RUSIA INFORMEAZĂ: Jumătate din clienţii Gazprom şi-au deschis conturi la Gazprombank pentru plata în ruble a gazelor

• Surse: China vrea să cumpere petrol din Rusia pentru rezervele strategice

Jumătate dintre cele 54 de companii cliente ale grupului rus Gazprom şi-au deschis conturi în ruble la banca Gazprombank, a declarat ieri vicepremierul rus Alexander Novak, în contextul în care Moscova vrea să îi oblige pe cumpărătorii de gaze ruseşti să plătească în ruble pentru aceste livrări, transmite Reuters.

În 27 aprilie, Gazprom a oprit complet livrările de gaze naturale în Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări, ceea ce a dat naştere temerilor că şi alte state europene ar putea să ajungă într-o situaţie similară.

Cu toate acesta, compania finlandeză de utilităţi Gasum a refuzat să facă trecerea la plata în ruble şi săptămâna acesta a anunţat că va recurge la un arbitraj în disputa cu firma rusească Gazprom Export privind plata în ruble, conform Agerpres.

Prezent ieri la un forum economic, vicepremierul rus Alexander Novak a spus că mari companii au plătit deja pentru gazele ruseşti prin deschiderea de conturi la Gazprombank, adăugând că în scurt timp autorităţile de la Moscova vor şti care sunt companiile care au refuzat să facă trecerea la noua schemă.

Amintim că Moscova le-a spus cumpărătorilor străini de gaze că trebuie să îşi deschidă un cont la banca rusească de stat Gazprombank, în care să depoziteze euro sau dolari, iar banca rusă va converti sumele în ruble.

"Avem aproximativ 54 de companii care au contracte cu Gazprom Export, este vorba de companii mari, medii şi mici. Potrivit informaţiilor mele, aproximativ jumătate din aceste companii şi-au deschis conturi speciale la banca autorizată pentru a se putea face conversia în ruble şi plata pentru gazele furnizate. În zilele următoare vom avea lista finală a celor care au plătit în ruble şi a celor care au refuzat să facă acest lucru", a spus Alexander Novak.

După ce Rusia le-a cerut cumpărătorilor străini să plătească în ruble pentru gazele livrate, în caz contrar riscând să le fie întreruptă aprovizionarea, unele guverne şi firme din UE au cerut instrucţiuni detaliate de la Comisia Europeană privind posibilele soluţii de plată pentru gaze. Potrivit Comisiei Europene, sancţiunile UE nu împiedică firmele să-şi deschidă conturi la o bancă desemnată, iar acestea pot plăti pentru gazele ruseşti, atât timp cât o fac în moneda convenită în actualele lor contracte şi declară tranzacţia finalizată când este achitată în acea monedă.

• China vrea petrol ieftin din Rusia

China caută să-şi refacă stocurile strategice de ţiţei cu petrol ieftin din Rusia, semn că Beijingul îşi întăreşte legăturile energetice cu Moscova, într-un moment în care Europa vrea să interzică importurile din cauza războiului din Ucraina, transmite Bloomberg.

Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat că Beijingul discută cu Moscova achiziţionarea unor cantităţi suplimentare, ţiţeiul urmând să fie folosit pentru a alimenta rezervele strategice de petrol ale Chinei. Discuţiile sunt la nivel guvernamental, cu o implicare redusă a firmelor petroliere, iar detaliile privind cantităţile sau condiţiile potenţialei tranzacţii nu au fost încă decise, susţin sursele.

Miniştrii de Externe din ambele ţări nu au răspuns solicitărilor de a comenta informaţia publicată de Bloomberg.

• Marea Nordului va deveni "centrala energetică verde a Europei" în 2050

Marea Nordului ar putea deveni "centrala energetică verde a Europei" în trei decenii, graţie impulsionării energiei eoliene offshore, conform unui angajament luat miercuri de patru ţări, relatează agenţia EFE.

Şefii de Guvern din Danemarca, Germania, Olanda şi Belgia au decis miercuri, la o reuniune pe teme de energie, să crească de zece ori capacitatea eoliană din Marea Nordului, la nivelul anului 2050, până la 150 GW, conform Agerpres.

Angajamentul reprezintă un pas înainte în eforturile Uniunii Europene de a reduce dependenţa de combustibilii fosili, în special din Rusia, şi de a impulsiona dezvoltarea energiilor regenerabile, pentru o mai mare rezistenţă energetică, conform declaraţiei semnate în localitatea daneză Esbjerg (vest).

"În Europa ne confruntăm cu anumite provocări care ne afectează economiile şi securitatea. Acesta este un pas important pentru a le face faţă", a spus premierul danez Mette Frederiksen, care a vorbit despre transformarea Mării Nordului în "centrala energetică verde" a Europei.

Cele patru ţări au inclus şi un angajament pentru a ajunge în 2030 la 65 GW producţie eoliană marină, ceea ce va presupune o creştere de cinci ori a cifrei actuale.

Dacă producţia va ajunge la 150 GW în 2050, ar echivala cu jumătate din obiectivul stabilit în sectorul energiei eoliene pentru acel an de Comisia Europeană, cu scopul ca Europa să devină neutră în ceea ce priveşte emisiile poluante.

Producţia de energie eoliană din Marea Nordului va permite de asemenea, în 2050, furnizarea de electricitate la 230 de milioane de gospodării europene, subliniază textul.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezentă, la Esbjerg, a calificat acest acord drept "un angajament politic foarte puternic" şi a subliniat că momentul pentru creşterea investiţiilor în energie eoliană este acum.

"Cu cât suntem mai independenţi în Europa, cu atât mai independenţi vom fi de Rusia", a spus Von der Leyen.

Aşa numita "centrală energetică verde europeană" va consta în multiple proiecte eoliene maritime şi centre conectate între ele, producţie la scară largă, precum şi interconectori de electricitate şi hidrogen verde.

Semnatarii deschid porţile şi altor ţări din aşa-numita Cooperare Energetică a Mării Nordului (NSEC), care include Franţa, Irlanda, Luxemburg, Norvegia şi Suedia.