RUSIA POST-PUTIN: Ce se întâmplă dacă preşedintele moare brusc?

În ultimele luni, sănătatea preşedintelui rus Vladimir Putin a făcut obiectul multor speculaţii, susţinându-se că are cancer, Parkinson sau chiar că a supravieţuit unei tentative de asasinat, dar până acum nu a fost făcută publică nicio părere a medicului, notează Al Jazeera.

"Poate rămâne la putere 10 ani sau mai mult dacă doreşte, depinde cu adevărat de circumstanţe", a declarat analistul politic Tatiana Stanovaya. "Nu aş acorda prea multă atenţie problemei sănătăţii lui", adaugă aceasta.

În cazul în care Vladimir Putin, în vârstă de 69 de ani, moare sau părăseşte brusc mandatul în alt mod, Consiliul Federaţiei are 14 zile pentru a convoca alegeri prezidenţiale, iar în caz contrar, Comisia Electorală Centrală ar face acest lucru.

Între timp, prim-ministrul Mihail Mishustin ar avea să devină preşedinte interimar. Cu toate acestea, Mishustin nu este văzut ca fiind deosebit de apropiat de Putin şi nici un candidat credibil pentru nicio alegere.

În schimb, Stanovaya crede că plecarea lui Putin va lăsa un vid de putere între interesele de afaceri, oficialii de securitate precum ministrul Apărării Serghei Şoigu şi alte facţiuni ale elitei.

"Dacă i se întâmplă ceva mâine, cred că sistemul ar supravieţui. Este încă robust", a spus Stanovaya.

"Forţele conservatoare, siloviki (oficialii de securitate) vor prelua iniţiativa politică. Dar dacă ceva i se întâmplă lui Putin mai târziu, peste un an sau mai mult, în acest caz, riscurile de destabilizare sunt mult mai mari. Vom vedea lupte interioare şi silovikii ar avea mult mai puţine şanse să păstreze iniţiativa. Anul viitor, situaţia ar putea fi mai diferită şi mai dificilă", spune Stanavoya.

Potrivit rapoartelor din instituţiile de presă ruse independente, membrii elitei ruse au fost surprinşi şi s-au simţit îngrijoraţi când Putin a anunţat invazia Ucrainei pe 24 februarie, declarând "operaţiunea militară specială" un pas necesar.

O consolidare patriotică a avut loc în săptămânile următoare, deoarece economia s-a menţinut mai puternică decât se aştepta.

Cu toate acestea, refuzul lui Putin de a recunoaşte o legătură între problemele economice şi sancţiunile primite îi înstrăinează pe oficialii de afaceri, în timp ce alţii îl critică pentru că nu a purtat un război suficient de activ.

Potrivit unor rapoarte, câteva persoane din interiorul Kremlinului discută în linişte despre cine ar putea veni după Putin. Dar Stanovaya a spus că o astfel de discuţie nu este serioasă.

"De fapt, nimeni nu ştie (cine va fi următorul)", a spus Stanovaya. "Dacă cineva, de exemplu, începe să scrie că Medvedev este succesorul, ar putea fi văzut ca un atac politic asupra lui Medvedev, pentru că nimeni nu vrea să apară ca succesor, pentru că îţi face poziţia mai vulnerabilă".

Expertul în securitate Mark Galeotti a declarat pentru Al Jazeera: "Este sincer să-l vezi pe Putin plecând curând. În ciuda tuturor poveştilor despre boală, nu există nicio dovadă că este grav bolnav şi, având în vedere cât de dezastruos a decurs războiul, nu-l văd retrăgându-se decât dacă este forţat să meargă de oamenii din jurul lui".

"Nu există succesori evidenti - nu ar fi (înţelept) să arăţi ca şi cum ai fi audiat pentru un post care nu este vacant", adaugă Galeotti.

Putin se află la cârma Rusiei de mai bine de 20 de ani, conducând naţiunea din 2000 până în 2008 şi din nou din 2012 până în prezent. Între timp, Dmitri Medvedev a deţinut preşedinţia, deşi Putin, în calitate de prim-ministru, se credea că deţine adevărata putere chiar şi în acea perioadă.

În total, politicianul în vârstă de 69 de ani, care la sfârşitul lunii februarie a proclamat invadarea Ucrainei de către Rusia ca fiind o "operaţiune militară specială" necesară, a egalat cei 18 ani la putere ai liderului sovietic Leonid Brejnev.

Dacă includem timpul în funcţie al lui Medvedev, Putin a condus Rusia cel mai lung, depăşind timpul la putere a lui Iosif Stalin.

