Românii de peste hotare, principalii finanţatori ai ţării

Valoarea sumelor trimise în ţară de către conaţionalii noştri care muncesc în străinătate este de aşteptat să o depăşească, pentru al treilea an consecutiv, pe cea a investiţiilor străine directe (ISD). Banca Mondială estimează că remiterile către ţara noastră vor ajunge, în acest an, la 3,53 miliarde dolari (2,72 miliarde euro). În acelaşi timp, ISD-urile înregistrate în primele nouă luni ale anului au depăşit cu puţin 1,1 miliarde euro, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

Fondurile europene, care reprezintă cea de a treia sursă de finanţare non-credit a economiei ţării noastre, au ajuns, după zece luni, la 1,87 miliarde euro, rata de absorbţie fiind de 9,72%.

În aceste condiţii, probabilitatea ca sumele intrate sub formă de inves-tiţii sau fonduri structurale şi de coeziune să depăşească, în acest an, remiterile este destul de redusă, ceea ce face ca românii aflaţi peste hotare şi care trimit bani în ţară să reprezinte principalii finanţatori ai economiei noastre, care nu solicită returnarea fondurilor oferite.

Investiţiile străine directe în ţara noastră se poziţionau cu cel puţin un miliard deasupra remiterilor, în ultimii ani de dinainte de criza financiară din perioada 2008-2009. Astfel, în 2005, ISD-urile depăşeau 5,2 miliarde euro, în timp ce sumele trimise în ţară erau de aproape 4 miliarde de euro. Diferenţa a crescut, în anul următor, investiţiile fiind aproape duble faţă de remiteri (9 miliarde euro, comparativ cu 5 miliarde euro). În 2007, fluxul de ISD-uri s-a diminuat la 7,2 miliarde euro, în timp ce remiterile au continuat să crească, până la 5,8 miliarde euro.

În anul 2008, când investiţiile străine care au intrat în ţara noastră au atins nivelul maxim, de 9,5 miliarde euro, o evoluţie similară au avut şi sumele trimise în ţară, care au ajuns la 6,7 miliarde euro.

Prăbuşirea investiţiilor, din anul următor, a avut corespondent şi în rândul remiterilor, sumele ajungând la valori apropiate (3,49 miliarde euro, în cazul ISD-urilor, respectiv 3,46 miliarde euro, în cazul remiterilor).

Evoluţia descendentă a continuat, în cazul ambelor surse de finanţare, inves-tiţiile înregistrând, însă, un ritm mai accelerat, ceea ce a făcut ca, începând cu anul 2010, fluxul de ISD-uri să se situeze sub cel al remiterilor.

• Cătălin Păuna, Banca Mondială: "Remiterile către România finanţează, cu precădere, consumul"

Sumele care intră în ţara noastră de la cetăţenii care lucrează în alte state finanţează, în principal, consumul, investiţiile care se realizează din aceşti bani având loc, cu precădere, în domeniul imobiliar, ne-a precizat Cătălin Păuna, economist senior al Biroului de la Bucureşti al Băncii Mondiale. Domnia sa consideră că este nevoie de crearea unor mecanisme care să canalizeze aceste fonduri în instrumente care oferă randamente mai ridicate. "România ar avea nevoie de intermediari care să direcţioneze banii trimişi de către conaţionalii noştri aflaţi în străinătate în obiective de investiţii care să creeze o valoare adăugată mai ridicată, atât pentru respectivele persoane, cât şi pentru societate, decât generează, în prezent, remiterile", ne-a declarat Cătălin Păuna. Reprezentantul Băncii Mondiale a menţionat că ţările care au o experienţă îndelungată în obţinerea acestor tipuri de fonduri au reuşit să dezvolte astfel de sisteme şi a arătat că şi în ţara noastră se încearcă realizarea unei platforme care să informeze persoanele care au emigrat cu privire la posibilităţile de investiţii pe care aceasta le oferă.

Reducerea sumele trimise în ţară de către conaţionalii noştri aflaţi în străinătate este provocată de încetinirea activităţii economice în Europa, unde lucrează foarte mulţi dintre aceştia, ne-a explicat Cătălin Păuna. "O altă cauză pentru reducerea remiterilor o reprezintă reîntregirea, peste hotare, a familiilor, însă aceasta nu se manifestă, încă, în România, decât într-o măsură foarte redusă", a subliniat domnia sa.

Remiterile către ţara noastră urmează să se situeze, anul viitor, la un nivel comparabil cu cel de anul aces-ta, având în vedere că estimările indică o evoluţie foarte modestă pentru activitatea economică în Europa în 2013, consideră economistul.

• Ionel Blănculescu: "Raportul investiţii-remiteri ar trebui să fie mult favorabil primei categorii"

Situaţia actuală, în care valoarea remiterilor este aproape dublă faţă de cea a investiţiilor, nu ar trebui să reprezinte o normalitate pentru ţara noastră, atrage atenţia Ionel Blănculescu, secretarul executiv al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri. "Situaţia din prezent nu este normală. Raportul dintre investiţii şi remiteri ar trebui să fie mult favorabil primei categorii", ne-a declarat domnia sa.

Pentru a realiza o redresare, Guvernul ar trebui să se concentreze, în anii următori, pe crearea unui mediu de afaceri propice, care să atragă capitaluri productive, consideră Ionel Blănculescu, care precizează că investiţiile care intră, în prezent, în ţara noastră, sunt îndreptate către domenii care nu creează valoare adăugată, ci reprezintă debuşee pentru produse realizate în afara ţării.

Remiterile către ţara noastră ar trebui orientate mai mult către inves-tiţii, iar, pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de acordarea unor stimulente, similare celor oferite pentru proiectele de energie regenerabilă, ne-a declarat secretarul executiv al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri.

Valoarea globală a remiterilor ar urma să ajungă, în acest an, la 534 miliarde dolari, în creştere cu 21 miliarde dolari, faţă de anul trecut, estimează Banca Mondială. Dintre acestea, 406 miliarde urmează să aibă, drept destinaţie, ţările în dezvoltare. Cei mai mari recipienţi de fonduri trimise de către cetăţenii aflaţi peste hotare ar urma să fie India, cu 69,8 miliarde dolari, China, cu 66,3 miliarde dolari, şi Filipine, cu 24,3 miliarde dolari. Primele cinci poziţii ar urma să fie completate cu Mexic, 23,5 miliarde dolari, şi Nigeria, cu 20,6 miliarde dolari.

Regiunea Europei şi a Asiei Centrale ar urma să primească, în acest an, 41 miliarde dolari, în scădere cu 0,9% comparativ cu 2011. Statele europene care vor primi cele mai mari remiteri, potrivit Băncii Mondiale, sunt Franţa (19 miliarde dolari, locul 6 mondial), Germania (12,5 miliarde dolari, locul 10 mondial) şi Spania (11 miliarde dolari, locul 12 mondial). Sumele pe care aceste ţări le obţin nu se datorează atât numărului mare de cetăţeni care muncesc în afara graniţelor, cum se întâmplă în cazul marilor recipienţi de remiteri, cât câştigurilor însemnate pe care aceştia le realizează, la nivel individual.

Ţara noastră ar urma să se situeze, în acest an, pe locul 35, în coborâre cu patru poziţii, comparativ cu anul trecut.