S&P 500 a avut o corecţie maximă de 5,1% în 2021

• Anul 2022 va fi, probabil, în linie cu media istorică a unei corecţii intra-anuale de 14,3% a S&P 500, conform analiştilor • 2021, pe cale să devină anul cu cele mai mici descoperiri de rezerve de petrol şi gaze din ultimele şapte decenii • România, pe harta economiei globale

S&P 500, indicele de referinţă al pieţei bursiere americane, se pregăteşte să încheie anul 2021 cu o corecţie maximă de numai 5,1%, suferită în luna septembrie. 2021 a fost, din toate punctele de vedere un an atipic, cu cele mai acomodative politici monetare în implementare din istorie, o creştere masivă a datoriei în marjă şi corecţii mai degrabă tehnice în preajma perioadei de expirare lunară din piaţa de opţiuni.

Corecţia de 5,1% contrastează cu corecţia medie intra-anuală de 14,3% din ultimii 31 de ani, adică din 1980 încoace (vezi grafic). "Este probabil ca 2022 să fie mult mai în linie cu evoluţia istorică pe termen lung", arată Cem Karsan, fost market-maker şi fondator al fondului Kai Volatility Advisors specializat în opţiuni.

Potrivit unui sondaj Bloomberg, administratorii de fonduri din Statele Unite consideră că cele mai semnificative două riscuri la adresa evoluţiei pieţei globale de acţiuni în 2022 sunt inflaţia şi răspunsul bancherilor centrali în condiţiile în care este aşteptată o schimbare de politică monetară de la o politică de luptă cu criza pandemică la o politică adecvată combaterii inflaţiei prin restrângerea lichidităţilor disponibile.

Federal Reserve (Fed), banca centrală a SUA, a semnalat deja majorări de dobândă în 2022 după încheierea programului de relaxare cantitativă în luna martie 2022, iar posibilitatea unei schimbări de trend multianual este semnificativă având în vedere evaluările ridicate prin raportare la istorie şi evoluţia indicelui Nasdaq după spargerea bulei dot.com în martie 2000. Nasdaq şi-a atins top-ul (5.132,5 puncte) în data de 10 martie 2000, nivel peste care a trecut abia după 15 ani.

Un lucru de menţionat este că mare parte din acţiunile de tehnologie ce compun indicele Nasdaq, incluse şi în S&P 500, sunt deja mai adânc în teritoriul corecţiei, în ciuda situării indicilor în apropierea maximelor istorice, în condiţiile în care un număr mic de acţiuni (Facebook, Apple, Tesla, Amazon, Microsoft, Google, Nvidia) au ajuns la ponderi şi capitalizări foarte ridicate (doar Apple şi Microsoft reprezintă 13% din indicele S&P 500). Debutul unor corecţii mai mari doar pe aceste acţiuni ar trage masiv în jos indicii, iar unii comentatori din piaţa americană compară includerea companiei Tesla în S&P 500 şi creşterea ponderii acesteia în indice cu acceptarea "calului troian în cetate", în condiţiile în care numeroase ETF-uri şi instrumente de investit pasiv iau expunere pe indici, încercând să replice componenţa indicelui.

• România, 0,3% din PIB-ul global

Pieţele americane sunt cele mai relevante în arhitectura sistemului financiar global având în vedere dimensiunea economiei americane şi avuţia din Statele Unite ( vezi harta economiei globale). Totodată, relevantă va fi şi evoluţia în 2022 a economiei şi pieţelor de capital chineze. Multe din acţiunile chineze se tranzacţionează la minime multianuale pe fondul demersurilor autorităţilor de reinstaurare forţată a controlului în economie, iar banca centrală chineză a început recent un nou ciclu de relaxare a politicii monetare pentru salvarea sectorului de construcţii chinez şi pentru reaccelerarea dinamicii economice.

Per total, potrivit visualcapitalist.com, Statele Unite şi China generează 42% din PIB-ul global. PIB (produs intern brut) reflectă suma valorii de piaţă a tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în decurs de un an.

La 22,9 trilioane de dolari, PIB-ul Statelor Unite reprezintă aproape 25% din economia globală, industria financiară, de asigurări şi sectorul de real-estate reprezentând 4,7 trilioane de dolari.

De notat că şi România se află pe hartă (colţ dreapta jos Europa) cu un PIB în dolari de 0,29 trilioane de dolari (0,3% din PIB-ul global), la jumătate din cel al Belgiei. Datele utilizate au la bază estimările Fondului Monetar Internaţional (FMI).

• 2021, anul cu cele mai mici descoperiri de rezerve de petrol şi gaze

De asemenea, în condiţiile crizei energetice şi a politicilor de mediu ce se doresc a fi implementate la nivel global, trebuie menţionat că 2021 se pregăteşte să fie anul cu cele mai mici descoperiri de rezerve de petrol şi gaze din ultimii 75 de ani.

Potrivit analiştilor norvegieni de la Rystad Energy, volumele totale ale descoperirilor la nivel global se ridică la 4,7 miliarde de barili echivalent petrol (boe), cu 72% mai puţin decât în 2020 când au fost descoperiri de 12,5 miliarde de barili echivalent petrol. "Lichidele" continuă să domine mixul de hidrocarburi descoperite, cu 66% din total. În noiembrie 2021 au fost descoperiri de 219 milioane de boe, iar media lunară din acest an se situează la 424 milioane barili echivalent petrol.