România va trăi şi în 2021 pe datorie

Ministerul Finanţelor a pus ieri seară în dezbatere publică proiectul legii bugetului de stat pe 2021 construit pe o creştere economică de 4,3% a PIB la un produs intern brut nominal de 1.116 miliarde de lei şi un deficit bugetar cash de 7,16% (80 de miliarde de lei), cu venituri estimate de 364,9 miliarde de lei (32,67% din PIB) şi cheltuieli de 444,9 miliarde de lei (39,84% din PIB). Veniturile bugetului în anul 2020 au fost de 322,52 miliarde de lei, cu 0,4% peste nivelul încasat în 2019.

Inflaţia media anuală din 2021 ar urma să fie de 2,4% cu un câştig salarial mediu net lunar de 3.233 de lei. De asemenea, Finanţele au publicat proiectul legii bugetului asigurărilor sociale şi proiectul legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021.

Pentru anul 2021, cheltuielile de personal ale statului sunt estimate la 9,8% din PIB., iar cheltuielile cu pensiile din sectorul public vor fi în sumă de 87,47 miliarde de lei, respectiv 7,83% din PIB. Pentru anul 2022, deficitul bugetar ar urma să fie de 5,84% din PIB, iar cheltuielile de personal de 9,1% din PIB. Deficitul pe metodologia ESA din 2021, folosită de Comisia Europeană, ar urma să fie de 8,23% din PIB.

Pe orizontul prognozei, cheltuielile totale ale statului vor creşte la 448,53 miliarde lei în 2022 (37,25% din PIB), 459,91 miliarde de lei în 2023 (35,33% din PIB) şi 474,08 miliarde de lei în 2024 (33,77% din PIB). În 2020, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 424,43 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,8% faţă de anul 2019. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile au înregistrat o creştere de 5,9 puncte procentuale de la 34,9% din PIB în anul 2019 la 40,8% din PIB în 2020.

Cheltuielile de investiţii din legea bugetului de stat pe 2021 sunt în sumă de 61,43 miliarde de lei, 5,5% din PIB. Cheltuielile de investiţii se vor menţine în jurul a 63-64 miliarde de lei în 2022-2023 şi vor creşte la 67,47 miliarde de lei în 2024. Peste jumătate din investiţii vor fi finanţate prin fonduri europene nerambursabile în 2021 şi 2022.

"Programarea multianuală şi prioritizarea investiţiilor publice, indiferent de sursa de finanţare pe baza unor criterii de prioritizare a proiectelor în funcţie de relevanţă (compatibilitate cu strategiile sectoriale), rezultate aşteptate (impact), capacitate de realizare a proiectului în termenul prevăzut şi sustenabilitatea financiară vor conduce la creşterea absorbţiei fondurilor europene, în vederea descongestionării spaţiului fiscal şi a susţinerii creşterii economice", scrie în documentele bugetului.

Bugetul stipulează că valoarea punctului de pensie se va majora începând cu 1 ianuarie 2022, cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă cel mult 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Tototdată, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 2300 lei lunar în 2021.

În ceea ce priveşte ponderea veniturilor bugetare în PIB în anul 2019, România a ocupat al doilea cel mai mic loc din UE cu 31,8% din PIB, faţă de media UE de peste 46,1%. România a practicat începând cu anul 2016 o politică fiscală puternic pro-ciclică, stimulând intens economia în perioadele de expansiune (2006-2008) şi frânând în perioadele în care aceasta a operat sub potenţial (2010-2015), contribuind astfel la amplificarea fluctuaţiilor ciclului economic şi la accentuarea dezechilibrelor acumulate în economie.

De menţionat că rămâne la acelaşi nivel de 3,75% cota de contribuţie la fondul de pensii administrat privat (Pilonul II). Sumele ce vor intra în fondurile de pensie privată Pilon II în 2021 se ridică la 9,74 miliarde de lei.

