Două atacuri care au vizat recent instalaţii militare ruseşti în Crimeea arată capacitatea Ucrainei de a lovi departe de linia frontului şi a perturba logistica rusă, punând Moscova sub presiune la opt ani după anexarea acestei peninsule, comentează astăzi France Presse, potrivit Agerpres.
Armata rusă a recunoscut, fapt excepţional, că cea mai recentă dintre exploziile survenite - cea de marţi de la un depozit de muniţii în apropiere de localitatea Djankoi, în nordul Crimeii - este rezultatul unui "act de sabotaj".
Această explozie fusese precedată cu o săptămână înainte de un atac asupra unui aerodrom militar din Saki, în vestul peninsulei, pe care un responsabil ucrainean îl descrisese, sub rezerva anonimatului, drept o "operaţiune specială de sabotaj bine pregătită".
Dacă Kievul nu şi-a recunoscut oficial responsabilitatea în aceste două atacuri, consilierul şefului administraţiei prezidenţiale ucrainene, Mihailo Podoliak, a evocat o "demilitarizare în acţiune" a Crimeii, referindu-se la terminologia utilizată de Rusia pentru a-şi justifica invazia în Ucraina, declanşată la 24 februarie.
Alţi responsabili, precum ministrul apărării Oleksii Reznikov, au preferat să ironizeze, sugerând că aceste deflagraţii fuseseră rezultatul unor ţigări stinse neatent, o glumă devenită virală în Ucraina.
Potrivit analistului danez Oliver Alexander, aceste explozii - care ar putea în realitate să se datoreze loviturilor unor rachete balistice- au afectat moralul armatei ruse, redând în acelaşi timp încredere taberei ucrainene, în a şasea lună a războiului.
"Crimeea fusese relativă ocolită, dar acum nu mai este cazul. Aceasta pune presiune asupra ruşilor", afirmă el pentru AFP.
Atacurile au provocat panică printre numeroşii turişti în Crimeea, o destinaţie estivală foarte apreciată de ruşi, în timp ce Ucraina a ameninţat miercuri "să destructureze" podul peste Kerci, care leagă Rusia continentală de peninsulă, inaugurat în 2018, după o construire ultrarapidă şi cu mari cheltuieli.
Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, explică la rândul său că explozia de marţi s-a produs într-un centru logistic major al armatei ruse, utilizat pentru aprovizionarea unităţilor sale care ocupă sudul Ucrainei.
Potrivit ISW, atacurile din ultimele două săptămâni se înscriu în cadrul unei "contraofensive coerente" a forţelor ucrainene în această regiune, unde ele se ambiţionează să-i respingă pe ruşi dincolo de Nipru, marele fluviu din zonă.
"Axele logistice ruseşti care pornesc din Crimeea susţin direct forţele ruse în Ucraina continentală, inclusiv cele din regiunea Herson" (sud), pe care Moscova o ocupă parţial încă din primele săptămâni ale războiului şi pe care Kievul şi-a stabilit obiectivul de-a o recuceri, adaugă ISW.
De câteva săptămâni, Ucraina afirmă că desfăşoară o contraofensivă în regiunea Herson, ceea ce i-a permis să preia sub control zeci de localităţi. Mai recent, Kievul a informat că a scos din uz mai multe poduri strategice de aici.
Ivan Fiodorov, primarul pro-ucrainean al oraşului ocupat Melitopol, nu departe de Crimeea, a declarat miercuri că două explozii au întrerupt semnalul tv dinspre Rusia.
În fine, Ministerul britanic al Apărării a estimat că comandanţii ruşi sunt foarte probabil "din ce în ce mai îngrijoraţi din cauza deteriorării aparente a situaţiei securitare în Crimeea, care serveşte drept bază în spatele frontului pentru ocuparea" Ucrainei.
Crimeea a fost anexată în martie 2014, după o intervenţie a forţelor speciale ruse şi un referendum de alipire, denunţat ca ilegal de către Kiev şi Occident.
În primele zile ale războiului, trupele ruse au atacat în special plecând din această peninsulă, cucerind rapid zone extinse din teritoriul din sudul Ucrainei, în timp ce aveau mai puţin succes în alte părţi.
Având în vedere că războiul se prelungeşte, obiectivul de a respinge forţele Moscovei pe poziţiile lor dinaintea declanşării ofensivei ruse pe scară largă nu mai este suficient pentru numeroşi ucraineni, care cer recucerirea tuturor teritoriilor ocupate, inclusiv Crimeea.
În mesajul său cotidian, preşedintele Volodimir Zelenski a afirmat marţi că s-au format cozi de maşini pentru a pleca din peninsulă spre Rusia. Cetăţenii ruşi "încep să înţeleagă că nu-şi au locul în Crimeea", a spus el.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.08.2022, 00:28)
se presupune doar. iuitii or fi de vina ca se apara in Crimeea
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.08.2022, 07:55)
Rusilor nu le-ar mai place razboiul daca ar fi ei insisi atacati si ar trebui sa-si paraseasca toata agoniseala si sa fuga in pribegie unde ar vedea cu ochii pentru a-si salva viata!Asa,il aproba pe Putin fiindca viata si casele lor nu sunt in pericol.