ROXANA COJOCEA, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI DE TURISM POIANA BRAŞOV: "În turismul montan este vorba doar de supravieţuire, după doi ani de pandemie"

• 400.000 lei - valoarea facturii de gaze naturale primită pentru o lună de un hotel, după creşterea exorbitantă a preţurilor din energie

Restricţiile din timpul pandemiei, mai ales din prima jumătate şi ultimul trimestru al anului 2020 şi din primul trimestru şi de la finalul anului 2021 au afectat activitatea agenţilor economici din turismul montan din ţara noastră, care au înregistrat scăderi semnificative a cifrei de afaceri şi care s-au confruntat cu o pierdere însemnată de personal. Peste toată această stare de lucruri au intervenit în ultimele luni, intempestiv, şi majorările preţurilor din energie, care au adus hotelierilor facturi exorbitante la gaze naturale şi electricitate.

Despre toată această situaţie şi despre cum se descurcă în noile condiţii operatorii economici din turismul montan, am realizat un scurt interviu cu Roxana Cojocea, preşedintele Asociaţiei de Turism Poiana Braşov, asociaţie care numără 32 de membri.

Reporter: Cum se prezintă turismul montan la doi ani după demararea pandemiei?

Roxana Cojocea:În acest moment, suntem pe revenire. Primul an a fost mult mai greu, decât cel de-al doilea, acesta din urmă fiind, în opinia noastră, mult mai bine gestionat deoarece a existat o colaborare foarte bună între autorităţi şi mediul privat. Din acest motiv, eu consider că suntem pe un trend crescător. Însă deşi ne aflăm într-un sezon plin, de iarnă, dacă în continuare vor fi restricţii, ceea ce va urma în primăvară, când vor lipsi cu desăvârşire evenimentele de tip privat sau corporate, va fi o problemă.

Reporter: Aţi reuşit în sezonul 2020-2021 să mai recuperaţi din pierderile înregistrate în primul semestru şi în ultimul trimestru al anului 2020?

Roxana Cojocea: Eu nu ştiu dacă pierderile acelea se vor recupera, dar am speranţa că poate vom reuşi să ajungem la o linie de plutire. Fiecare agent economic şi-a asumat aceste pierderi în business, în general. Dacă se întâmplă să mai fie şi altfel de situaţii, important este să ne revenim, să ne menţinem şi ulterior să creştem când lucrurile vor intra în totalitate în normal. În acest moment, în turismul montan este vorba doar de supravieţuire.

Reporter: Dintre membrii pe care îi aveţi în asociaţie au fost companii care şi-au suspendat sau şi-au închis activitatea în această perioadă?

Roxana Cojocea: Şi-au redus activitatea, şi-au redus din personal, s-au reorganizat oarecum cât să poată supravieţui locaţia. Nu este bine să închizi efectiv; este bine să reduci din cheltuieli şi, oricum, traficul fiind mult mai scăzut s-a putut face şi acest lucru. Dar ştiţi cum e: când vin toate odată, nu se ştie, cum ar fi de exemplu aceste scumpiri din piaţa de energie.

Reporter: Cum se descurcă operatorii din turismul montan cu noile creşteri de preţuri din piaţa de energie?

Roxana Cojocea: Impactul este foarte mare. Hotelierii au facturi uriaşe. De exemplu au fost primite facturi de 400.000 lei pentru o lună doar la gaze naturale, la un hotel, facturi care sunt foarte greu de suportat de către antreprenori şi, până la urmă, vor fi puse în cârca clienţilor care vor fi nevoiţi să plătească preţuri mai mari atât la cazare cât şi la serviciile şi hrana pe care le oferim.

Reporter: Au crescut hotelierii preţurile în această perioadă?

Roxana Cojocea: Ele au fost crescute preventiv, nu cu mult, pentru că oricum ne aflăm în situaţia pandemică, însă linia va fi trasă după aceste trei luni de iarnă, în care estimarea iniţială va fi confirmată de valoarea totală a facturilor primite la energie, valoare căreia i se vor adăuga şi celelalte majorări din piaţă la produsele pe care le achiziţionăm de la furnizorii noştri, majorări ale preţurilor cauzate de situaţia din energie.

