România trebuie să adopte Consiliul Monetar până nu este prea târziu

În ultimele zile am asistat la un spectacol grotesc al confruntării dintre Guvern şi Banca Naţională pe tema deprecierii rapide a leului faţă de principalele valute. Un comunicat de presă al Ministerului de Finanţe arată că "BNR este instituţia care trebuie să stabilească şi să supravegheze respectarea regimului valutar şi să elaboreze politica cursului de schimb", în condiţiile în care principalul partid de la guvernare, PSD, creează o imagine falsă a resurselor aflate la dispoziţia Băncii Naţionale pentru combaterea deprecierii leului.

Conform datelor oficiale, rezervele valutare administrate de BNR, formate din titluri de valoare şi conturi la vedere şi depozite constituite la alte bănci centrale, Banca Reglementelor Internaţionale şi FMI, au atins un maxim de 34,72 miliarde de euro în aprilie 2017, iar de atunci s-a înregistrat o tendinţă de scădere, pe fondul deprecierii uşoare a leului faţă de moneda unică europeană (vezi graficul 1).

Ultimele date, din decembrie 2018, arată o rezervă valutară de 31,86 miliarde de euro, în condiţiile în care valoarea rezervelor internaţionale a fost de 36,8 miliarde de euro (vezi graficul 2).

Rezervele internaţionale includ, pe lângă rezervele valutare, rezerva de aur şi Drepturile Speciale de Tragere (DST).

Chiar şi fără a susţine explicit utilizarea integrală a rezervelor internaţionale pentru apărarea monedei, adică inclusiv a rezervei de aur, "îndemnul" adresat BNR de către PSD şi guvern de a trece la "administrarea" agresivă a cursului de schimb este iresponsabil.

La fel cum iresponsabilă a fost şi politica monetară a BNR, atât înainte cât şi după declanşarea crizei financiare globale, prin care s-a urmărit stimularea cu orice preţ a creditării, cu ajutorul unor dobânzi "forţate" la minime istorice.

În aceste condiţii, nu poate fi trecută cu vederea ironia amară a declaraţiilor recente ale guvernatorului Isărescu, în cadrul conferinţei "Locul şi rolul elitelor în conducerea statelor democratice", organizată de Marea Lojă Naţională din România.

Conducătorul BNR a citat din ceea ce a anumit "capodopera Şcolii Austriece de Economie", respectiv cartea "Acţiunea umană" a profesorului Ludwig von Mises, dar a trecut cu vederea ce spunea von Mises despre creşterea necontrolată a creditării.

"Nu există nici un mijloc de a evita colapsul final al unui boom provocat de expansiunea creditelor. Singura alternativă este între o criză mai timpurie, survenită ca rezultat al abandonării voluntare a continuării expansiunii creditelor - şi o criză survenită mai târziu, sub forma unei catastrofe finale şi totale a sistemului monetar în chestiune", scrie profesorul Ludwig von Mises în "Acţiunea umană".

Menţinerea pentru o perioadă îndelungată a dobânzii la minime istorice a contribuit la crearea unei structuri economice puternic distorsionate şi financializate şi deosebit de fragilă în faţa unor fenomene generate de puternicele dezechilibre externe, care nu pot conduce decât la devalorizarea monedei naţionale.

Creşterea deficitelor externe a fost susţinută şi de politicile bugetare şi fiscale iresponsabile din ultimii ani, construite pe baza unor deficite la limita pragului de 3% din PIB, în condiţiile mai multor ani de creşteri economice puternice.

Acesta este contextul în care Ministerul de Finanţe şi Banca Naţională se "duelează" în comunicate de presă, unde fac apel la "cooperare loială", iar analiştii economici avertizează că România poate ajunge foarte uşor în situaţia Turciei în ceea ce priveşte evoluţia cursului de schimb.

Din fericire, există o soluţie pentru oprirea "jocului" iresponsabil cu soarta românilor în care s-au angajat guvernul şi BNR, iar numele ei este Consiliul Monetar.

Pe fondul deprecierii accelerate a lirei de la mijlocul anului trecut, profesorul Steve Hanke, de la Johns Hopkins University, a scris în Wall Street Journal că "Erdogan poate salva lira prin instituirea unui Consiliu Monetar".

Profesorul Hanke a coordonat introducerea CM în Bulgaria în 1997, când ţara se confrunta cu deprecierea accelerată a monedei, pe fondul unei inflaţii lunare care a depăşit 200%.

După cum scrie profesorul de la Johns Hopkins, trecerea la CM se poate face rapid, iar "finanţele guvernamentale, întreprinderile de stat şi comerţul nu trebuie reformate înainte de începerea emisiunii monetare de către Consiliul Monetar".

Cum se face emisiunea? În condiţii foarte stricte. "Consiliul Monetar este o formă extremă a fixării cursului de schimb şi este un cadru în care administrarea ratei de schimb şi a masei monetare nu se mai fac de către banca naţională", se arată în literatura de specialitate.

Cursul monedei naţionale este fixat faţă de o monedă internaţională de rezervă la introducerea CM, iar emisiunea de monedă se face doar când există valută pentru acoperirea integrală a emisiunii.

În cadrul regimului de CM, dobânzile se ajustează automat şi sunt foarte apropiate de dobânzile existente pentru moneda-ancoră, de exemplu euro.

Printre avantajele CM se regăsesc stabilitatea cursului de schimb şi promovarea investiţiilor şi comerţului, însă cel mai important este impunerea unei discipline financiare draconice asupra guvernului, prin eliminarea deficitelor bugetare.

Printre dezavantajele CM se află imposibilitatea stabilirii dobânzilor de către autorităţile naţionale şi posibilitatea unei creşteri rapide a costurilor de finanţare în cazul ieşirii masive a investitorilor străini, care pot afecta grav mai ales ţările unde sistemele bancare sunt fragile.

Un alt dezavantaj îl reprezintă şi imposibilitatea băncii centrale de a acţiona în calitate de creditor de ultimă instanţă pentru sistemul bancar.

Toate aceste dezavantaje sunt privite astfel exclusiv din punctul de vedere al celor care doresc să-şi exercite puterea discreţionară asupra economiei, iar în cazul ţării noastre şi aceste dezavantaje sunt mai degrabă avantaje.

Într-un discurs în faţa Academiei de Ştiinţe din Bulgaria, din iulie 2013, profesorul Hanke a evocat calităţile Consiliului Monetar, subliniind natura sa de "regim monetar simplu şi transparent", care impune "disciplină sferelor monetare, bancare şi fiscale".

Tocmai din acest motiv, CM reprezintă "o forţă puternică în lupta împotriva fraudei şi corupţiei", după cum a mai declarat profesorul Hanke.

Modul în care înţeleg aşa-numitele noastre "elite" să "administreze" afacerile curente ale ţării arată că speranţele românilor pot fi reclădite numai prin adoptarea unei soluţii radicale cum este Consiliul Monetar, iar susţinerea clasei politice trebuie să fie necondiţionată.

Cei treizeci de ani de distrugere premeditată a economiei şi împingerea către pribegie a românilor arată că nu mai există alte soluţii, mai ales pe fondul tendinţelor negative care se conturează la nivel internaţional.

Singura alternativă ar fi cea descrisă de o notă afişată în vitrina unei librării din Marea Britanie, devenită celebră pe Twitter, prin care clienţii sunt atenţionaţi că "secţiunea de ficţiune post-apocaliptică s-a mutat la Afaceri Curente".

România trebuie să adopte Consiliul Monetar până nu este prea târziu.