Mandatul său actual este programat să expire în 2024. Cu toate acestea, în 2020, constituţia s-a schimbat, permiţându-i să candideze pentru încă două mandate de şase ani până în 2036 - când va împlini 86 de ani.

Potrivit lui Stanovaya, dacă economia continuă să eşueze şi nemulţumirea publică creşte, o altă facţiune ar putea încerca să preia frâiele. Dar jurnalista Farida Rustamova, care acoperă politica rusă şi intrigile de la Kremlin, avertizează împotriva previziunilor.

"În cazul morţii preşedintelui, atribuţiile revin premierului. Va reuşi Mishustin să păstreze puterea? Nu avem de unde să ştim", a spus ea. "Putem vorbi despre aceste lucruri în abstract, dar în niciun fel nu ar trebui să ne bazăm pe aceste gânduri ca pe un fel de prognoză", adaugă Rustamova.

"Este foarte dificil să faci predicţii despre ţările autoritare, pentru că nu ştim ce se va întâmpla. Nu există forţe politice alternative în Rusia despre care să putem vorbi sau despre ce va face una sau alta facţiune", mai spune Farida Rustamova.

Ea a adăugat că cei care se opun lui Putin pot "numai să fantezeze".

"Această spălare a creierului în Rusia are loc acum de la o vârstă fragedă. Pot exista doar reforme de sus în jos pentru că sistemul lui Putin există de prea mult timp, a învăţat o întreagă generaţie deja de 20 de ani", a spus ea.

Este puţin probabil ca opoziţia actuală din Rusia să câştige vreo alegere post-Putin, deoarece guvernul a eliminat orice alternative în ultimii 20 de ani.

În afara Partidului Rusia Unită al lui Putin, al doilea cel mai puternic bloc sunt comuniştii, al căror lider Ghenadi Zyuganov este considerat "opoziţie sistemică" pentru a oferi iluzia unei democraţii plurale - Partidul Comunist doar rareori merge împotriva lui Putin.

Cea mai cunoscută figură a opoziţiei, cel puţin în afara Rusiei, este Alexey Navalny, care a fost condamnat nouă ani pentru delapidare în martie.

Dar chiar dacă ar fi fost liber, popularitatea sa reală printre ruşi este modestă.

Yevgeny Roizman, o altă figură vizibilă a opoziţiei, care a fost odată primarul popular al Ekaterinburgului, a fost arestată recent sub acuzaţia de discreditare a forţelor armate, care se pedepseşte cu trei ani de închisoare.

Poate că un indiciu al viitorului Rusiei ar putea fi în Uzbekistan, o altă republică ex-sovietică care a fost condusă de fostul oficial sovietic, Islam Karimov, de la independenţă în 1991, până la moartea sa în 2016.

În acea perioadă, Karimov şi-a prelungit timpul la putere prin alegeri, referendumuri şi reforme constituţionale considerate de mulţi ca fiind fraudate. Familia lui s-a îmbogăţit şi disidenţa a fost înăbuşită. După moartea sa, mass-media şi economia s-au bucurat de mai multă libertate şi zeci de prizonieri politici au fost eliberaţi în timpul unei perioade de reformă, dar în rest, mulţi dintre aceiaşi oficiali rămân la putere şi structura guvernului rămâne neschimbată.

Cu toate acestea, experţii spun că există speranţă pentru o Rusie mai paşnică, chiar dacă şansele pentru o mai mare democraţie sunt mici.

"Este puţin probabil să fie cineva mai solicit (după Putin), dar nici nu trebuie să ne aşteptăm la un liberal", a spus Galeotti.

"Cel mai bun lucru la care putem spera este un cleptocrat pragmatic care apreciază că războiul este rău pentru afaceri şi, prin urmare, ar avea motive foarte interesate să reducă confruntarea actuală. În prezent, bărbaţi precum prim-ministrul Mihail Mişustin sau primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, s-ar putea încadra în această formă, dar asta nu înseamnă că probabil că vor ajunge vreodată la putere".

Stanovaya crede că "silovikii" s-ar putea dovedi a fi mult mai pragmatici.

"Putin este cu adevărat obsedat de misiunea sa istorică, este foarte emoţionat în legătură cu Ucraina", a spus ea.

"Ar putea fi mai uşor pentru Occident să se ocupe de siloviki, deoarece ambiţiile lor sunt mai mici. Chiar dacă Rusia devine şi mai anti-occidentală, ar putea fi mai mult spaţiu în relaţiile cu Rusia", adaugă Stanovaya.

Anul trecut, Putin le-a spus ruşilor: "Va veni un moment în care, sper, să pot spune că o astfel de persoană este demnă, în opinia mea, să conducă o ţară atât de minunată precum Rusia, patria noastră".

Evident, acel moment nu a venit încă.