Reporter: În această situaţie, ce aşteptări aveţi de la Guvern? E nevoie de un ajutor, de un sprijin care să vă faciliteze trecerea peste actuala situaţie? E nevoie eventual de o compensare sau o plafonare a preţurilor pentru companii?

Roxana Cojocea: Eu zic că se impune un ajutor, pentru că în caz contrar aceste facturi şi creşterile adiacente vor fi suportate, plătite, de toţi clienţii finali, iar până la urmă aceste preţuri se vor răsfrânge şi asupra activităţii pe care o desfăşurăm deoarece cu siguranţă gradul de ocupare va fi mai mic.

Reporter: Cum vă descurcaţi cu forţa de muncă, dat fiind faptul că în timpul perioadelor de restricţii din pandemie o parte importantă a angajaţilor din sectorul HoReCa a migrat către alte state europene unde restricţiile nu au fost atât de dure?

Roxana Cojocea: Din păcate, foarte mulţi angajaţi din domeniul HoReCa s-au reprofilat. Este adevărat că toată lumea care derulează un business în acest domeniu a renunţat la o parte din personal, dar alţii s-au reprofilat şi au plecat de bunăvoie. Pentru a suplini acest exod de personal din sectorul nostru, operatorii din turismul montan din Poiana Braşov au apelat foarte mult la forţa de muncă din străinătate şi deocamdată suntem acoperiţi pe această parte a afacerii derulate. Vom vedea ce va fi în sezonul de vară, când o parte din actuala forţă de muncă de la noi va migra către litoral şi atunci vom reevalua situaţia pentru a acoperi pierderile de angajaţi şi a fi pregătiţi din toate punctele de vedere pentru sezonul de iarnă 2022-2023.

Reporter: Ce aşteptări aveţi pentru acest an şi pentru sezonul de iarnă 2022-2023?

Roxana Cojocea: În primul rând sperăm să avem zăpadă. Sperăm ca aceste investiţii care sunt puse pe hârtie de către Primăria Municipiului Braşov şi pentru care s-au început parţial tot felul de proceduri să fie realizate, pentru că, fără zăpadă artificială, fără amenajarea şi dezvoltarea permanentă, adecvată a domeniului schiabil, noi nu mai putem vorbi despre un sezon de iarnă. Ultimii ani ne-au demonstrat că nu ne mai putem baza doar pe zăpadă naturală, mai ales că au fost momente în care zăpada artificială a fost aceea care a salvat sezonul.

Reporter: Instalaţiile de zăpadă artificială ar putea extinde sezonul la mai mult decât este utilizat în prezent, în perioada sa de vârf? Am putea să trecem de cele trei luni de utilizare intensă a pârtiilor schiabile şi să mărim astfel şi perioada în care turiştii sunt cazaţi în staţiunile montane?

Roxana Cojocea: Sezonul de iarnă poate fi extins şi a fost extins şi anul trecut; dacă vă amintiţi noi am închis undeva pe la sfârşitul lunii aprilie. Ne-a ajutat într-adevăr şi natura, ne-au ajutat condiţiile meteo favorabile, dar în aceeaşi măsură şi sistemul artificial de producere a zăpezii. Problema este că mentalitatea turistului trebuie puţin schimbată. Noi avem ce să oferim - aceleaşi servicii, aceleaşi condiţii impecabile - însă dacă în continuare turistul se limitează doar la a schia în perioada de iarnă în care sunt concediile programate atunci gradul de ocupare ar rămâne foarte mic. Dar un marketing de promovare foarte bun şi o mentalitate schimbată a clientului ar putea să aducă un cadru bun în care să extindem sezonul de schi. Pentru că altfel am vorbi mai mult de iubitorii acestui sport din zona municipiului Braşov, ceea ce ar favoriza poate doar transportatorii pe cablu, nu şi agenţii economici din Poiana Braşov.

Reporter: Vă mulţumim.