• Mult întârziatul proiect de buget şi "demisia" ministrului Educaţiei

Mult întârziatul proiect de buget pe 2021 a apărut târziu în seara de joi după ce a depăşit până atunci toate termenele avansate atât de premierul Florin Cîţu cât şi de ministrul finanţelor Alexandru Nazare. Nazare spunea încă din 14 ianuarie că îşi dorea să definitiveze bugetul de stat până la finalul primei luni din an. În februarie ştafeta a fost preluată de premier care a înaintat ca termen mai întâi data de 5 februarie, apoi 8 februarie, iar la începutul săptămânii spunea că marţi sau miercuri va fi publicat proiectul de buget. După şedinţa de guvern de miercuri premierul a venit şi a spus că bugetul va fi publicat miercuri seară sau joi dimineaţă. Până ieri la prânz, vorba turcului, ioc buget sau strategie fiscal-bugetară pe orizontul 2021-2024. Între timp, Florin Cîţu plecase la Bruxelles pentru o vizită de lucru de două zile de unde probabil se aşteaptă OK-ul pe ţintele de deficit de 7,16% din PIB pe cash şi de 8,2% pe metodologia Comisiei.

Motivul întârzierii punerii în dezbatere publică a proiectului de buget a fost dificultatea încadrării în ţinta de deficit de 7%, potrivit unor surse citate de g4media.ro. Miniştrii de linie şi Ministerul Finanţelor încă au discutat ieri îndelung pe marginea sumelor alocate, miniştrii fiind nemulţumiţi de banii primiţi. În acelaşi timp, premierul s-a arătat nemulţumit în ultima săptămână de planurile de reformă şi restructurare - mai degrabă de lipsa lor - în agenţiile şi companiile subordonate înaintate de miniştrii. Nivelul de 7% al deficitului bugetar - 80 de miliarde de lei, sume ce trebuie împrumutate de România pentru a efectua toate plăţile antamate prin buget - a fost asumat în faţa Comisiei Europene, a agenţiilor de rating şi în faţa investitorilor care finanţează România.

Deşi publicat, rămâne însă de văzut cât de repede va fi şi adoptat bugetul, dacă îl vom avea aprobat de către Parlament înainte de 1 martie. România are nevoie de buget ca de aer pentru încheierea acestui capitol esenţial al procesului de redresare economică şi restabilire a încrederii şi a echilibrelor macro pe orizontul următorilor ani. Nivelul deficitului (structural) pe metodologia ESA de 8,23% în 2021, metodologie folosită de Comisia Europeană, arată de altfel că în 2021 mare lucru nu se schimbă faţă de 2020 la nivel de filosofie bugetară - cu excepţia prioritizării investiţiilor, care vor fi finanţate majoritar din fonduri europene nerambursabile - şi că cheltuielile cu salariile din sectorul public rămân în mare la acelaşi nivel (presiunile sindicale au crescut însă în ultima perioadă, chiar şi în privinţa planurilor de reducere a sporurilor, unde o analiză şi actualizare pare în mod clar necesară). Nu se plănuiesc la nivel guvernamental tăieri ca în 2010 pentru că se cunoaşte impactul în economie a tăierii de 25% aplicată la vremea respectivă. Sindicaliştii ar trebui să doarmă liniştiţi: cheltuielile de personal din 2021 sunt preconizate a fi de 109,51 miliarde de lei, tăiate doar de la 109,97 miliarde de lei. În plus, actualul premier s-a opus tăierii de venituri la bugetari şi în 2020, la vârful crizei sanitare şi economice, pe vremea când era ministru al finanţelor.

Liderii de sindicate ar trebui poate, prin urmare, să schimbe discuţia de la neacordarea de noi majorări salariale şi beneficii şi să arunce un ochi pe nivelul impozitării (excesive a) muncii, nivel care le afectează atât lor salariile cât şi co-naţionalilor, pe spulberarea bazei fiscale şi a bazei de calcul pentru impozitul pe profit operată în ultimii ani (mai puţin de 5% din numărul total de companii mai plătesc astăzi impozit pe profit) de guvernele anterioare, reducere ce le afectează, din nou, salariile atât lor cât şi co-naţionalilor.

România este într-adevăr o ţară în care 70% din capitalul din România este capital străin şi în care repartiţia venitului naţional net se face preponderent în favoarea capitalului (remunerarea în PIB a muncii a scăzut de la 50% în 2000 la 34% în 2016 şi a urcat spre 39% în 2019). Însă majorările din ultimii ani au creat aşteptări nerealiste. Chiar şi premierul, în toate declaraţiile din februarie, a spus mecanic că cheltuielile cu pensiile din 2021 cresc cu aproape 8 miliarde de lei. Asta dă impresia de abundenţă, «de ce nu dăm mai mult?». Pentru că din 10 lei încasaţi de stat aproape 8 lei s-au dus în 2020 pe pensii şi salariile din sectorul public. Ce mai rămâne pentru sănătate, educaţie, investiţii, dacă mai dăm şi 2% din PIB la apărare? Iar asta în timp ce angajaţii de la Metrorex, unde s-au operat majorări salariale în pandemie, au ieşit în stradă să protesteze împotriva ministrului Transporturilor. În condiţiile în care peste o treime din cheltuielile statului s-au făcut anul trecut din împrumuturi! Ei bine, în condiţiile în care planul guvernamental este ca reformele să fie întinse pe următorii patru ani, e destul de clar că România încă va plăti pensii şi salarii din banii altora cel puţin anul acesta şi anul viitor. Nu din ce se produce şi se colectează intern.

