O dată cu modificarea legii electorale, prin care guvernanţii au scurtat termenele pentru organizarea alegerilor în vederea anticipatelor, Executivul a emis un alt act normativ care se adresează direct magistraţilor Curţii Constituţionale. Ordonanţa de Urgenţă lărgeşte aria pentru organizarea referendumului naţional, dînd posibilitatea autorităţilor să organizeze o consultare populară pentru reforma justiţiei şi a combaterii corupţiei. De fapt, actul normativ are în vedere înlesnirea "întoarcerii la popor" a Cabinetului Tăriceanu, care şi-a propus să scape de unii reprezentanţi ai Curţii Constituţionale. Preşedintele Traian Băsescu este principalul susţinător al referendumului, chiar dacă, imediat după ce a făcut pe mediatorul la Cotroceni, a ridicat în slăvi instituţia care a pus piedici reformei promovate de Guvern. Magistraţii Curţii Constituţionale au fost acuzaţi că au ţinut partea opoziţiei, cea care a făcut şi sesizarea de neconstituţionalitate, deoarece aceştia au fost, în majoritate, membri PSD sau au avut relaţii cu membri ai acestui partid. Totuşi, reprezentanţii Curţii nu mai pot fi schimbaţi, potrivit noii Constituţii, adoptată cu voia actualelor partide de la putere, cu două treimi din votul Parlamentului. Drept urmare, politicienii au decis, ca o dată cu organizarea alegerilor anticipate, sau independent de ele, să organizeze un nou referendum pentru modificarea Constituţiei.
Amendamentele aduse legii de organizare a referendumului permit autorităţilor să consulte voinţa poporului pentru revizuirea Constituţiei, pentru demiterea preşedintelui ţării şi pentru alte probleme de interes naţional. În plus, demnitarii mai pot să organizeze un referendum local pentru problemele de interes deosebit din teritoriu. Amendamentele introduc în textul legii şi posibilitatea organizării unui referendum pentru consultarea poporului în mai multe chestiuni.