articolul 2 din Tratatul Uniunii. În cazul în care a fost făcută constatarea, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ţine seama de eventualele consecinţe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor şi obligaţiilor persoanelor fizice şi juridice. Obligaţiile care îi revin statului membru în cauză în temeiul tratatelor rămân obligatorii în orice situaţie pentru statul membru respectiv.

Faptul că Ungaria este a doua ţară, după Polonia, pentru care Parlamentul European este de acord cu activarea art.7, ar trebui să îi pună pe gânduri pe politicienii de la Bucureşti şi pe membrii cabinetului Dăncilă, deoarece există riscul ca după cele două state mai sus enumerate să urmeze România.

Ţara noastră este în pericol, pentru că liderii coaliţiei PSD-ALDE şi membrii Guvernului nu au luat în considerare toate semnalele trimise de la Bruxelles, de la Strasbourg, Veneţia, Berlin, Paris, Haga etc. în ultimul an cu privire la necesitatea menţinerii statului de drept şi a independenţei jus­tiţiei.

Liviu Dragnea, Călin Popescu-Tăriceanu, parlamentari PSD şi ALDE, prim-ministrul Viorica Dăncilă, ministrul Justiţiei Tudorel Toader, ministrul de Interne Carmen Dan şi ceilalţi membri ai cabinetului au ignorat toate semnalele primite cu privire la necesitatea continuării luptei anticorupţie şi au continuat politica de modificare a legilor justiţiei şi lesgislaţiei penale în favoarea politicienilor pentru care DNA a instrumentat mai multe dosare penale.

Tudorel Toader, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu nu au făcut modificările solicitate de Comisia de la Veneţia, de GRECO, de Comisia de la Bruxelles, de Consiliul Uniunii Europene şi de Parlamentul UE cu privire la acordarea unui rol mai mare Consiliului Superior al Magistraturii în numirea şi revocarea şefilor de la Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţie, de la Parchetul General, DIICOT şi DNA, în strânsă corelaţie cu independenţa justiţiei.

De asemenea, cei trei nu au luat în considerare recomandările oficialilor europeni cu privire la lupta anticorupţie şi la necesitatea ca legislaţia penală să sancţioneze la fel de drastic orice derapaj al politicienilor şi funcţionarilor publici. Toader, Dragnea şi Tăriceanu, împreună cu parlamentarii Eugen Nicolicea, Florin Iordache, Steluţa Cătăniciu şi Şerban Nicolae sunt artizanii dezincriminării parţiale a abuzului în serviciu, a dezincriminării parţiale a traficului de influenţă şi a dezincriminării totale a infracţiunii de neglijenţă în serviciu.

Dacă toate aceste modificări la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală vor rămâne în vigoare, după ce Curtea Constituţională se va pronunţa cu privire la constituţionalitatea acestora, există pentru oficialii de la Bruxelles toate motivele să considere că principiul privind statul de drept nu este res­pectat în România. Cum de altfel, oficialii europeni pot susţine că statul de drept nu a fost respectat cu privire la evenimentele din 10 august din Piaţa Victoriei, când intervenţia brutală a jandarmilor subordonaţi ministrului de Interne Carmen Dan a încălcat principiile din art. 2 al Tratatului UE.

România este în pericol! Dacă liderii coaliţiei PSD-ALDE nu se trezesc, puteam avea soarta Ungariei şi Poloniei, ceea ce va duce la restricţionarea drepturilor statului român în UE, dar ne va menţine obligaţiile financiare. O eventuală invocare a art. 7 în cazul României ar periclita chiar şi preluarea de către ţara noastră, de la 1 ianuarie 2019, a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Sunt pregătiţi politicienii coaliţiei PSD-ALDE să pună interesele personale ale lui Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu mai presus de interesele României în UE?

Cine este capabil să facă acest lucru se face culpabil de înaltă trădare, infracţiune pedepsită de Codul Penal, atât de cel actual, cât şi de cel modificat de coaliţia PSD-ALDE.