ROMEPS: PNRR este şansa României de a demonstra că se poate

Parlamentul European, în colaborare cu Comisia Europenă şi grupurile de lucru desemnate, au adoptat norme noi, care redefinesc termenii procesului de reducere graduală a consumului anual de energie de către statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit acordului provizoriu încheiat între negociatorii celor două instituţii europene, statele membre ar trebui să asigure, în mod colectiv, o reducere a consumului de energie cu cel puţin 11,7% la nivelul UE, până în 2030 (comparativ cu proiecţiile Scenariului de referinţă din anul 2020).

Noile ţinte trebuie atinse prin măsuri la nivel local, regional şi naţional, în diferite sectoare - cum ar fi administraţie publică, clădiri, întreprinderi, centre de date, etc.. Deputaţii europeni au insistat că schema ar trebui să acopere în special sectorul public, care va trebui să reducă consumul final de energie cu 1,9% în fiecare an. Statele membre ar trebui, de asemenea, să se asigure că minim 3% din facilităţile publice sunt reconvertite, în fiecare an, în clădiri cu energie aproape zero sau clădiri cu emisii zero.

În acest context, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României devine instrumentul principal de strategie şi suport, care să stabilească, implementeze şi să urmărească alinierea ţării noastre la obiectivele europene asumate. Componentele 5 şi 6 ale PNRR, care analizează şi includ măsurile necesare de implementat în domeniul eficientizării energetice a clădirilor şi normele consumului sustenabil de energie au importanţă strategică în atingerea ţintelor asumate. Din punct de vedere tehnic şi tehnologic, România deţine capabilităţile necesare pentru a îndeplini toate cerinţele standardelor nZEB, pentru a întâlni o eventuală creştere a ritmului de eficientizare a fondului construit. Însă, această termoizolare trebuie sa fie făcută responsabil, cu un material care să îndeplinească normele de eficientizare energetică şi de consum responsabil al energiei.

ROMEPS - Asociatia Producătorilor de Polistiren Expandat din România semnalează însă, pe acestă cale, faptul că un consum responsabil atât de materiale sau resurse, cât şi de energie, presupune o abordare desăvârşită a tuturor elementelor care constituie eficientizarea energetică la nivel naţional. Economia circulară, de la materie primă la produs finit, presupune încă un întreg lanţ logistic, de la preluarea şi prelucrarea deşeurilor, paşi esenţiali Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care nu mai trebuie neglijaţi. De asemenea, BIM sau modelarea informatică a clădirilor, este un alt punct cheie care ne permite raţionalizarea resurselor materiale şi economice încă din faza de proiect, însă România are mult prea puţine iniţiative în acest sens.

Credem cu tărie că orientarea pieţei către sustenabilitate nu trebuie asumată doar la nivel declarativ, ci este necesar un efort colectiv pentru a răspunde nevoilor de eficienţă energetică, fie ele incluse în PNRR sau în orice altă iniţiativă la nivel naţional, un dialog constant, eficient şi autentic între toate autorităţile şi factorii implicaţi.