Să ne bucurăm de inflaţia scăzută!

Acesta a fost îndemnul guvernatorului Mugur Isărescu la încheierea conferinţei de presă a BNR de ieri, unde s-a prezentat al treilea raport asupra inflaţiei din acest an.

Banca Naţională şi-a redus semnificativ prognoza pentru inflaţia din 2014 şi din 2015, până la 2,2%, respectiv 3%, în condiţiile în care s-a amintit că "deficitul de cerere" şi "ajustarea descendentă a aşteptărilor privind inflaţia" reprezintă factori persistenţi pentru reducerea presiunilor inflaţioniste.

Toate bune şi frumoase, dar de ce populaţia este îngrijorată de creşterea preţurilor, după cum arată ştirile din presă? Să fie un alt "grafic" de vină? Conform datelor de la INS, indicele preţurilor de consum a crescut cu peste 60% în iunie 2014 faţă de ianuarie 2005, în condiţiile în care preţurile produselor nealimentare au crescut cu peste 76%, iar preţurile serviciilor cu peste 77% (vezi graficul 1).

În raportul BNR se arată că "majorarea accizei la carburanţi a reprezentat principala sursă de presiune în T2 2014", dar aceasta a avut "un impact tranzitoriu asupra anticipaţiilor inflaţioniste ale agenţilor economici şi relativ redus asupra volumului comerţului cu carburanţi".

Oare chiar "nu s-a speriat nimeni", după cum a declarat guvernatorul Isărescu, iar "lucrurile s-au aşezat şi s-a restabilit încrederea"? Atunci ceea ce s-a scris în presă, privind scăderea consumului de carburanţi şi reducerea veniturilor bugetare aferente, sunt doar manipulări destabilizatoare?

Dacă atenuarea presiunilor de preţ s-a realizat sub presiunea declinului semnificativ al veniturilor reale ale populaţiei? Această ipoteză este susţinută de ieşirile de pe piaţa noastră a unor importanţi jucători străini de pe piaţa de retail, care nu au mai făcut faţă presiunilor.

Şi după cum se întâmplă în economie, primii care cedează sunt producătorii sau comercianţii ale căror costuri marginale sunt prea mari. Când aceştia "pleacă", se restrânge, treptat, oferta de bunuri şi servicii, până când cei rămaşi nu mai au de ales sau îşi pot permite să crească preţurile.

În mai multe economii europene, preţurile au început să manifeste o creştere semnificativă, mai ales în ceea ce priveşte alimentele şi energia, după cum arată datele statistice oficiale. Este greu de crezut că România va fi "ocrotită" în faţa acestei tendinţe continentale, mai ales că fenomenul este prezent şi peste Ocean.

Dar atunci, de ce a redus BNR dobânda de politică monetară, având în vedere că efectele acesteia se transmit cu o întârziere semnificativă către economia reală?

Probabil că instituţia s-a bazat pe funcţionarea canalului de transmisie monetară, despre care guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că "acesta funcţionează, dar a fost o lipsă de încredere". Un alt motiv al reducerii dobânzii de politică monetară a fost, probabil, revizuirea prognozelor în ceea ce priveşte diferenţa dintre creşterea reală şi cea potenţială a economiei (n.a. output gap), diferenţă care reprezintă un factor fundamental în ecuaţia de ţintire a inflaţiei pentru orice bancă centrală.

Ultimele estimări ale BNR arată că PIB-ul real va fi cu 1,9% sub cel potenţial în T4 2014, după ce estimările din luna mai 2014 arătau o diferenţă de 1,4%, iar cele din ianuarie 2014 de 2% (vezi graficul 2).

Oare ce s-a întâmplat astfel încât "convergenţa" din prima jumătate a anului a devenit "divergentă"? Să fie de vină factorii externi sau aşteptările agenţilor economici interni privind creşterea fiscalităţii? Indiferent de motiv, fluctuaţia puternică a diferenţei dintre PIB-ul real şi cel potenţial, într-un interval atât de scurt, arată irelevanţa indicatorului pentru stabilirea dobânzii de referinţă, precum şi incertitudinea BNR referitoare la efectele deciziilor de politică monetară.

Pentru cei îngrijoraţi de posibilele efecte negative ale scăderii dobânzii asupra cursului de schimb, guvernatorul BNR a venit cu un mesaj de îmbărbătare. Deşi a precizat că rata de schimb a leului este stabilită pe piaţă, iar Banca Naţională anunţă doar media cursului comunicat de zece bănci de pe piaţă, guvernatorul s-a contrazis, apoi, cu privire la evoluţia liberă a cursului de schimb. Pentru o economie mică cursul trebuie să "fluctueze între anumite limite, pentru a nu da peste cap economia reală", a precizat Mugur Isărescu.

Şi atunci, să ne bucurăm sau nu pentru inflaţia oficială scăzută din ultimele luni? Desigur, pentru că oricum nu avem de ales, deoarece "noi trăim în lumea asta, o lume de represiune financiară", după cum a mai declarat guvernatorul Isărescu, ca şi cum băncile centrale nu ar avea nimic în comun cu acest fenomen.

Pentru ceea ce va veni, scuzele se vor construi din mers, iar fiecare trebuie să-şi facă o listă în care să-şi justifice neîncrederea în acţiunile băncii centrale şi să-şi asume responsabilitatea pentru atitudinea negativă care subminează economia naţională.