S&P GLOBAL RATINGS: Monstrul datoriilor a fost eliberat

Datoria globală raportată la PIB-ul mondial va urca cu 14%, la un nivel record de 265% în acest an, în contextul crizei economice provocate de şocul crizei sanitare Covid-19, estimează agenţia S&P Global Ratings într-un raport de analiză. S&P se aşteaptă, de asemenea, ca insolvenţele şi falimentele să crească la niveluri nemaiîntâlnite de la criza din 2008-2009, însă fără pericolul apariţiei unei crize a datoriilor la nivel global.

Îndatorarea masivă şi "un mediu operaţional mult mai dificil" a făcut ca S&P să retrogradeze 22% din toţi emitenţii de datorie suverană sau corporativă, "în mod particular emitenţi cu rating speculativ (non-investment grade) şi pe cei care suferă cel mai puternic ca urmare a efectelor economice ale Covid-19".

Amintim că agenţia de rating este aşteptată să reconfirme sau să retrogradeze, în data de 4 decembrie, ratingul de ţară "investment grade" al României. Aşteptările S&P pentru menţinerea ratingului ţării noastre sunt o majorare a pensiilor mai mică decât cea prevăzută în Legea pensiilor şi un plan credibil de consolidare fiscală pe termen mediu spre lung.

Totodată, potrivit raportului S&P, falimentele ar putea să se dubleze până la finele primului semestru din 2021 dacă fluxurile de numerar şi veniturile nu-şi revin la nivelurile pre-pandemie până la retragerea stimulilor fiscali şi monetari fără precedent. Falimentele în Statele Unite deja s-au înmulţit iar multe companii de mici dimensiuni şi-au închis definitiv uşile. S&P menţionează faptul că 509 companii importante au depus cereri pentru faliment în acest an până la data de 4 octombrie, peste orice număr anual comparabil din perioada anilor 2010.

În ciuda creşterii masive a datoriilor în acest an, S&P preconizează că o criză a datoriilor nu este probabilă în următorii doi ani având în vedere aşteptările atât pentru revenirea economică şi elaborarea unui vaccin anti-Covid, cât şi pentru menţinerea condiţiilor financiare favorabile (costuri de finanţare foarte reduse) şi a consumului public, corporativ şi cel al gospodăriilor care este aşteptat să fie pozitiv pe termen mediu.

În Statele Unite, stimulii fiscali aplicaţi pentru contracararea impactului economic al pandemiei a dus datoria publică totală a guvernului federal la peste 100% din PIB, cel mai ridicat nivel din 1946 ce este posibil să devină o frână pentru viitoarea creştere economică.

Totodată, conform unui articol recent din revista ForeignPolicy, alte tipuri de datorie - datoriile gospodăriilor, datorii auto sau datoriile studenţeşti - au cunoscut salturi similare, iar aproape 20% din firmele americane au devenit companii "zombie", companii care nu sunt capabile să genereze suficient flux de numerar încât să plătească măcar dobânzile la datoriile acumulate şi astfel supravieţuiesc doar ca urmare a contractării de noi împrumuturi.

De menţionat că, potrivit Institute of International Finance (IIF), datoria globală se situează deja mult peste nivelul indicat de S&P pentru finalul anului. IIF a anunţat în luna aprilie a acestui an că datoria globală, în toate sectoarele, a urcat cu peste 10 trilioane de dolari în 2019 la 255 de trilioane de dolari.

"La peste 322% din PIB (-ul mondial - n.r.), datoria globală este acum cu 40 de puncte procentuale (87 trilioane de dolari) mai mare decât era la începutul crizei financiare din 2008 - o realizare sobră pe măsură ce guvernele din toată lumea se pregătesc să se lupte cu pandemia", scriau în aprilie economiştii IIF.

Creşterea datoriei vine ca urmare a necesităţii de stimulare a cererii şi a programelor de tipărire derulate de banca centrală americană (Federal Reserve) şi de băncile centrale din întreaga lume în ultimii 10 ani. În deceniul dobânzilor scăzute, sectorul public, sectorul privat cât şi cel al gospodăriilor s-a înglodat în datorii.

Răspunsul la pandemie a însemnat o dublare a politicii monetare de oferire de lichidităţi ieftine în economie, care, în ciuda efectelor denaturante observate de-a lungul ultimilor 10 ani, par să fie mai preferate decât austeritatea. Cazul Greciei şi al crizei datoriilor suverane din Europa a dovedit de altfel că o prăbuşire a PIB ca urmare a tăierii cheltuielilor nu face decât să reducă capacitatea guvernelor de a plăti înapoi datoria.

În orice caz, revenirea economică completă este condiţionată de S&P de disponibilitatea unui vaccin eficient împotriva Covid-19 până la mijlocul lui 2021. Scenariul de bază al agenţiei, bazat pe declaraţiile oficialilor guvernamentali şi ai companiilor, este că un vaccin va deveni accesibil publicului larg anul viitor. Totodată, S&P se aşteaptă ca dobânzile să fie menţinute de către băncile centrale la nivelurile scăzute din prezent cel puţin până la startul lui 2023.

De menţionat că analiştii consideră că provocarea deceniului la nivel mondial este reprezentată de consolidarea finanţelor publice. De notat şi estimările FMI, care se aşteaptă ca ponderea datoriei publice în PIB ar putea să crească în 2020 cu 15,7 puncte procentuale la 98,7% în economia mondială.

Potrivit lui Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, ţările care vor înregistra cea mai puternică creştere a datoriei pe termen mediu vor fi cele dezvoltate, care se confruntă cu provocări din perspectiva ritmului redus al creşterii economice pe termen mediu şi inflaţie scăzută.

"Astfel, conform FMI, ponderea datoriei publice în PIB ar putea să crească în 2020 cu 15,7 puncte procentuale an/an la 98,7% în economia mondială, cu 20,2 puncte procentuale an/an la 125,5% în ţările dezvoltate, cu 10,1 puncte procentuale an/an la 48,9% în statele emergente şi cu venituri medii, cu 10,2 puncte procentuale an/an la 39,9% în ţările din Europa emergentă şi cu 8,1 puncte procentuale an/an la 44,8% în România. Subliniem faptul că ponderea datoriei publice în PIB va atinge maxime istorice (cel puţin în perioada de după 1880) atât în ţările dezvoltate, cât şi în statele emergente şi în dezvoltare. În acest context, FMI atrage atenţia cu privire la riscurile fără precedent la adresa finanţelor publice: incertitudinea asociată evoluţiei crizei sanitare, cu impact la nivelul performanţei economiei reale; percepţia de risc pe pieţele financiare internaţionale, cu consecinţe pentru costurile de finanţare; calitatea procesului de realocare a resurselor", consideră Rădulescu.

Acesta punctează faptul că FMI subliniază importanţa investiţiilor publice în procesul de relansare economică, mai ales în contextul perspectivelor de persistenţă la un nivel redus pentru costurile reale de finanţare.

"Majorarea investiţiilor publice şi orientarea acestora spre transformarea digitală şi economia verde pot contribui la un efect multiplicator superior. Conform estimărilor recente ale FMI, creşterea investiţiilor publice cu 1% din PIB poate determina majorarea PIB-ului cu 2,7 puncte procentuale, avansul investiţiilor private cu 10% şi generarea unui număr important de locuri de muncă (între 20 şi 33 milioane). Concluzionând, se poate spune că procesul de consolidare din sfera finanţelor publice reprezintă una din provocările fundamentale ale acestui deceniu", mai notează Rădulescu, într-o notă de cercetare.