Ca stat, când nu ai bani, soluţia e ori să tai din cheltuieli (tăieri care lovesc economia), ori să te împrumuţi, ori să iei măsuri ca să-ţi majorezi intrările. Guvernul a decis să păstreze un status-quo, să se împrumute şi să spere la digitalizarea ANAF şi la vremuri mai bune.

Ecuaţia creşterii veniturile la buget e ceva mai complicată în contextul crizei: crescând taxele bruschezi economia care şi aşa atârnă de un fir de aţă. Colectarea mai eficientă (România are de unde să colecteze şi să reducă din evaziune) este o soluţie însă ce necesită câţiva ani. Împrumuturile, în situaţia României de anul acesta şi anii viitori, nu fac decât să salveze populaţia şi economia de durerea pe care o implică corecţia fiscală. Ideea centrală este ca reformele şi investiţiile să nu fie amânate şi timpul câştigat pierdut.

În orice caz, Vasile Dâncu, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, spunea ieri la Digi24 că aşteaptă bugetul în Parlament pentru dezbateri şi că PSD nu va bloca bugetul.

Chiar şi Dâncu a vorbit despre o reformă privind salarizarea din sectorul public: "Trebuie realizată o uniformitate a salarizării pe aceeaşi poziţie. Dacă luaţi ca exemplu un jurist de la Ministerul Culturii sau Ministerul Educaţiei, are un salariu cât şoferul de la Ministerul Finanţelor. Nu este firesc ca cel care împarte banii să-şi ia salarii mai mari. Să vedem cum vor reuşi să facă acest lucru, sunt întrebări pe care noi le vom pune în Parlament atunci când va veni (bugetul) şi vom face efectiv o dezbatere corectă, cât se poate de obiectivă şi nu vom fi cei care blochează bugetul. Vom fi cei care încearcă să contribuie să găsim un optim".

Un hop mai mare în aparenţă dar mai mic în practică pentru buget a venit ieri din interiorul guvernului, ba chiar din partea unui ministru PNL. Mai precis din partea ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, care a ameninţat cu demisia în cazul în care nu primeşte sumele pe care le-a solicitat la realizarea bugetului. Acesta a afirmat ieri că are o "aşteptare clară" ca bugetul Educaţiei pe acest an să fie mai mare raportat la execuţia bugetară din 2020, adăugând că, în caz contrar, va fi un alt ministru, "care ştie să rezolve problemele fără resurse financiare".

"Una din condiţii a fost creşterea semnificativă, aşa cum nu a mai fost până acum, a componentei costului standard per elev destinat acoperirii cheltuielilor materiale. Din această perspectivă, sunt foarte mulţumit. Din perspectiva burselor elevilor, de asemenea. Vrem să avem o finanţare a cercetării, finanţare instituţională a cercetării. Sunt motive de satisfacţie. (...) Am afirmat public în mod repetat şi deliberat că, înţelegând constrângerile bugetare din acest an, constrângeri bugetare care nu sunt specifice doar României, totuşi am o aşteptare clară: în valoare absolută, raportat la execuţia pe 2020, bugetul Ministerului Educaţiei, în special, şi bugetul Educaţiei, în general, să fie mai mare. (...) Este un minim. Acest minim, dacă va fi asigurat, va fi acelaşi ministru al Educaţiei, dacă nu va fi asigurat va fi un alt ministru la Educaţie care ştie să rezolve problemele fără resurse financiare", a declarat ieri Cîmpeanu.

Să rămână în posteritate că a primit: Ministerul Educaţiei urmează a avea un buget de 28,5 miliarde lei în 2021, conform proiectului de buget, cu 0,81% peste execuţia preliminară a anului 2020. Domnul Cîmpeanu poate dormi şi el liniştit: încă are zile de ministru.