Românii sunt printre europenii care muncesc cel mai puţin într-o viaţă

Cea mai recentă statistică a UE arată că românii sunt aproape de coada topului când vine vorba de media anilor de muncă de-a lungul vieţii: 34 de ani, sub media europeană şi departe de ţări precum Elveţia, Suedia sau Olanda, anunţă Radio Europa Liberă.

Un român munceşte în medie 34 de ani de-a lungul vieţii, sub media europeană de 36 de ani, arată cele mai recente date ale Eurostat. Europenii care muncesc cel mai puţin sunt italienii (32 de ani), croaţii (32,5 ani), grecii (33,2 ani), belgienii şi polonezii (32,6 ani).

La polul opus se află oamenii din Islanda (aproape 46 de ani), Elveţia (42,6 ani), Suedia (42 de ani), Olanda (41 de ani) şi Danemarca (40 de ani).

Tendinţa europeană a acestei statistici este crescătoare: din 2000 până în 2019, media anilor de muncă în UE a crescut de la 32 la aproape 36 de ani. România este singura ţară din UE unde trendul a fost invers: media a scăzut cu 2,2 ani în cei 20 ani.

Aceste cifre nu arată însă faptul că unii muncesc mai mult sau mai puţin decât alţii, ci cu totul altceva. Combină două realităţi complet diferite, la care România nu stă deloc bine: speranţa de viaţă şi rata de participare în aşa-numitul "câmp al muncii", lucru care nu ţine cont însă şi de munca la negru. Cu cât aceşti doi indicatori sunt mai mici, cu atât şi media anilor de muncă este mai mică.

Speranţa de viaţă în România este a doua cea mai mică din UE - 71,7 ani în medie, fiind depăşită doar de Bulgaria, unde oamenii trăiesc în medie 71,4 ani, conform celor mai recente cifre Eurostat. De asemenea, peste 1,4 milioane de români lucrează în economia subterană, adică aproape o cincime din totalul populaţiei apte de muncă, arată un studiu al Consiliului Fiscal, din 2018.

De altfel, chiar Eurostat arată că indicatorul anilor de muncă de-a lungul vieţii "este influenţat puternic de numărul persoanelor din afara forţei de muncă, dintr-o ţară" şi că "nu arată câţi ani muncesc persoanele care sunt angajate".

De fapt, arată Eurostat, anii de muncă de-a lungul vieţii sunt rezultatul combinării a doi indicatori: "ce proporţie din populaţia adultă se află în cadrul forţei de muncă (angajaţi sau şomeri) în fiecare an din viaţă" şi speranţa de viaţă dintr-o ţară.

Aceste cifre trebuie puse într-un context care să ţină cont şi de salariile medii, şi de speranţa de viaţă dintr-o anumită ţară, explică pentru Europa Liberă analistul economic Dragoş Cabat.

El spune: "În România, noi suntem mai la coadă din toate punctele de vedere. Şi speranţa de viaţă este mai mică, se şi munceşte mai puţin. Dar tendinţa clară este în toate ţările, mai ales cele social-democrate, de reducere a numărului de ani de muncă".

Dragoş Cabat explică: "Tendinţa la nivel european este de reducere a numărului de ani în care o persoană munceşte". Spre exemplu, tot mai multe ţări iau în discuţie reducerea numărului legal de ore muncite de angajaţi. Totuşi, România se află într-o poziţie periculoasă.

El explică: "Nu e neapărat rău. Rău este că la noi, la români, sunt disparităţi foarte mari între oamenii care muncesc foarte mult şi cei care muncesc mai puţini ani. Şi de asemenea, disparităţi între salarii. Cei cu munci grele şi salarii mici trebuie să muncească mult mai mult pentru o pensie care nu este decentă".

Reducerea timpului alocat muncii nu ar trebui să afecteze economia, pentru că aceasta performează sau nu în funcţie de productivitate, arată analistul. Dar din nou, şi aici, România nu stă bine.

Dragoş Cabat explică: "Efectele asupra economiei ţin de productivitate, dar aceasta depinde nu numai de cât timp muncesc oamenii, ci şi de investiţiile de capital. Trăim într-o eră robotizată, iar ponderea capitalului în productivitate este mult mai mare decât a forţei de muncă. Deci, productivitatea poate creşte chiar cu reducerea numărului de ore de muncă şi a anilor de muncă ai angajaţilor. România stă însă prost şi la productivitate, suntem printre ultimele ţări din Europa".

În România, stagiul complet de muncă pentru a beneficia de pensie de stat este de 35 de ani. Cu toate acestea, la pensie se poate ieşi mai devreme, pe diverse considerente. De exemplu, categoriile care se bucură de pensii de serviciu ("speciale") au şi facilităţi care le permit să iasă la pensie la o vârstă relativ mica, informeză sursa.

Militarii, poliţiştii, angajaţii serviciilor secrete şi magistraţii pot ieşi la pensie chiar şi la 45 de ani, dacă muncesc un număr de ani în "condiţii speciale". Chiar şi aşa, vârsta standard de pensionare pentru militari este, conform legii, doar de 60 de ani.

În România, la finalul anului 2019, erau 5,14 milioane de pensionari, cu tot cu beneficiarii de pensii "speciale". Dintre aceştia, doar 3,06 milioane ieşiseră la pensie la limita de vârstă şi cu stagiu complet de cotizare.