Salariul minim european, o măsură cu două tăişuri

Propunerea instituţiilor europene de introducere a noţiunii de salariu minim la nivel european, venit care să reprezinte 60% din valoarea salariului mediu este privită cu reticenţă de reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al CNIPMMR susţine: "Impactul economic şi social va fi foarte mare la nivel european. Germania va fi afectată deoarece o creştere a salariului minim la 60% din nivelul salariului mediu, reprezintă o majorare cu 13% a nivelului actual. România va fi ţara cu cele mai mari probleme de implementare a viitoarei măsuri, deoarece avem cea mai mică pondere a salariului minim în salariul mediu. Ar trebui să creştem cu mai mult de 20% valoarea actuală, ceea ce va avea un impact socio-economic puternic, cu efecte negative greu de anticipat. Din punct de vedere economic, vor scădea numărul şi proporţia IMM-urilor, motivaţia antreprenorilor şi posibilitatea înfiinţării firmelor. Cu un salariu minim de 60% din valoarea salariului mediu, va fi dificil pentru microîntreprinderi să funcţioneze. La nivel macro, economia naţională nu este capabilă să producă suficient, vor creşte importurile, va creşte deficitul comercial şi practic vom finanţa creşterile salariale din vestul Europei".

CNIPMMR consideră că, până la adoptarea de forurile europene a res­pectivei măsuri, ar trebui să existe şi în ţara noastră o dezbatere largă cu privire la toate efectele pe care le-ar avea în economie şi societate introducerea salariului minim european. Dezbaterile ar trebui iniţiate de Ministerul Muncii, Ministerul Finanţelor Publice şi la ele ar trebui să participe reprezentanţii patronatelor şi cei ai sindicatelor.

Ovidiu Nicolescu a adăugat: "Eu cred că Uniunea Europeană nu este pregătită deocamdată să aprobe aşa ceva. Salariul minim european ar trebui implementat într-o perioadă îndelungată de timp - poate un deceniu - cu măsuri concomitente a creşterii productivităţii şi de ajutorare a companiilor. Consider că această măsură este legată de convergenţă şi de faptul că majoritatea cetăţenilor europeni sunt nemulţumiţi de inegalităţile economico-sociale existente între statele membre ale UE".

Propunerea unui salariu minim la nivelul Uniunii Europene aparţine Alianţei Socialiştilor şi Democraţilor şi prin ea se urmăreşte stoparea migraţiei forţei de muncă, îmbunătăţirea nivelului de trai şi crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea viitoarei forţe de muncă.

La prima vedere, propunerea pare că va avea efecte pozitive pentru statele membre, în special pentru ţările mai slab dezvoltate din UE şi pentru cetăţenii europeni cărora li se garantează un nivel de trai satisfăcător. Membrii Comisiei Europene susţin că la stabilirea salariului minim vor fi luate în calcul condiţiile economice şi sociale din fiecare stat membru, precum şi legislaţia internă cu privire la stabilirea nivelului salariului minim garantat.

Totuşi, sunt ţări care privesc cu scepticism această problematică, analizând îndeaproape efectele negative pe care le poate avea. Unele ţări cred că această măsură va duce la închiderea firmelor care nu pot susţine creşterea salarială. Altele consideră că acest lucru va duce la migrarea companiilor multinaţionale în alte state non-UE, unde forţa de muncă este mai ieftină şi la creşterea inflaţiei.

În ţări precum: Danemarca, Suedia, Finlanda, Italia, Austria sau Cipru, salariul minim se stabileşte prin negocieri colective la nivel de ramură. Pentru a analiza impactul pe care proiectul de introducere a unui salariu minim la nivel european l-ar putea avea asupra întreprinderilor mici şi mijlocii din România, CNIPMMR realizează un Test IMM sub forma unui chestionar transmis membrilor CNIPMMR şi publicat pe paginile de socializare ale organizaţiei.