• România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul formare profesională
• Peste 1.500.000 de salariaţi ar putea intra în grevă generală
• Oamenii de afaceri propun negocierea contractului de muncă la nivel sectorial sau regional
Solicitarea sindicatelor de majorare a salariului minim pe economie la 540 de lei va determina acutizarea deficitului bugetar şi este în contradicţie cu angajamentele Guvernului pentru perioada 2004-2008, a declarat ieri Paul Păcuraru, minis-trul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, cu ocazia unei dezbateri pe tema stabilirii salariului minim pe economie pentru anul viitor.
"Guvernul a promis, la investire, majorarea salariului minim cu 60%. În anul 2004 salariul minim pe economie se cifra la 280 de lei, iar noi propunem un salariu de 450 de lei, ceea ce înseamnă că ne-am îndeplinit angajamentul", a explicat Paul Păcuraru, precizând că o depăşire a acestui nivel va crea o presiune suplimentară asupra proiectului de buget pe anul viitor. "Există o presiune pe buget şi există o preocupare din partea Guvernului de a ţine deficitul sub control. Proiectul de buget a fost construit în baza unui salariu minim de 450 de lei. În anul 2007, acesta este de 390 de lei, dar noul salariu minim pe economie se va situa între propunerea noastră şi cea a sindicatelor, de 540 de lei", a explicat Păcuraru poziţia cabinetului Tăriceanu.
Sindicatele invocă discrepanţele mari dintre salariu minim şi salariul maxim pe economie şi solicită o scădere cu numai 4% a contribuţiilor sociale, susţine Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor, prezent la dezbatere. "Guvernul a anunţat pentru anul viitor încheierea programului de reducere a contribuţiilor sociale cu 10% (n.r cu şase puncte procentuale faţă de prezent). Sindicatele vor o scădere cu numai 4%, din care două procente să rămână la dispoziţia bugetului social, mai ales în ceea ce priveşte bugetul de şomaj şi bugetul fondului de risc", a explicat Vosganian.
Discuţiile pe această temă vor fi reluate în cursul zilei de miercuri (n.r 7 noiembrie), când Guvernul va adresa partenerilor sociali o propunere clară, a conchis ministrul Economiei şi Finanţelor.
Dumitru Costin: De la 1 ianuarie, salariul minim ar trebui să ajungă la 700 de lei
Reducerea de fiscalitate dezavantajează pe salariaţi, susţine Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), deoarece fondurile destinate acestui sector îşi pierd destinaţia iniţială. "Banii care se strângeau din aceste contribuţii aveau destinaţii precise. Bugetul public de şomaj necesită anumite măsuri active pentru stimularea ocupării locurilor de muncă deoarece Româ-nia ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la formare profesională", a explicat liderul BNS, precizând că, de la 1 ianuarie, salariul minim ar trebuie să se cifreze la 700 de lei, respectiv 60% din salariu mediu pe economie.
Peste 1.500.000 de salariaţi ar putea intra în grevă generală
Declanşarea conflictului de muncă poate avea consecinţe economice incalculabile, deoarece vor fi blocate ramuri întregi ale economiei naţionale, susţin sindicaliştii. Conform liderilor de sindicat, peste 1.500.000 de salariaţi au semnat adeziuni prin care sunt dispuşi să intre în grevă generală, în cazul în care părţile semnatare ale contractului colectiv de muncă nu vor ajunge la un consens.
Oamenii de afaceri propun negocierea contractului de muncă la nivel de sector sau de regiune
Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) propune partenerilor sociali şi Guvernului negocierea unor contracte de muncă la nivel sectorial sau regional. "Negocierea salariului la nivel sectorial sau regional ar fi într-o mai strânsă legătură cu realităţile economice a unei zone sau a unui sector de activitate, oferind şi autorităţilor locale posibilitatea în a se implica în crearea de condiţii mai bune pentru atragerea de investiţii", se arată într-un comunicat al AOAR.
Reprezentanţii oamenilor de afaceri consideră că "declanşarea grevei nu poate genera o altă situaţie economică, ci cel mult va duce la înrăutăţirea celei existente".