SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ Costul de finanţare pe zece ani a urcat la 4,4%, maximul ultimelor 15 luni

Costul de finanţare pe zece ani al României, barometrul pentru costul banilor în economie, a crescut puternic săptămâna trecută şi a atins un nou maxim al ultimelor 15 luni, de 4,4%. Costurile de finanţare pe termen lung au revenit pe creştere încă de acum două săptămâni după ce în data de 17 septembrie randamentul pe 10 ani (RO10Y) se situa la 3,86%. România se împrumută pe această scadenţă mai scump cu peste 45% faţă de începutul anului şi cel mai scump din Uniunea Europeană.

"Randamentele au crescut cu 20 de puncte de bază pentru obligaţiunile pe 10 ani pe fondul unor volume mici tranzacţionate. Surpriza furnizată (joi) în regiune de Banca Centrală a Cehiei, care a majorat dobânda mai mult decât aşteptările (+75 de puncte de bază la 1,50%), a contribuit la reacţia negativă pe piaţa locală de obligaţiuni în lei. Citirea moţiunii de cenzură în Parlament care va fi supusă la vot pe 5 octombrie şi apropierea deciziei de politică monetară a BNR de pe 5 octombrie unde presiunea din regiune creşte asupra băncii centrale pentru a începe majorările de dobândă au fost alte elemente care au sporit anxietatea investitorilor. (...) Titlurile de stat în lei au înregistrat cea mai mare corecţie de la începutul anului dintre titlurile suverane în moneda locală din regiunea ECE (Europa Centrală şi de Est - n.r.), înregistrând o creştere a randamentului de 118 puncte de bază", explică analiştii BCR Cercetare într-o notă publicată vineri.

Panta curbei randamentelor titlurilor de stat în lei continuă să fie astfel mai abruptă faţă de începutul anului după creşterea mai amplă a ratelor pe termen lung pe fondul atât a temerilor investitorilor privind perspectivele inflaţiei la nivel global si local cât şi a crizei politice. Analiştii BCR Cercetare mai arată că segmentul scurt al curbei în lei, conectat la lichiditatea din piaţa locală, a fost mai puţin afectat comparativ cu segmentul lung, ceea ce a condus la o pantă mai abruptă a curbei randamentelor.

Amintim că rulajul pe piaţa secundară a titlurilor de stat a fost foarte scăzut din cauza absenţei investitorilor de-a lungul verii, iar apoi ca urmare a incertitudinii politice. Tendinţa ultimelor luni a fost totuşi una de ieşire de capitaluri de pe scadenţele lungi din partea investitorilor nerezidenţi. De notat şi faptul că reacţiile agenţiilor de rating în relaţie cu criza politică au fost mixte, Fitch considerând-o un risc pe plan fiscal, iar S&P apreciind că Guvernul va reuşi să atingă ţintele fiscale agreate cu UE.

Guvernul are un necesar de finanţare de aproximativ 135 miliarde de lei în acest an, undeva peste 11% din PIB, după ce în 2020 a împrumutat suma de 163,8 miliarde de lei (33,6 miliarde de euro). În 2019, România s-a împrumutat 91 miliarde de lei. Dobânzile sunt însă în creştere ceea ce pune presiune suplimentară pe buget şi mai ales pe bugetele anilor viitor, şi aşa foarte complicate de ponderea mare în veniturile nefiscale a cheltuielilor cu pensii şi salarii din sectorul public.

Până acum, guvernul şi-a acoperit undeva la peste două treimi din necesarul de finanţare, astfel că suma rămasă de emis pentru a acoperi nevoile acestui an este în continuare ridicată, în special relativ la sumele emise în ultimele luni - necesarul mediu lunar este aproape de 9 miliarde de lei, scăzând la aproximativ 5 miliarde de lei în cazul unei noi emisiuni externe de 3-3,5 miliarde de euro, anticipată de piaţă pentru luna octombrie.

La rândul său, Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, evidenţiază continuarea tendinţei de creştere pentru rata de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani, evoluţie în convergenţă cu dinamica din SUA, "evoluţie puternic influenţată de tensiunile politice, cu impact pentru procesul de consolidare fiscal-bugetară".

"Încrederea în economia internă a continuat să se deterioreze în septembrie (indicatorul Comisiei Europene la minimul din martie), evoluţie - influenţată de intensificarea pandemiei şi tensiunile politice - care exprimă perspective de decelerare pentru ritmul de creştere economică pe termen scurt. Totodată, managerii previzionează consolidarea activităţii în industria prelucrătoare şi construcţii şi creştere moderată în comerţul cu amănuntul şi servicii în perioada septembrie - noiembrie. Pe de altă parte, raportul deficit bugetar/PIB s-a ajustat la 3,35% în intervalul ianuarie - august 2021 (de la 5,19% în perioada similară din 2020), pe fondul majorării veniturilor publice cu 19,6% an/an la 240,8 miliarde de lei, ritm superior celui al cheltuielilor bugetare (9,4% an/an la 280,2 miliarde de lei). Ştirile macroeconomice şi tensiunile politice interne coroborate cu dinamica din pieţele financiare internaţionale au determinat creşterea ratei de dobândă la obligaţiunile suverane la 10 ani cu 10,1% la 4,315% în această săptămână (avans cu 45,5% în 2021). Diferenţialul de rată de dobândă (între scadenţele 10 ani şi şase luni) s-a majorat cu 22,8% la 2,05 puncte procentuale, cel mai ridicat nivel din aprilie 2020", notează Rădulescu.

În ultima săptămână, Ministerul de Finanţe a atras 460 milioane de lei prin titluri scadente în octombrie 2027, la un cost mediu anual de 3,75%.